Sportul Popular, iulie 1953 (Anul 8, nr. 2254-2268)
1953-07-02 / nr. 2254
IN CINSTEA ITSTIWIHII La Petroşani s-a disputat un joc de handbal între echipele Şantierul 17 Lupeni şi Şantierul Hunedoara, victoria revenind jucătorilor din Hunedoara cu scorul de 9—8 (5—4)La Aninoasa şi Vulcan au fost organizate turnee de tenis de masă, la care au participat jucători de la Minerul Vulcan, Şantierul Aninoasa, Şantierul Vulcan şi Şantierul Lupeni. La Aninoasa turneul a fost câştigat de echipa Şantierul 17 Lupeni, iar la Vulcan de Minerul. In cadrul Spartachiadei asociaţiei Şantierul, la Lupeni şi Vulcan s-au desfăşurat întrecerile la volei. Echipa Şantierul 17 Lupeni s-a calificat pentru etapa III-a. AURELIAN ŞTEFANESCU corespondent Tineretul din patria noastră întâmpină cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, cu nenumărate succese în producţie sau pe terenurile de sport. Numeroase surrt competițiile sportive organizate în cinstea acestei mari sărbători a tineretului din toată lumea. O competiţie de box intre reprezentativele oraşelor Arad, Galaţi, Craiova, Ploeşti, Oraşul Stalin şi Bucureşti In cinstea Festivalului se va desfăşura în Capitală începând de Sâmbătă seara o competiţie de box la care vor participa reprezentativele oraşelor Arad, Galaţi, Craiova, Ploeşti, Oraşul Stalin şi Bucureşti. Reuniunile vor avea loc pe Velodromul Dinamo, în serile de 4, 5, 7, 9 şi 11 iulie, începând de la ora 19:30. Printre reprezentanţii oraşelor participante la această competiţie se află o serie de valoroase elemente, ca: Danill Şerban, Albert Blank, Rossler Gh. (Galaţi), Bogdan Popovici (Timişoara—Arad), I. Mora, Hm. Silvester, Petre Popescu, Al. Ghiţă, St. Iordache (Ploeşti), V. Căruţaşu, Gh. Zamfirescu, C. Ocneanu, Iosif Schwartz, Aurel Georgescu, I. Pirotea, N. Bătrânu, Eug. Fűrész (Bucureşti), etc. întocmirea clasamentului se va face atât pe echipe cât și individual. „Cupa Festivalului” la tir Colectivul sportiv al Ministerului Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale organizează în toată ţara în zonele de 18 şi 19 iulie un concurs de tir prin corespondenţă, pentru colectivele asociaţiei Progresul, concurs dotat cu „Cupa Festivalului”. Concursul are scopul de a da numeroşilor trăgători începători care s-au afirmat în cadrul concursurilor ce au avut loc până acum, posibilitatea să obţină clasificarea şi norma G.M.A. gradul II. Tocmai de aceea, trăgătorii clasificaţi în categoriile I şi II şi maeştrii sportului nu au dreptul să participe la acest concurs. La competiţie are dreptul să participe fiecare colectiv din cadrul asociaţiei Progresul, cu două echipe de bâeţi şi una de fete. Trăgătorii trebue să fie aspiranţi ai insignei G.M.A. gradul I. Echipele clasate pe primul loc la bâeţi şi fete vor primi câte o cupă, iar cele clasate pe locul II şi III, plachete. Deasemenea trăgătorii şi trăgătoarele clasate la individual ,pe locurile I, II şi III vor primi echipament sportiv. „Cursa Munţilor” la marş Asociaţia Voinţa organizează Duminică 5 Iulie competiţia anuala de marş „Cursa Munţilor" pe o distanţă de 34 km., între Comarnic şi Predeal. Această competiţie dotată cu „Cupa Păcii" este organizată în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Cursa se desfăşoară sub formă de ştafetă pe trei schimburi (schimbul 1 — 10 km.; schimbul II — 10 km.; schimbul III 14 km.) fiecare schimb fiind alcătuit din cele doi mărşăluitori. Aşadar, echipele participante vor fi alcătuite din câte şase sportivi. Regulamentul „Cursei Munţilor" prevede că după terminarea primelor două schimburi se va face regruparea tuturor concurenţilor care vor porni împreună în cel de al treilea schimb. La alcătuirea clasamentului general se va ţine seamă de timpul realzat de fiecare echipă în primele două schimburi cât şi în cel de al treilea schimb. Pentru mers nereglementat, la primul avertisment echipa va fi penalizată cu două