Sportul Popular, august 1953 (Anul 8, nr. 2269-2292)

1953-08-01 / nr. 2269

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­­ ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATEOR DIN R. P. R, ANUL IX, Nr. 2269 Sâmbătă, 1 August 1953 Ţara întreagă este gata pentru marea sărbătoare a păcii M­ÂINE începe Festivalul. Cu câtă emoţie rosteşti cu­vintele acestea, tinere munci­tor, student sau ostaş. Astăzi, ca şi acum patru luni, îţi sunt viu în­tipărite în minte cuvintele apelu­lui pe care C.C. al U.T.M. ţi l-a adresat ţie şi întregului tineret al ţării noastre, tineret-gazdă a Festivalului Păcii şi Prieteniei. „In întâmpinarea oaspeţilor dragi de peste hotare, faceţi ca fiecare colţişor al patriei noastre să devină mai frumos... împodobiţi sărbăto­reşte oraşele şi satele, pregătiţi de­legaţiilor străine o călduroasă pri­mire prietenească...’’ Patru luni... Cât de repede au trecut zilele! Acum patru luni, a­­colo unde astăzi se înalţă impună­toarea construcţie a uriaşului sta­dion cu 80.000 de locuri, acolo unde bărci şi vaporaşe sunt gata să brăz­deze apa cristalină a lacului din Parcul de Cultură şi Sport „23 Au­gust”, se întindeau doar nişte gropi nesfârşite. Dar apelul lansat de C.C. al U.T.M. a prins viaţă în inimile milioanelor de tineri ai pa­triei noastre. In întreaga ţară a început să clocotească iureşul pre­­gătirilor pentru Festival. In primul rând grija şi atenţia tineretului pa­triei s‘a îndreptat asupra Capitalei dragi, oraşul care în zilele marelui Festival avea să fie numit pe bună dreptate de tinerii de pretutindeni: Capitala Tineretului Lumii. Mii şi mii de tineri s’au îndreptat cu bu­curie şi elan spre şantierele care a­­veau să dăruiască Bucureştiului noi şi minunate podoabe. In scurt timp mâinile lor harnice au făcut să se contureze tot mai precis uriaşa cupă de pământ pe care aveau să fie montate tribunele stadionului cu 80.000 de locuri sau profilul impu­nător al modernei săli de cinemato­graf din raionul Griviţa Roşie. In acelaş timp însufleţiţi de chemarea „Pentru cea mai frumoasă stradă, pentru cea mai frumoasă casă”, ce­tăţenii Capitalei au pornit o între­cere la care fiecare tânăr sau vârst­nic a participat cu toată priceperea sa gospodărească, cu tot entuzias­mul. Acum, când ne mai desparte o singură zi de momentul solemn în care zecile de mii de tineri din toa­te colţurile lumii se vor afla înfră­ţiţi pe stadionul „23 August” trăind clipele măreţei festivităţi de deschi­dere a Festivalului, roadele muncii entuziaste a întregului nostru tine­ret apar în toată strălucirea lor. Zilele trecute au fost inaugurate teatrul în aer liber „Nicolae Băl­­cescu”, cinematograful „Frăţia în­tre popoare” şi noua clădire a Ope­rei de Stat, minunat edificiu de cultură. Stadionul „23 Au­gust” şi întreg parcul răsărit pe locurile denumite odinioară „groapa Vergului” sunt gata să primească tinerii oaspeţi. Stră­zile Capitalei noastre freamătă sub adierea miilor de steaguri ce împo­dobesc fiecare clădire, fiecare piaţă. Pretutindeni au răsărit scene în aer liber, s’au deschis noi standuri de cărţi. Veşminte de sărbătoare au îmbrăcat şi bazele sportive ale Ca­pitalei, care aşteaptă şi ele ca pis­tolul starterului sau fluerul arbitru­lui să vestească începutul întreceri­lor din cadrul întâlnirilor Sportive Internaţionale Prieteneşti. Multe dintre ele, stadionul Spartac, tere­nurile Ştiinţa, Centrul