Sportul Popular, octombrie 1953 (Anul 8, nr. 2310-2327)

1953-10-01 / nr. 2310

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA! ANUL IX. Nr. 2310 ★ Joi 1 Octombrie 1953 ^ 8 pagini 25 bani 2 Octombrie, Ziua Forţelor Armate ale A.P.R. L­a 2 Octombrie se împlinesc 10 ani de când au luat fiinţă pe teritoriul Uniunii Sovie­tice primele unităţi militare populare româneşti. Unităţile de voluntari români, instruite şi echipate dato­rită sprijinului frăţesc dat de gu­vernul şi poporul sovietic, au luptat alături de glorioşii ostaşi sovietici împotriva hoardelor fasciste, pentru eliberarea patriei noastre, a Unga­riei şi Cehoslovaciei. In amintirea poporului maghiar şi a poporului cehoslovac vor rămâne veşnic vii pildele de eroism şi jertfele pe care pandurii Diviziei ,,Tudor Vladimi­­rescu“ şi ostaşii celor 14 divizii ro­mâneşti le-au făcut pentru eliberarea ţărilor lor. La Debreţin, la Salgó­tarján, in munţii stâncoşi ai Tatrei, ostaşii celor 14 divizii româneşti s’au înfrăţit pe vecie cu ostaşii so­vietici, pentru ca niciodată fascis­mul să nu mai întunece viaţa po­poarelor. Nume ca ale lui Constantin Godeanu, Predescu Alexandru, Ef­­timie Croitoru au devenit nume scumpe poporului nostru muncitor, care i-a trecut în rândul eroilor săi. Victoriile strălucite obţinute de poporul muncitor român sub condu­cerea înţeleaptă a partidului a pus în faţa statului nostru democrat­­popular sarcina întăririi necontenite a forţelor sale armate, strajă a in­dependenţei şi suveranităţii Repu­blicii Populare Române, înconjurată cu dragoste şi grijă părintească de către partid şi între­gul popor muncitor, armata noastră populară se căleşte zi de zi, fiind gata oricând să apere mersul nostru înainte spre socialism. Continuând glorioasa tradiţie a înaintaşilor, mândri că sunt urmaşii vajnicilor oşteni ai lui Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Vi­­teazu, Tudor Vladimirescu, militarii armatei Republicii Populare Române păstrează ca lumina ochilor această tradiţie, îmbogăţind-o cu noi fapte. Din rândurile armatei populare au căzut în luptă cu duşmanul de cla­să militari ca Radu A. Ion, Rusu Avram Vasile, Grămadă Ion şi alţii, care s'au jertfit pentru cauza dreaptă a poporului muncitor, pen­tru fericirea patriei. Ca dela cer la pământ se deose­beşte armata noastră populară de armatele imperialiste, armate edu­cate în spiritul urii faţă de om, al crimei şi jafului, în spiritul sălbă­ticiei rasiste. Aceste armate de mer­cenari sunt urîte de popoarele lumii, ele întruchipează caracterul odios al imperialismului hrăpăreţ şi înrobi­tor. Spre deosebire de aceste arma­te, armata noastră populară îşi în­chină toate forţele ei cauzei apără­rii păcii, cauzei frăţiei între popoa­rele iubitoare de pace. Armata populară este astăzi o a­­devărată şcoală de educaţie cetăţe­nească. Este o mândrie şi o cinste să fii militar al Republicii Populare Române. Tineri de toate naţionali­tăţile, rom­­âni şi maghiari, sârbi şi germani,­­ toţii se bucură de ace­leaşi drepturi şi libertăţi garantate de Constituţia patriei noastre. Ar­mata este o minunată şcoală a fră­ţiei dintre poporul român şi minori­tăţile naţionale. Tinerii care au îmbrăcat haina mândră de ostaş al armatei popu­lare au astăzi toate posibilităţile de a învăţa, de a-şi lumina mintea şi a-şi întări corpul. Tineri care nu cunoşteau slovele, au îndrăgit în armată cartea iar la întoarcerea acasă dau o mai mare contribuţie cauzei construirii socialismului. De­­asemenea, numeroşi militari au învăţat o meserie în timpul cât au fost în armată, devenind tractorişti, mecanici, electricieni etc. In domeniul culturii fizice şi al sportului au fost obţinute succese importante pe drumul angrenării masselor de militari în practicarea continuă şi organizată a diferitelor discipline sportive. Oameni care până la venirea în armată nu practicau niciun fel de sport au ajuns să poarte cu mândrie insigna G.M.A., să joace volei sau fotbal sau să par­ticipe cu entuziasm la competiţiile cu caracter de massă. Urmând exemplul Armatei Sovie­tice, în care cultura fizică şi sportul se bucură de o atenţie deosebită, fiind un factor de bază în călirea militarilor, în formarea lor ca luptă­tori dârzi şi curajoşi, şi în armata noastră sportul a devenit un prieten drag, apropiat, al masselor de mili­tari. Pe terenurile de sport ale uni­tăţilor se desfăşoară cu regularitate numeroase concursuri şi competiţii, la care participă tot mai mulţi mili­tari. Conştienţi de faptul că o temei­nică pregătire fizică este un ajutor de preţ pe câmpul de instrucţie, în îndeplinirea misiunilor, militarii se străduesc să ridice pe o