minute, la al doilea avertisment cu trei minute, iar la al treilea avertisment întreaga echipă va fi descalificată. La această competiţie şi-au anunţat participarea echipele: Spărtac — câştigătoarea ediţiei a V-a a circuitului anual al ziarului „Munca"—, Locomotiva, Dinamo, Voinţa, Progresul, Metalul, Metalul Câmpia Turzii, Flamura Roşie, Libertatea, Progresul Tăcerea etc. întreceri sportive pe Valea Jiului La Petroşani. Aninoasa, Lupeni şi Vulcan au avut loc mai multe competiţii sportive. La aceste corupetiţii au participat mulţi tineri dornici de a realiza noi succese pe târâm sportiv. Campionatele regionale de ciclism pe pistă După trei zile de desfăşurare a probelor din cadrul campionatului regional de ciclism pe pistă la care iau parte cei mai valoroşi alergători din ţară, tabelul performanţelor de valoare realizate în acest concurs este foarte sărac. In afara recordului reuşit de C. Dumitrescu, nici o altă performanţă nu exprimă o creştere evidentă a cicliştilor noştri. Unul dintre motivele pentru care nu s-au înregistrat performanţe bune este fără îndoială faptul că deschiderea velodromului s'a făcut foarte târziu, prin cauze pe care ziarul nostru le-a arătat la timp. Dar nu numai acest lucru a contribuit la realizarea unor rezultate de valoare scăzută. Este clar pentru toată lumea că pentru a corespunde în majoritatea probelor de pistă, alergătorul are nevoie de rezistenţă în regim de viteză. Şi această rezistenţă se capătă mai ales în antrenamentele pe şosea. Aşa cum ne-au relatat mejoritatea dintre alergători, până acum cicliştii care se afla în tabără şi care fac antrenamente de velodrom, au parcurs foarte puţini kilometri pe şosea. Iată una din explicaţiile faptului că Ion Ioniţă, C. Reinhardt, St. Lemandroiu şi alţi alergători nu rezistă în probele în care anul trecut, pe această vreme, reuşeau performanţe foarte bune şi chiar recorduri. La erasemenea, faptul că nu au suficientă odihnă şi că velodromul pe care se antrenează este în curs de reparaţie, împiedică obţinerea unor rezultate bune. ★ In cea de a doua zi de concurs s’a desfăşurat proba de 1000 m, cu plecare de pe loc. In general, concurenţii care au luat plecarea în această probă, au dovedit deficienţe in felul de a pleca. Cei mai mulţi pleacă mult prea încet, nu sunt atenţi la semnalul starterului şi apoi pentru a recupera, forţează bicicleta la intrarea în vina, riscând să fie aruncaţi şi să parcurgă astfel — în dauna realizării unui timp bun — mai mult de 1000 m. Dealtfel, în această privinţă se pot spune multe. Sunt alergători care din neatenţie la eşirea din viraj sunt scoşi tocmai în mijlocul liniei drepte sau care, din prea multă exigenţă, parcurg virajul pe linia de refugiu. La această probă primul loc a revenit tânărului Ion Grigoriu (Dinamo) cu timpul de 1:18.0. Pentru dinamovist acest timp este promiţător dar pentru valoarea generală a "■ performanţelor realizate la această ,, probă el reprezintă o distanţă de 40 sec. de recordul R.P.R. Pe locul doi s'a clasat C. Reinhardt cu 1:18.9. Anul trecut acest alergător" ne obişnuise cu performanţe în jurrul timpului de 1:16.0. El a reuşit de multe ori să se apropie de perforrmanţele maestrului sportului Ion Ioniţă, recordmanul acestei probe. Pentru considerentele enumerate mai sus, acest alergător nu reuşeşte în acest an să ocupe primul loc în compania unor alergători cu mult sub posibilităţile sale. Restul performanţelor depăşesc 1:20.0 şi deci, sunt sub orice critică. Proba de urmărire Individuală începută Luni după amiază când Erviant Norhiadian a reuşit cea mai bună performanţă a eliminatoriilor (5:36.0), a continuat Marţi după amiază. In finala desfăşurată între Ervant Korhadian şi C. Dumitrescu au fost realizate cele mai bune timpuri. C. Dumitrescu—învingător în această probă — a realizat 5:27.2, performanţă care constitue un nou record R.P.R. (vechiul record aparţinea lui