de Antrena­ment nr. 2, Ştrandul Tineretului, cu greu vor mai putea fi recunos­cute de sportivii noştri, datorită noilor amenajări ce au fost făcute. Apropierea Festivalului s-a făcut simţită nu numai în Capitală, ci şi pe întreg cuprinsul ţării. Pretutin­deni, oraşele şi satele au îmbrăcat straie noi. Acum, înaintea Festi­valului, minunatul spirit de ospita­litate al poporului nostru, bucuria sa de a primi oaspeţi dragi de sea­mă, crainici ai năzuinţelor de pace şi prietenie ale tinerilor din lumea întreagă, se vădeşte la fiecare pas în urările calde de bun sosit adre­sate oaspeţilor, în buchetele de flori cu care sunt întâmpinate în toate gările trenurile bucuriei şi tinereţii sau în nenumăratele daruri lucrate cu migală pentru oaspeţii sărbăto­rii tinereţii. Oriunde ţi-ai roti privirile astăzi în patria noastră, vei desprinde din însufleţirea oamenilor, din înfăţi­şarea sărbătorească a satelor şi o­­raşelor, dorinţa tuturor de a arăta oaspeţilor tot ce are mai frumos patria noastră, tot ceea ce le poate vorbi despre viaţa nouă ce înflo­reşte aici. In aceste zile îţi sunt mai apropiate ca oricând cuvintele poetului: „...Curând în însoritul Bucureşti Ii vom primi cu pâine şi cu sare La Festivalul marilor nădejdi Pe oaspeţii din patru părţi de zare...” Al doilea lot al tineretului sovietic a sosit in Capitală Mii de tineri din Capitală au în­tâmpinat Vineri seara, la gara Bă­neasa, delegaţia tineretului sovie­tic care va participa la Festival. Delegaţia tineretului sovietic care a sosit Vineri seara este formată din 571 persoane. Printre cei sosiţi se află : Or­chestra Simfonică „Ceaicovschi" a studenţilor din Moscova, formată din 74 persoane, condusă de prof. N. P. Anosov, corul studenţilor din Moscova, format din 70 persoane, condus de prof. Vladislav Socolov, corul popular siberian din Omse, condus de Calughina, ansamblul gruzin de dansuri, condus de ar­tiştii poporului din R.S.S. Georgia, Şuhişvili şi Nino Romişvil, lau­reaţi ai Premiului Stalin, ansamblul de cântece şi jocuri din R.S.S. Mol­dovenească, Opera din Chiev, precum şi un grup de artişti plastici. La sosire, solii tineretului sovie­tic au fost întâmpinaţi de Jacques Denis, secretar general al F.M.T.D. Deasemeni, delegaţia sovietică a fost primiită de A. Şelepin, vicepre­şedinte al F.M.T.D., V. I. Cocema­­sov, preşedintele Comitetului Anti­fascist al Tineretului Sovietic şi alţi membri ai delegaţiei sovietice care au participat la Congresul Mondial al Tineretului»­­p Din partea tineretului român, oaspeţii au fost salutaţi de Vasile Muşat, prim secretar ai C.C. al U.T.M., Manole Bodnăraş, preşedin­tele CCFS, Ioan Fazekaş, Chiţu Florea, secretar­ ai C.C. al U T.M­ şi alţii. A fost de faţă Cocetcov, ataşat al Ambasadei Uniunii Sovietica la Bucureşti. In numele tineretului român a vorbit Vasile Muşat, care a adre­sat oaspeţilor un călduros salut de bunvenit în Capitala patriei noas­tre. Jacques Denis a salutat pe re­prezentanţii tineretului sovietic la numele milioanelor de tineri din lumea întreagă, încadraţi în F.M.T.D. Din partea delegaţiei sovietice a răspuns A. Climov, de la Opera din Chiev, laureat al Premiului Stalin». Apoi a luat cuvântul V. I. Coce­­masov, care în numele delegaţiei sovietice a mulţumit tineretului ro­mân pentru entuziasta primire ce i s’a făcut. Tinerii şi tinerele, prezenţi la gara Băneasa, au manifestat pu­ternic minute în