Sportul Popular, iulie 1953 (Anul 8, nr. 2254-2268)

1953-07-02 / nr. 2254

IN CINSTEA ITSTIWIHII La Petroşani s-a disputat un joc de handbal între echipele Şantierul 17 Lupeni şi Şantierul Hunedoara, victoria revenind jucătorilor din Hunedoara cu scorul de 9—8 (5—4)­­La Aninoasa şi Vulcan au fost organizate turnee de tenis de masă, la care au participat jucători de la Minerul Vulcan, Şantierul Aninoa­sa, Şantierul Vulcan şi Şantierul Lupeni. La Aninoasa turneul a fost câştigat de echipa Şantierul 17 Lu­peni, iar la Vulcan de Minerul. In cadrul Spartachiadei asociaţiei Şantierul, la Lupeni şi Vulcan s-au desfăşurat întrecerile la volei. Echi­pa Şantierul 17 Lupeni s-a califi­cat pentru etapa III-a. AURELIAN ŞTEFANESCU corespondent Tineretul din patria noastră întâmpină cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, cu ne­numărate succese în producţie sau pe terenurile de sport. Numeroase surrt competițiile sportive organizate în cinstea aces­tei mari sărbători a tineretului din toată lumea. O competiţie de box intre reprezentativele oraşelor Arad, Galaţi, Craiova, Ploeşti, Oraşul Stalin şi Bucureşti In cinstea Festivalului se va des­făşura în Capitală începând de Sâmbătă seara o competiţie de box la care vor participa reprezentati­vele oraşelor Arad, Galaţi, Craiova, Ploeşti, Oraşul Stalin şi Bucureşti. Reuniunile vor avea loc pe Velo­dromul Dinamo, în serile de 4, 5, 7, 9 şi 11 iulie, începând de la ora 19:30. Printre reprezentanţii oraşelor participante la această competiţie se află o serie de valoroase ele­mente, ca: Danill Şerban, Albert Blank, Rossler Gh. (Galaţi), Bog­dan Popovici (Timişoara—Arad), I. Mora, Hm. Silvester, Petre Popes­­cu, Al. Ghiţă, St. Iordache (Ploeşti), V. Căruţaşu, Gh. Zamfirescu, C. Ocnea­nu, Iosif Schwartz, Aurel Georgescu, I. Pirotea, N. Bătrânu, Eug. Fűrész (Bucureşti), etc. întocmirea clasamentului se va face atât pe echipe cât și indivi­dual. „Cupa Festivalului” la tir Colectivul sportiv al Ministerului Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale organizează în toată ţara în zonele de 18 şi 19 iulie un con­curs de tir prin corespondenţă, pentru colectivele asociaţiei Pro­gresul, concurs dotat cu „Cupa Festivalului”. Concursul are scopul de a da­­ numeroşilor trăgători începători care s-au afirmat în cadrul concursu­rilor ce au avut loc până acum, posibilitatea să obţină clasificarea şi norma G.M.A. gradul II. Tocmai de aceea, trăgătorii clasificaţi în categoriile I şi II şi maeştrii spor­tului nu au dreptul să participe la acest concurs. La competiţie are dreptul să par­ticipe fiecare colectiv din cadrul asociaţiei Progresul, cu două echipe de bâeţi şi una de fete. Trăgătorii trebue să fie aspiranţi ai insignei G.M.A. gradul I. Echipele clasate pe primul loc la bâeţi şi fete vor primi câte o cupă, iar cele clasate pe locul II şi III­, plachete. Deasemenea trăgătorii şi trăgătoarele clasate la individual ,pe locurile I, II şi III vor primi echi­pament sportiv. „Cursa Munţilor” la marş Asociaţia Voinţa organizează Duminică 5 Iulie competiţia anuala de marş „Cursa Munţilor" pe o dis­tanţă de 34 km., între Comarnic şi Predeal. Această competiţie dotată cu „Cupa Păcii" este organizată în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţi­lor pentru Pace şi Prietenie. Cursa se desfăşoară sub formă de ştafetă pe trei schimburi (schimbul 1 — 10 km.; schimbul II — 10 km.; schim­bul III­­­ 14 km.) fiecare schimb fiind alcătuit din cele doi mărşă­luitori. Aşadar, echipele partici­pante vor fi alcătuite din câte şase sportivi. Regulamentul „Cursei Munţilor" prevede că după terminarea prime­lor două schimburi se va face re­gruparea tuturor concurenţilor care vor porni împreună în cel de al treilea schimb. La alcătuirea cla­samentului general se va ţine seamă de timpul realzat de fiecare echipă în primele două schimburi cât şi în cel de al treilea schimb. Pentru mers nereglementat, la prim­ul avertisment echipa va fi pe­nalizată