Ervant Korhadian cu 5:28.0 şi fusese realizat la campionatele regionale din anul 1951). Este fără îndoială un progres, dar nu trebue să ne mulţumească. Alergătorii noştri pot ajunge curând in jurul a 5.200, performanţă care este într'adevăr de valoare. In această probă, în afara celor două performanţe, restul timpurilor realizate sunt sub mediocre.' Ion Ioniţă, C. Reinhardt, Baciagian şi ceilalţi specialişti ai acestei probe s’au comportat sub aşteptări.' * Campionatele regionate de ciclism pe pistă continuă astăzi după amiază începând de la ora 15:30 pe velodromul Dinamo când se vor desfăşura probe, rezervate fetelor. HRISTACHE NAUM SPORTUL POPULAR PaK- 4-a Nr. 2254 Cursa ciclistă „Cupa Festivalului“ Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri organizează o întrecere ciclistă pe o distanţă de 660 km, împărţită în patru etape. La această competiţie, care se dispută în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului, iau parte alergătorii fruntaşi (în afară de concurs), precum şi echipe ale asociaţiilor sportive. Prima etapă se desfăşoară azi, joi 2 iulie, cu începere de la ora 15, pe şoseaua Bucureşti- Urziceni-Slobozia şi înapoi (150 km.), cu plecarea şi sosirea de la km. 8. A doua etapă se va desfăşura Duminică 5 iulie, când cicliştii vor lua startul la ora 7 din Bulevardul 1848. Ei se vor îndrepta spre şoseaua Bucureşti-Piteşti şi vor parcurge distanţa până la km. 73 şi înapoi, sosirea urmând să se facă pe velodromul Dinamo (prima şi a doua etapă contează pentru clasificare). Etapa a III-a se va desfăşura joi 9 Iulie pe şoseaua Bucureşti-Ploeşti-Câmpina şi înapoi. Cicliştii vor lua startul la ora 14 din B-dul 1848, iar sosirea se va face pe velodromul Dinamo. Această etapă va măsura 180 km. Ultima etapă, a IV-a, se va desfăşura Duminică 12 Iulie, când cicliştii vor lua startul la ora 7 din B-dul 1848 şi vor parcurge distanţa Bucureşti—şoseaua Piteşti (km. 87) — velodromul Dinamo (180 km.). Se va face clasament individual şi pe echipe. Sportivii noştri se pregătesc pentru Festival Urmărind antrenamentele gimnaştilor Odată cu primii gimnaşti care au venit să se antreneze, cineva se apropie şi de pian. Clapele albe, clapele negre se arată luminii. Pe micul stativ sub care stă scris cu litere aurite numele constructorului e așezat un teanc de parîturi. Pianista întoarce o pagină, două... Apoi, degetele maestre încep să culeagă parcă de pe clape suntele melodioase ale valsului compus cu ani în urmă de Ghenari Korganoff. Odată cu primele acorduri, în mijlocul sălii se ivesc alergând mai multe tinere gimnaste care poartă cercuri albe. In ritmul muzicii, ele pornesc să execute exerciţii pline de graţie. Cercurile descriu drumuri minunate. Mişcarea este când lentă, când iute şi avântată. Cercurile trec dintr’o mână în alta, se rotesc sau alcătuesc deasupra braţelor un dans al lor... Melodia pe care o picură parcă clapele albe şi negre înlănţuieşte tot ansamblul şi se pierde în ecouri depărtate sub bolta înaltă. De fapt aproape întreg antrenamentul gimnastelor şi al gimnaştilor este însoţit de muzică. Astfel, mişcările lor par şi mai frumoase, capătă şi mai multă graţie. In ritmul ei, pe arabescurile de toate culorile ale covorului se înlănţuie mişcari care cer îndemânare, forţă, curaj, se leagă cele mai frumoase exerciţii pe care sportivii noştri Ie pregătesc pentru întrecerile sportive ale Festivalului. ★ — Intr’iadevăr, ne pregătim cu cârguință, spune Teofila Băiașu, după antrenamentul la paralele. In palmele-i bătătorite, sacrizul alb a căpătat luciu, iar păru-inegru e zburlit parcă de vânt. — E un adevărat şantier aci la noi, continuă ea. Pentru o asemenea sărbătoare la care vin oaspeţi de seamă nu putem să fim nepregătiţi. Se îndreaptă apoi spre lacul în care sunt strânse într’o grămăjoară lucrurile ei. Iată caietul de antrenament, un ceas, o pereche de pantofi uşori. Alături, cercul de lemn