şir pentru poporul sovietic, pentru prietenia de ne­zdruncinat dintre poporul român şi poporul sovietic, pentru pace şi prietenie în întreaga lume. (Ager-' £resi», ----------- ~--------­-----­ Pentru a fi buni prieteni, trebue să ne cunoaştem unii pe alţii. Trebue să luptăm pentru organizarea pe scară cât mai largă de schimburi culturale şi sportive între tinerii din diferite tari. Trebue să înlăturăm toate piedicile şi toate uneltirile prin care duşmanii păcii încearcă să ne despartă. (Din Apelul celui de al Ill-lea Con­gres Mondial al Tineretului) 4 pagini 25 bani Tov. Gh. Stoica, rostind cuvântarea la inaugurarea Parcului. Inaugurarea Parcului de Cultură şi Sport „23 August““ Minunata construcţie a Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ a fost terminată. Munca plină de în­sufleţire a muncitorilor, tehnicieni­lor şi inginerilor, alături de care au lucrat cu elan tinerii brigadieri şi cetăţeni ai Capitalei care au prestat muncă voluntară, a îmbogăţit Bu­­cureştiul cu o nouă construcţie a pă­cii, dată în folosinţă în cinstea ce­lui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Pe marele stadion, pe scena tea­trului în aer liber, la teatrul de pă­puşi sau în parc, în zilele Festiva­lului vor avea loc numeroase mani­festări artistice şi sportive ale tine­rilor din lumea întreagă care vor de­monstra hotărîrea lor de a lupta pentru pace şi prietenie între popoare. I­a festivitatea inaugurării care a avut loc Vineri dimineaţă la teatrul în aer liber din acest parc, au luat parte membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, ai Comitetului orăşenesc FMR, ai Ministerului Con­strucţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii, fruntaşi ai tineretului, reprezentanţii Sfatului Popular al Capitalei, precum şi numeroşi mun­citori constructori şi brigadieri. Deschizând adunarea festivă, tov. Gh­eorghe Stoica a arătat importanţa acestei lucrări pentru înfrumuseţarea Capitalei patriei noastre. In încheiere, tov. Gheorghe Stoica a spus: Inaugurăm această construc­ţie cu câteva zile înainte de deschi­derea celui de al IV-lea Festival unde solii păcii şi prieteniei se vor întâlni şi demonstra voinţa lor de pace şi prietenie. A luat apoi cuvântul tov. Tudose Vasiliu, directorul şantierului Parcu­lui de Cultură şi Sport „23 August", care a făcut bilanţul muncii pline de elan a constructorilor acestui minu­nat parc în numai 137 de zile de la începerea lucrărilor. A vorbit apoi arhitectul Willy Jus­­ter, şeful colectivului de proiectanţi ai construcţiei, care a arătat că pen­tru tinerii arhitecţi, ingineri şi teh­nicieni este o mândrie patriotică fap­tul că au contribuit la realizarea a­­cestei construcţii a tinereţii. Vom fo­losi — a spus vorbitorul — bogata ex­perienţă câştigată, pentru a protej­a în viitor noi construcţii şi mai fru­moase, şi mai măreţe pentru înflori­rea patriei noastre. A luat cuvântul în numele munci-*­­torilor de pe şantier Vasile Neagu care împreună cu echipa sa a obţi­nut însemnate succese la montarea gradeneior. Pentru aceasta el a pri­mit la fel ca şi alţi mulţi construc­tori, titlul de stah­anovist, iar echipa sa pe cel de fruntaşă in producţie. Din partea brigadierilor care ai­ muncit voluntar pe şantierul Parcu­lui de Cultură şi Sport „23 August’, a vorbit tânăra Maria Cochirleanu*, care a arătat mândria pe care o­ simt brigadierii veniţi din toate col­­ţurle