cu două minute, la al doi­lea avertisment cu trei minute, iar la al treilea avertisment întreaga echipă va fi descalificată. La această competiţie şi-au anun­ţat participarea echipele: Spărtac — câştigătoarea ediţiei a V-a a cir­cuitului anual al ziarului „Munca"—, Locomotiva, Dinamo, Voinţa, Pro­gresul, Metalul, Metalul Câmpia Turzii, Flamura Roşie, Libertatea, Progresul Tăcerea etc. întreceri sportive pe Valea Jiului La Petroşani. Aninoasa, Lupeni şi Vulcan au avut loc mai multe com­petiţii sportive. La aceste corupe­tiţii au participat mulţi tineri dor­nici de a realiza noi succese pe târâm sportiv. Campionatele regionale de ciclism pe pistă După trei zile de desfăşurare a probelor din cadrul campionatului regional de ciclism pe pistă la care iau parte cei mai valoroşi alergă­tori din ţară, ta­belul performanţe­lor de valoare realizate în acest concurs este foarte sărac. In afara recordului reuşit de C. Dumitrescu, nici o altă performanţă nu exprimă o creştere evidentă a cicliştilor noş­tri. Unul dintre motivele pentru care nu s-au înregistrat performanţe bune este fără îndoială faptul că deschiderea velodromului s'a făcut foarte târziu, prin cauze pe care ziarul nostru le-­a arătat la timp. Dar nu numai acest lucru a con­tribuit la realizarea unor rezultate de valoare scăzută. Este clar pentru toată lumea că pentru a corespunde în majoritatea probelor de pistă, alergă­torul are nevoie de rezistenţă în regim de viteză. Şi această rezistenţă se capătă mai ales în antrenamentele pe şosea. Aşa cum ne-au relatat me­­joritatea dintre alergători, până a­­cum cicliştii care se afla în tabără şi care fac antrenamente de velo­drom, au parcurs foarte puţini kilo­metri pe şosea. Iată una din expli­caţiile faptului că Ion Ioniţă, C. Reinhardt, St. Lem­androiu şi alţi a­­­lergători nu rezistă în probele în care anul trecut, pe această vreme, reuşeau performanţe foarte bune şi chiar recorduri. La era­semen­ea, faptul că nu au su­ficientă odihnă şi că velodromul pe care se antrenează este în curs de reparaţie, împiedică obţinerea unor rezultate bune. ★ In cea de a doua zi de concurs s’a desfăşurat proba de 1000 m, cu plecare de pe loc. In general, con­curenţii care au luat plecarea în această probă, au dovedit deficienţe in felul de a pleca. Cei mai mulţi p­leacă mult prea încet, nu sunt a­­tenţi la semnalul starterului şi apoi pentru a recupera, forţează bici­cleta la intrarea în vina, riscând să fie aruncaţi şi să parcurgă astfel — în dauna realizării unui timp bun — mai mult de 1000 m. Dealtfel, în această privinţă se pot spune multe. Sunt alergători care din neatenţie la eşirea din viraj sunt scoşi tocmai în mijlocul liniei drepte sau care, din prea multă exigenţă, parcurg vi­rajul pe linia de refugiu. La această probă primul loc a re­­venit tânărului Ion Gri­goriu (Dina­mo) cu timpul de 1:18.0. Pentru di­­namovist acest timp este promiţător dar pentru valoarea generală a "■ performanţelor realizate la această ,, probă el reprezintă o distanţă de 4­0 sec. de recordul R.P.R. Pe locul doi s'a clasat C. Reinhardt cu 1:18.9. Anul trecut acest alergător" ne obişnuise cu performanţe în jur­rul timpului de 1:16.0. El a reuşit de multe ori să se apropie de perforr­m­anţele maestrului sportului Ion Ioniţă, recordmanul acestei probe. Pentru considerentele enumerate mai sus, acest alergător nu reuşeşte în acest an să ocupe primul loc în compania unor alergători cu mult sub posibilităţile sale. Restul per­formanţelor depăşesc 1:20.0 şi deci, sunt sub orice critică. Proba de urmărire Individuală î­ncepută Luni după amiază când Erviant Norhiadian a reuşit cea mai bună performanţă a eliminatoriilor (5:36.0), a continuat Marţi după amiază. In finala desfăşurată între Er­­vant Korhadia­n­ şi C. Dumitrescu au fost realizate cele mai bune timpuri. C. Dumitrescu—învingător în această probă — a realizat 5:27.2, perfor­manţă care constitue un nou re­cord R.P.R. (vechiul record apar­ţinea lui Ervant Korhadian cu 5:28.0 şi fusese realizat la campio­natele regionale din anul 1951). Este fără îndoială un progres, dar nu trebue să ne mulţumească. Alergă­torii noştri pot ajunge curând in jurul a 5.20­0, performanţă care este într'adevăr de valoare. In această probă, în afara celor două performanţe, restul timpuri­lor realizate sunt sub mediocre.' Ion Ioniţă, C. Reinhardt, Baciagian şi ceilalţi specialişti ai acestei probe s’au comportat sub aşteptări.