Sportul Popular, septembrie 1953 (Anul 8, nr. 2293-2309)

1953-09-01 / nr. 2293

PROL­ETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICĂ ȘI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI ȘI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL IX, Mr. 2295 Marți, 1 Septembrie 1955 Pe drumul răspândirii tot mai largi a sportului la sate C­U DRAGOSTE şi interes au urmărit în acest an sportivii din întreaga ţară desfăşurarea minunatei competiţii săteşti „Spar­­tachiada Satelor”. Pentru strunga­rul care se îndreaptă cu plăcere spre terenul de sport după orele de muncă sau pentru studentul care vede în sport un bun mijloc de în­tărire, de destindere şi de recreere, pentru minerul pe care la ieşirea din sat îl aşteaptă pe stadion o nouă activitate plină de satisfacţii sau pentru pionierul care abia a făcut primii paşi în sport, veştile sosite de pe ogoarele patriei încă din primele zile ale primăverii în­semnau tot atâtea prilejuri de bu­curie. Şi cum să nu-­i tresalte ini­ma aflând că în cele mai îndepăr­tate sate şi cătune oamenii prind dragoste pentru sport, se avântă în întreceri sportive. Cum să nu te bu­cure pe tine, tânăr sportiv al patriei noastre, care cunoşti multe despre mişcarea sportivă colhoznică în­florită în Ţara Socialismului, fap­tul că şi în ţara noastră se organi­zează, după exemplul sportului so­vietic, o competiţie de amploare a „Spartachiadei Satelor”, competiţie menită să răscolească satele, să descopere talente noi, să atragă în viaţa sportivă elemente noi! Zilele s’au scurs repede. Acum, la mai bine de cinci luni de când sem­nalul starterului vestea începutul pri­mei întreceri din cadrul Spartachia­dei, fiecare filă din istoria acestei frumoase competiţii săteşti îţi vor­beşte despre succesul ei deplini, fie­care filă este o nouă mărturie a vieţii noi ce înfloreşte pe ogoarele patriei, iată prima etapă. Organiza­rea ei a însemnat un serios exa­men pentru cadrele de activişti sportivi de la sate. Pregătirile pen­tru succesul acestei prime etape au consolidat colectivele sportive să­teşti, au făcut să sporească simţi­tor numărul membrilor lor. In nu­meroase comune, cu sprijinul activ al organizaţiilor U.T.M., au răsărit noi terenuri sportive. Roadele aces­tei munci n'au întârziat să se arate. Peste 300.000 de tineri ţărani mun­citori au luat startul la Întrecerile primei etape a „Spartachiadei Sa­telor”. Printre aceştia s-au numă­rat 130.000 atleţi, 50.000 gimnaşti, 8.278 echipe de volei şi 2.235 echipe de oină. Etapă cu etapă. „Sparta­­chiada Satelor” a afirmat progre­sul înregistrat în ţara noastră de activitatea sportivă sătească. Spec­tatorii prezenţi la întrecerile regio­nale şi mai cu seamă cei care au asistat la întrecerile finale găzduite de stadionul Dinamo au fost marto­rii unor rezultate atletice promiţă­toare, ai unor întâlniri de volei de bună valoare tehnică şi ai unor îndârjite întreceri la cină. Se cuvine a fi remarcat rezulta­tul de 1,75 m, obţinut de tânărul Hans Roth la săritura în înălţime ca şi performanţa căi care a trecut primul linia de sosire câştigătorul cursei de 100 m, desfăşurată pe stadionul Dinamo, Hans Preidt din regiunea Stalin, 11,5 sec. Rezultate de valoare au reuşit şi finalistele probei de 500 m. plat. V. Dumitra­­che (reg. Piteşti) şi Maria Anghel (reg. Hunedoara). Primele două clasate la această probă au reuşit 1:27,5 min. O comportare remarca­bilă a avut echipa de gimnastică al­cătuită din tinere ţărănci muncitoa­re din regiunea Iaşi, care au înce­put să practice acest sport cu pri­lejul Spartachiadei. Primii paşi în sport i-au făcut cu prilejul acestei competiţii şi tinerii ţărani munci­tori din comuna Dobra, regiunea Hunedoara, care au­ alcătuit o e­­chipă de oină. Seriozitatea cu care s-au pregătit, dragostea lor pentru sport, le-au adus marea mulţumire de­­a fi cucerit primul loc. Exem­plul acestor tineri, ca şi întreaga desfăşurare a finalelor, a întărit convingerea tuturor că „Spartachia­­da Satelor” a însemnat pentru miş­carea noastră sportivă un adevărat izvor de noi elemente, cu mari po­sibilităţi de dezvoltare. întrecerile marii competiţii de masse au luat sfârşit. Succesul a­­cestei competiţii trebue însă în­tărit. Sarcina colectivelor sportive săteşti, a asociaţiei „Recolta” şi a comitetelor raionale şi regionale pentru cultură fizică şi sport este de a duce cu elan sporit bătălia