se odihneşte şi el. — Făceam aseară socoteala, începe să depene repede gimnasta cea de o şchioapă, că mai toate prietenele mele de peste hotare o să vină la noi la Festival. O s'o revăd şi pe Maria Gorohovskaia, campioană olimpică şi pe gimnasta polonezi Lidia Scerbinska şi pe Margit Korodi din Budapesta. Mi-a fost necaz că in anul acesta Gorohovskaia n’a câştigat titlul de campioana unională. Eu o cunosc de la Berlin, de la Festival. Ne-am împrietenit la antrenamente. Nu prea ştiu bine ruseşte, dar ne -am înţeles... Acolo a învins-o coechipiera ei. Podusciovo. ..Nu-i nimic, mi-a spus, peste un an ne întâlnim la Olimpiadă. Am să mă pregătesc şi maibine". "Când am sosit la Otanienul, în satul olimpic, mi-a spus zâmbind: „Ai să vezi, Teofila !" Şi a câştigat medalia de aur... Seara, după victorie, am stat muit de vorbă... Se ţinea în palma aspră medalia victoriei. Palmele gimnaştilor sunt aspre. Da, da, Maria, prietena mea, deabia aştept să te revăd ! Programul pentru pregătirea gimnaştilor noştri în vederea întrecerilor din cadrul Festivalului a fost alcătuit în urma învăţămintelor căpătate de la gimnaştii sovietici. Acesta are ca principiu mărirea efortului în antrenament. A fost mărit astfel numărul orelor de lucru. In cadrul unei şedinţe se fac antrenamente la mai multe aparate, se trece de la execuţii de elemente la exerciţii întregi, mărindu-se deasemenea numărul de repetiţii. Pe o şedinţă de antrenament, băeţii lucrează de pildă de la 3 la 5 aparate, din care la 3 aparate principale exerciţiile se execută integral iar la celelalte pe elemente. Discuţiile care se poartă arată că prin noile metode de pregătire au fost obţinute de pe acum unele succese, că gimnastele şi gimnaştii au fost pregătiţi pentru marile eforturi din concursuri. In acelaş timp şi nivelul lor tehnic a crescut, pentrucă în exerciţiile liber alese au fost introduse elemente din cele mai grele. Aceste elemente grele te remarci de îndată asistând la antrenament. Iţi vorbesc despre ele şi antrenorii şi elevii. Dealtfel, ei au verificat valoarea lor într’un concurs organizat de curând. — Sâmbătă, povesteşte Andrei Kerekes, am luat parte la un concurs, o întrecere la care au participat câte două echipe de băeţi şi fete. Orendi şi cu mine ne-am a!e® pe rând câte cinci coechipieri. Patru ceasuri a ţinut întrecerea noastră. In timpul acesta am executat şi exerciţiile impuse şi cele liber alese. Cu toţii am luptat din toate puterile noastre, mai ales că în patru ore am executat ceea ce în concurs se face în timp de două zile. Nimeni n'a abandonat. Chiar ce accidentaţi, Darvaş de pildă sau Eissenburger şi Kociş, a căror putere de luptă slăbise, au conti-nuat datorită încurajărilor noastre. Au trecut multe ceasuri de când s’au auzit dimineaţa primele acorduri ale pianului. I-am văzut lucrând cu conştiinciozitate pe Mihai Botez, Orendi şi Kerekes. Am auzit vorbele de laudă ale antrenorilor pentru sârguinţa tinerilor Balogh, Voghi, pentru hărnicia tinerelor Dobrovolski, Vătăşoiu şi am văzut şi câteva lacrimi pe obrajii Elena Leuştean, care nu reuşea să execute un exerciţiu greu la paralele inegale. Ea trebue să muncească cu mai multă perseverenţă şi dârzenie, i-am auzit pe gimnaşti vorbind despre Ciukiarin, Agnes Keleti şi alţi sporttivi cu renume pe care aşteaptă să-i revadă la întrecerile sportive ale Festivalului pentru care se pregătesc aproape la fiecare zi. Unul din antrenori se apropie de pian. — Vrei să cânţi un marş, îi spune el pianistei, încheiem antrenamentul. — Am o surpriză, îi răspunde aceasta. Am şi învăţat marşul sport tV pe care l-a compus în cinstea Festivalului laureatul Premiului de Stat, Ion Vasilescu. Cântecul vioi umple sala. O zi de muncă, de pregătire, a luat sfârşi. Peste alte 32 vor începe întrecerile. Atunci va fi sărbătoare. O frumoasă săritură executată de una din tinerele gimnaste care se pregăteşte pentru Festival