­­' * Campionatele regionate de ciclism pe pistă continuă astăzi după a­­miază începând de la ora 15:30 pe velodromul Dina­mo când se vor des­făşura probe, rezervate fetelor. HRISTACHE NAUM SPORTUL POPULAR PaK- 4-a Nr. 2254 Cursa ciclistă „Cupa Festivalului“ Comitetul pentru Cultură Fi­zică şi Sport de pe lângă Con­siliul de Miniştri organizează o întrecere ciclistă pe o distanţă de 660 km, împărţită în patru etape. La această competiţie, care se dispută în cinstea Fes­tivalului Mondial al Tineretului, iau parte alergătorii fruntaşi (în afară de concurs), precum şi echipe ale asociaţiilor sportive. Prima etapă se desfăşoară azi, joi 2 iulie, cu începere de la ora 15, pe şo­seaua Bucureşti- Urziceni-Slobozia şi înapoi (150 km.), cu plecarea şi sosirea de la km. 8. A doua etapă se va des­făşura Duminică 5 iulie, când cicliştii vor lua startul la ora 7 din Bulevardul 1848. Ei se vor îndrepta spre şoseaua Bucu­­reşti-Piteşti şi vor parcurge dis­tanţa până la km. 73 şi înapoi, sosirea urmând să se facă pe velodromul Dinamo (prima şi a doua etapă contează pentru clasificare). Etapa a III-a se va desfăşura joi 9 Iulie pe şo­seaua Bucureşti-Ploeşti-Câmpi­­na şi înapoi. Cicliştii vor lua startul la ora 14 din B-dul 1848, iar sosirea se va face pe velo­dromul Dinamo. Această etapă va măsura 180 km. Ultima etapă, a IV-a, se va desfăşura Duminică 12 Iulie, când cicliştii vor lua startul la ora 7 din B-dul 1848 şi vor parcurge dis­tanţa Bucureşti—şoseaua Piteşti (km. 87) — velodromul Di­namo (180 km.). Se va face clasament individual şi pe echipe. Sportivii noştri se pregătesc pentru Festival Urmărind antrenamentele gimnaştilor Odată cu primii gimnaşti care au venit să se antreneze, cine­va se apropie şi de pian. Clapele albe, clapele negre se arată lumi­nii. Pe micul stativ sub care stă scris cu litere aurite numele con­structorului e așezat un teanc de parî­turi. Pianista întoarce o pa­gină, două... Apoi, degetele maes­tre încep să culeagă parcă de pe clape suntele melodioase ale val­sului compus cu ani în urmă de Ghenari Korganoff. Odată cu pri­­mele acorduri, în mijlocul sălii se ivesc alergând mai multe tinere gimnaste care poartă cercuri albe. In ritmul muzicii, ele pornesc să execute exerciţii pline de graţie. Cercurile descriu drumuri minu­nate. Mişcarea este când lentă, când iute şi avântată. Cercurile trec dintr’o mână în alta, se ro­tesc sau alcătuesc deasupra braţe­lor un dans al lor... Melodia pe care o picură parcă clapele albe şi negre înlănţuieşte tot ansamblul şi se pierde în ecouri depărtate sub bolta înaltă. De fapt aproape întreg antrena­mentul gimnastelor şi al gimnaşti­­lor este însoţit de muzică. Astfel, mişcările lor par şi mai frumoase, capătă şi mai multă graţie. In rit­mul ei, pe arabescurile de toate cu­lori­le ale covorului se înlănţuie miş­­cari care cer îndemânare, forţă, curaj, se leagă cele mai frumoase exerciţii pe care sportivii noştri Ie pregătesc pentru întrecerile sportive ale Festivalului. ★ — Intr’iadevăr, ne pregătim cu cârguință, spune Teofila Băiașu, după antrenamentul la paralele. In palmele-i bătătorite, sacrizul alb a căpătat luciu, iar păru-i­­ne­gru e zburlit parcă de vânt. — E un adevărat şantier aci la noi, continuă ea. Pentru o aseme­nea sărbătoare la care vin oas­peţi de seamă nu putem să fim nepregătiţi. Se îndreaptă apoi spre lacul în care sunt strânse într’o grămăjoară lucrurile ei. Iată caietul de antre­nament, un ceas, o pereche de pan­tofi uşori. Alături, cercul de lemn se