ţării, acum când predau ce­tăţenilor Capitalei această măreaţă construcţie. Tov. C. Blidaru, preşedintele Comi­tetului Executiv al Sfatului Popular“ al Capitalei a felicitat pe construc­tori pentru victoria obţinută, dând apoi citire Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care­ se conferă „Ordinul Muncii” şi „Me­dalia Muncii“ unui mare număr de muncitori, ingineri, tehnicieni şi proiectanţi, care au realizat construc­ţia Parcului de Cultură şi Sport ,.21 August”. Participanţii la festivitatea inaugu­rării au vizitat apoi parcul. (Agerpres) j . - ■ — ^ ' Bucureşti, Capitala tineretului lumii, îşi primeşte oaspeţii. Din trenurile frumos împodobite, pe peroanele gărilor coboară mii de tineri din diferite colţuri ale lu­mii. Mii de tineri din Capitală îşi întâmpină oaspeţii dragi cu flori, cu cuvintele : „Pa­x et amitié“ sau „Mir­i drujba”. Iar oaspeţii răs­pund cu primele cuvinte româ­neşti, învăţate dealungul drumului de la hotarele patriei noastre, în întâlnirile din gări cu tinerii ro­mâni : Pace şi Prietenie ! In gara Băneasa sosesc neconte­nit trenuri cu oaspeţi. Abia au ple­cat autobuzele care duc spre can­tonamente tineri din Roma şi Ve­nezuela, din Marsilia sau din Lon­dra, şi pe peron coboară tineri din îndepărtata Indonezie, urmaţi cu­rând de tineri din Finlanda. Por­niţi din colţuri opuse ale pămân­tului, tinerii se întâlnesc la Bucu­reşti, la marea sărbătoare a tine­reţii, prieteniei şi păcii. Joi după amiază, în gara Bă­neasa, a sosit un nou grup de de­legaţi din R. D. Germană şi Ger­mania Occidentală. Din grup fac parte membrii ansamblului popu­lar de stat de dansuri din marele Berlin, balerina Eleonore Wesco şi dansatorul Reinhold Weise, solişti ai Operei din Berlin, precum şi un lot de 60 sportivi, printre care handbalişti, boxeuri, luptători, hal­terofili şi canoteuri. In cursul serii, au sosit noi gru­puri de delegaţi ai tineretului din Franţa, Italia, Anglia, Siria, Li­ban, Australia, Columbia, Vene­zuela, Africa Franceză, Irak, Ca­nada, Noua Zeelandă, Tunis, Egipt şi insula St. Maurice (Oceanul In­dian). Cu delegaţia franceză au sosit 130 pionieri din regiunea pariziană, Ansamblul coral al Uniunii Tine­retului Republican Francez „Paul Laurent”, precum şi grupuri­­de delegaţi din diferite ragiuni ale Franţei. In cursul nopţii de joi spre Vi­neri, la ora 0:30, au sosit peste 300 de delegaţi ai tineretului fin­landez. Printre ei se găsesc luptă­torul Keipö Gröndahal, clasat pe locul al Ill-lea la Jocurile Olimpia­ce de la Helsinki, din anul 1952, campionul naţional de lupte Jaako Vikta, o echipă de baschet, atletele Elli Kahila şi Arnes Salmi, precum şi echipa feminină de gimnastică, din care fac parte Sîsko Jokinen, Pirkbo Piiybonen şi Maila N­sula, participante la Jocurile Olimp­ie de la Helsinki. Cu delegaţia tine­retului finlandez au venit un an­­samblu de dansuri populare şi co­­rul popular „Koitte” (Zorile), con­dus de Reino Sandele. In cursul nopţii a fosit, dease­­meni, al doilea grup de delegati din Suedia, format din peste 500 tineri şi tinere. Din delegaţia sue­deză fac parte membrii corului din Buras, artişti şi sportivi. Cu multă căldură tinerii munci­tori, elevi şi studenţi din Capitală au întâmpinat pe Carlos Vergara Montero, membru in Consiliul Mondial a! Păcii, membru în Co­­mitetul Permanent pentru Apăra­­rea Păcii din Chile, pe Poly Lu* ^Continuare in pag 4­ a) j

Next