pentru o şi mai largă răspândire a sportului în rândurile ţărănimii muncitoare. Să fie combătută cu toată hotărîrea atitudinea acelor activişti sportivi care admit ca ac­tivitatea sportivă la sate să lân­cezească odată cu încheierea Spar­tachiadei. Activitatea sportivă la sate nu este o chestiune de campa­nie. Ea trebue să devină o preocu­pare permanentă a tinerilor ţărani muncitori, un mijloc de întărire a sănătăţii lor. Folosind experienţa a­­cumulată cu prilejul Spartachiadei, colectivele sportive săteşti trebue să împletească activitatea sportivă a tinerilor ţărani muncitori cu pre­gătirile în vederea campaniei agri­cole de toamnă. Finaliştii Sparta­chiadei trebue să devină un factor de seamă în această activitate. Partidul şi guvernul acordă o gri­jă deosebită ţărănimii muncitoare. Recentele directive trasate de ple­nara lărgită a C.C. al P.M.R. vor contribui la ridicarea continuă a ni­velului de trai material şi cultural al oamenilor muncii de pe ogoare, vor duce la o puternică dezvoltare a agriculturii noastre. Lucrul acesta se răsfrânge şi asupra activităţii sportive săteşti, căreia i se deschid noi perspective. Este o datorie de cinste pentru fiecare din cei 300 000 de sportivi participanţi la „Sparta­­chiada Satelor” de a nu precupeţi niciun efort pentru a răspunde gri­jii partidului şi guvernului. Răspun­sul acesta nu poate fi decât: noi succese în lupta pentru pâinea po­porului şi noi succese în bătălia pentru răspândirea sportului la sate. Ajutorul Crucii Roşii a R. P. R. pentru populaţia sinistrată din Grecia Populaţia insulelor greceşti Ke­­phalonia, Ithaka şi Zakynthos a a­­vut mult de suferit de pe urma cu­tremurului care a avut loc pe a­­ceste insule. Comitetul Central al Crucii Roşii a R.P.R a trimis o telegramă Co­mitetului Executiv al Crucii Roşii din Grecia prin care îşi exprimă regretul pentru suferinţele popu­laţiei sinistrate în urma cutremuru­lui de pământ din 10/11 August. Pentru a veni în ajutorul populaţiei sinistrate, Comitetul Central al Crucii Roşii a R.P.R. a hotărît să pună la dispoziţia Comitetului Exe­cutiv al Crucii Roşii Greceşti suma de 100.000 lei. (Agerpres) In numărul de azi: • După întrecerile finale ale Spar­­achiadei Satelor (pag. 2-a) • Calendarul activităţii sportive pag. 3-a) • întâlnirile masculine de handbal din cadrul campionatului divizionar (pag. 4-a) • Cifre care vorbesc despre valoarea victoriei obținută de atleţii noştri în material cu Belgia (pag. 5-a) • Primul campionat de alpinism al ţării a fost câştigat de echipa asociaţiei Voinţa (pag. 6-a) • Din experienţa sportului sovietic (pag. 7-a) • C. Şandru (C.C.A.) continuă să poarte tricoul alb in „Cursa Vic­toriei “ (pag. 8-a) • Strălucita victorie a halterofili­lor sovietici la campionatele mon­diale și europene (pag. 8-a) 8 pagini, 25 bani Aspect din cursa de 10.000 m., în care reprezentanţii R. P. Române (Dinu Cristea şi Dumitru Vasile) au obţinut o frumoasă victorie asu­pra cunoscutului atlet belgian Theys. Lucrările Congresului Mondial al Studenţilor VARŞOVIA 31 (Agerpres). Luând cuvântul la 29 August la Congresul Mondial al Studenţilor, conducătoarea delegaţiei studenţi­lor români, Cornelia Filipaş, a de­clarat printre altele: Delegaţia studenţilor români îşi a­­firmă deplina adeziune la raportul prezentat de Comitetul Executiv al Uniunii Internaţionale a Studen­ţilor. In timpul ce s’a scurs dela cel de al II-lea Congres Mondial al Stu­denţilor şi până în prezent, în ţara noastră învăţământul a cunos­cut o permanentă dezvoltare, iar condiţiile de trai şi studiu ale stu­denţilor au devenit din ce în ce mai bune. Astăzi, numărul tinerilor care frecventează şcolile elementare, medii şi superioare este de două ori mai mare decât cel din anii 1938— 1939. Numărul facultăţilor a crescut de la 41, câte erau în 1938, la peste 150. Institute nou create, ca Institutul cărbunelui din Petro­şani. Institutul de statistică din Bucureşti, Institutul de aparate elec­trice din Craiova şi altele, precum şi cursurile serale şi prin corespon­denţă organizate într’un număr foarte mare de facultăţi, atrag spre învăţământul superior tot mai mulţi tineri. In anul 1938—1939 mai puţin de 5% din numărul studenţilor pu­teau să locuiască în cămine stu­denţeşti în timp ce azi peste 70% din numărul studenţilor sunt bur­sieri ai statului, iar majoritatea lor locuiesc în cămine. Prin