odihneşte şi el. — Făceam aseară socoteala, în­cepe să depene repede gimnasta cea de o şchioapă, că mai toate priete­nele mele de peste hotare o să vină la noi la Festival. O s'o revăd şi pe Maria Gorohovskaia, campioană olimpică şi pe gimnasta polonezi Lidia Scerbinska şi pe Margit Ko­­rod­i din Budapesta. Mi-a fost ne­caz că in anul acesta Gorohovskaia n’a câştigat titlul de campioana unională. Eu o cunosc de la Berlin, de la Festival. Ne-am împrietenit la antrenamente. Nu prea ştiu bine ruseşte, dar ne -am înţeles... Acolo a învins-o coechipiera ei. Podus­­ciovo. ..Nu-i nimic, mi-a spus, peste un an ne întâlnim la Olim­piadă. Am să mă pregătesc şi mai­­bine". "Când am sosit la Otanienul, în satul olimpic, mi-a spus zâm­bind: „Ai să vezi, Teofila !" Şi a câştigat medalia de aur... Seara, du­pă victorie,­­ am stat muit de vorbă... Se ţinea în palma aspră medalia victoriei. Palmele gimnaş­­tilor sunt aspre. Da, da, Maria, prietena mea, deabia aştept să te revăd ! Programul pentru pregătirea gim­naştilor noştri în vederea întrece­rilor din cadrul Festivalului a fost alcătuit în urma învăţămintelor că­pătate de la gimnaştii sovietici. Aces­ta are ca principiu mărirea efor­tului în antrenament. A fost mă­rit astfel numărul orelor de lucru. In cadrul unei şedinţe se fac an­trenamente la mai multe aparate, se trece de la execuţii de elemente la exerciţii întregi, m­ărindu-se dea­­semenea numărul de repetiţii. Pe o şedinţă de antrenament, băeţii lucrează de pildă de la 3 la 5 apa­rate, din care la 3 aparate princi­pale exerciţiile se execută integral iar la celelalte pe elemente. Discuţiile care se poartă arată că prin noile metode de pregătire au fost obţinute de pe acum unele suc­cese, că gimnastele şi gimnaştii au fost pregătiţi pentru marile eforturi din concursuri. In acelaş timp şi ni­velul lor tehnic a crescut, pentru­­că în exerciţiile liber alese au fost introduse elemente din cele mai grele. Aceste elemente grele te remarci de îndată asistând la antrenament. Iţi vorbesc despre ele şi antrenorii şi elevii. Dealtfel, ei au verificat valoarea lor într’un concurs orga­­nizat de curând. — Sâmbătă, povesteşte Andrei Kerekes, am luat parte la un con­curs, o întrecere la care au parti­cipat câte două echipe de băeţi şi fete. Orendi şi cu mine ne-am a!e® pe rând câte cinci coechipieri. Pa­tru ceasuri a ţinut întrecerea noas­tră. In timpul acesta am executat şi exerciţiile impuse şi cele liber alese. Cu toţii am luptat din toate puterile noastre, mai ales că în pa­tru ore am executat ceea ce în con­curs se face în timp de două zile.­­ Nimeni n'a abandonat. Chiar ce­ accidentaţi, Darvaş de pildă sau Eissenburger şi Kociş, a căror pu­tere de luptă slăbise, au conti-nuat datorită încurajărilor noastre. Au trecut multe ceasuri de când s’au auzit dimineaţa primele acor­­duri ale pianului. I-am văzut lu­crând cu conştiinciozitate pe Mihai Botez, Orendi şi Kerekes. Am auzit vorbele de laudă ale antrenorilor pentru sârguinţa tinerilor Balogh, Voghi, pentru hărnicia tinerelor Do­­brovolski, Vătăşoi­u şi am văzut şi câteva lacrimi pe obrajii Elena­ Leuştean, care nu reuşea să execute un exerciţiu greu la paralele ine­gale. Ea t­rebue să muncească cu mai multă perseverenţă şi dârzenie, i-am auzit pe gi­mnaşti vor­bind despre Ciukiarin, Agnes Ke­leti şi alţi sporttivi cu renume pe care aşteaptă să-i revadă la între­cerile sportive ale Festivalului pen­tru care se pregătesc aproape la fiecare zi. Unul din­ antrenori se apropie de pian. — Vrei să cânţi un marş, îi spune el pianistei, încheiem antrenamen­tul. — Am o surpriză, îi răspunde a­­ceasta. Am şi învăţat marşul sport t­V pe care l-a compus în cinstea Festivalului laureatul Premiului de Stat, Ion Vasilescu. Cântecul vioi umple sala. O zi de muncă, de pregătire, a luat sfârşi. Peste alte 32 vor începe întrecerile. Atunci va fi sărbătoare. O frumoasă săritură executată de una din tinerele gimnaste care se pregăteşte pentru Festival

Next