înzestrarea facultăţilor cu laboratoare şi ateliere moderne, prin activitatea practică a studen­ţilor în uzine, întreprinderi, în domeniul lor de muncă, s-au asi­gurat condiţii necesare însuşirii de către studenţi a ştiinţei înainta­te, strâns legate de cerinţele vie­ţii. In aceste condiţii prielnice, stu­denţii îşi pot dedica toate forţele lor însuşirii ştiinţei, pregătirii te­­meinice în specialitatea pe care o studiază. Dragi prieteni, Noi salutăm cu bucurie succesele obţinute de U.I.S. în ultimii ani în direcţia lărgirii schimburilor in­ternaţionale studenţeşti. Dar, tot­odată, ţinem să subliniem că U.I.S. nu a acordat o atenţie corespun­zătoare problemei schimburilor ştiin­ţifice profesionale între studenţii din diferite ramuri de învăţământ. Considerăm necesar să se ţină sea­ma de acest lucru deoarece schim­burile internaţionale studenţeşti contribue în mare măsură la întă­rirea înţelegerii şi cunoaşterii re­ciproce a studenţilor lumii, contri­­bue la schimbul liber de opinii. In propunerile făcute pentru viitor — cuprinse în raportul general—noi vedem garanţia îmbunătăţirii ac­tivităţii în acest domeniu pentru continua dezvoltare a cooperaţiei studenţeşti internaţionale. Noi ex­primăm hotărîrea studenţilor din R.P.R. de a lua parte activă la a­­ceste importante acţiuni. O puternică manifestare a voin­ţei studenţilor din R.P.R. de a dez­volta cooperarea cu studenţii de pretutindeni a constituit-o partici­parea tineretului studios din R.P.R. la numeroasele acţiuni din cadrul Festivalului Mondial. Festivalul Mondial a fost prin amploarea sa o întâlnire fără­ precedent a tinere­tului şi studenţilor lumii. Ştim că unitatea de acţiune este pe deplin posibilă între cele mai diferite organizaţii, fără ca­ aceste organizaţii să renunţe la propriile lor puncte de vedere. In numele studenţilor din R.P.R. vă asigurăm că vom depune efor­turi şi mai mari pentru întărirea colaborării studenţilor, pentru consolidarea unităţii mişcării inter­naţionale studenţeşti, pentru întă­rirea rândurilor Uniunii Internaţio­nale a Studenţilor. Totodată, mai sperăm că pe această cale vom în­tâlni bunăvoinţă din partea tutu­ror organizaţiilor studenţeşti. Noi propunem ca U.I.S. să continue să reexamineze relaţiile sale cu dife­ritele organizaţii nemembre şi pe baza unor măsuri concrete, de co­mun acord, să restabilească relaţiile de cooperare. Exprimându-ne acordul cu propu­nerile cuprinse în raportul general, noi facem totodată şi următoarele propuneri concrete, pentru întărirea unităţii şi lărgirea schimburilor stu­denţeşti. — Uniunea Internaţională a Stu­denţilor să acorde o mai mare im- * portanţă schimburilor şi cooperării în domeniul problemelor ştiinţifice şi de învăţământ prin sprijinirea schimburilor directe de lucrări, tra­­iete, informaţii etc.. In diferite do-­ menii de specialitate, prin edita­­rea trimestrială a unui Buletin ştiin­ţific cuprinzând lucrări meritorii şi informaţii privind dezvoltarea acti­vităţii ştiinţifice studenţeşti. — Să se organizeze concursuri studenţeşti de solişti vocali şi in­strumentali ai căror câştigători să fie distinşi cu premii şi diplome ale U.I.S. Delegaţia noastră are deosebita plăcere să invite în vacanţa de vară a anului 1954 un număr de 120 de studenţi din Franţa, Anglia, Italia, Danemarca, Suedia, Norvegia, Bel­gia şi Finlalrda. De asemenea, invităm în cursul a­­nului viitor echipa de hochei a stu­denţilor din Genova (Italia), echi­­­pele de baschet feminină şi mascu­lină din Lyon (Franţa), echipa de rugby a studenţilor din Cambridge (Anglia), echipele de handbal mas­culină şi feminină ale studenţilor Asociaţiei Wissenschaft (Germania) care să susţină întâlniri sportive prieteneşti cu studenţii noştri. Credem că aceste propuneri, ca şi întreaga noastră activitate de viitor, vor contribui la cauza prieteniei şi cooperării studenţilor de pretutin­deni şi a păcii între popoare. Aveţi Încredere, dragi prieteni, în colegii voştri din R.P.R. care nu au nă­zuinţă mai înaltă decât pacea şi cul­tura, pe care-l însufleţeşte idealul nobil al prieteniei între popoare şi care aspiră, ca şi voi, la muncă ştiinţifică creatoare pentru binele poporului nostru şi al întregii ome­niri. Să întărim mereu cu sinceritate şi perseverenţă unitatea şi cooperarea studenţească internaţională. Trăiască Uniunea Internaţională­ a Studenţilor ! Pace Şi Prietenie .

Next