treaptă cât mai înaltă activitatea sportivă, să obţină rezultate tot mai valoroase. Nu este deloc întâmplător faptul că cei mai buni sportivi sunt şi cei mai buni la exerciţii şi aplicaţii, că nu­meroşi sportivi deţinători de per­formanţe sunt distinşi cu semnele onorifice ale diferitelor arme, ca o recunoaştere a temeinicei lor pre­gătiri de luptă. In armata Republicii Populare Ro­mâne au fost create cele mai bune condiţiuni pentru dezvoltarea spor­tului de performanţă. In cadrul ce­lor două cluburi centrale militare, C.C.A. şi Dinamo, ca şi in cadrul altor cluburi sportive militare, sunt mulţi maeştri ai sportului din R.P.R., campioni şi recordmani, sportivi cu renume internaţional. Sportivi militari ca Ion Sifter, Victor Firea, Ilie Savel, Alexandru Stoenescu (la atletism), Petsch­ovski, Apolzan, Ene, Băcuţ, Călinoiu, Ozon (la fotbal), Dumitru Ciobotaru, Nicolae Linca, Gheorghe Fiat (la box), fraţii Viziru (la tenis), Ion Ioniţă, Nicolae­­ Maxim (la ciclism), Aurel Nea­gu şi H. Herşcovici (la tir), Ilie Dancea (la haltere), Dumi­tru Cuc şi Dumitru Pârvulescu (la lupte), sunt cunoscuţi in sportul nostru şi numele lor au fost înscrise nu odată pe tabela celor mai bune performanţe sau a recordurilor na­ţionale. De 2 octombrie, ziua Forţelor Ar­mate ale R.P.R., sportivii patriei noastre îşi îndreaptă gândurile cele mai calde, simţămintele cele mai avântate, spre bravii militari ai ar­matei noastre populare, spre bravii infanterişti şi tanchişti, aviatori şi artilerişti, spre marinari şi spre grăniceri. Ei ştiu că ostaşii arma­tei noastre populare nu precupeţesc niciun efort pentru a-şi însuşi bo­gata experienţă de v­uptă a armatei sovietice, pentru a-şi ridica măes­­tria de luptă, pentru a fi gata în orice clipă să apere chiar cu preţul vieţii lor munca paşnică a poporu­lui nostru muncitor. Trăiască 2 Octombrie, ziua Forţe­lor Armate ale R.P.R.! Trăiască ar­mata noastră populară, armată a păcii, independenţei şi suveranităţii patriei noastre dragi! Prezid­ului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române pentru stabilirea datei alegerii Deputaţilor in Sfaturile Populare Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române decretează : 1.Data alegerii Deputaţilor în Sfaturile Populare se stabileşte la 20 Decembrie 1953 Preşedintele Prezidiului Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale Marii Adunări Naţionale Dr. Petru Groza Gh. Manissi DECRETUL IN NUMĂRUL DE AZI: ■ 4 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze­­pag­■ N. Vasilescu (Dinamo) conduce în clasamentul general individual după primele 3 etape ale Circuitului Ciclist al R.P.R. (pag- 4-a) ■ A VI -a ediţie a Campionatelor internaţionale de atletism ale R.P.R.­­ (pag.­­5-a) ■ Echipele bucureştene de handbal—Ştiinţa şi Dinamo — învingătoare în R. P. Polonă (pag. 7-a) m Turneul marilor maeştri (pag. 7-a) ■ Sosirea loturilor reprezentative de călărie ale Uniunii Sovietice şi R.P.U. (pag. 6-a) ■ Selecţionata de fotbal a R.P.R. a întrecut Spartac Moscova cu 2—1. (pag. 2-a) Tovarăşului MAO TZE DUN Preşedintele Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze Cu prilejul împlinirii a 4 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze vă transmit, tovarăşe preşedinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şi a mea per­sonal cele mai sincere felicitări. Urez din toată inima eroicului popor chinez succese noi pentru înflorirea patriei sale libere şi pen-­ tru întărirea păcii şi securităţii în lumea întreagă. Dr. Petru Groza Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române. Tovarăşului CIU EN LAI Premierul Consiliului Administrativ de Stat al Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze­ PEKIN Cu prilejul celei de a 4-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă rog să primiţi din partea poporului român şi a Guvernului Republicii Populare Române cele mai călduroase felicutări. Poporul român urează marelui şi eroicului popor chinez succese tot mai mari în dezvoltarea Chine­­lor Populare şi în lupta măreaţă pentru consolidarea păcii şi securităţii în Extremul Orient şi lumea în­treagă. Gheorghe Gheorghiu-Dej Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Po­pulare Române A VI-a EDIŢIE A CAMPIONATELOR INTER­NAŢIONALE DE ATLETISM ALE R. P. R. Toamna fiecărui an aduce iubi­torilor de atletism din ţara noastră bucuria unor mari întreceri pe sta­dion. Au devenit tradiţionale Cam­pionatele internaţionale de atletism ale R. P. Române, competiţii impor­tante în programul atletic mondial. Din 1948 până acum am asistat în fiecare toamnă la întreceri sărbă­toreşti, în care s-au întâlnit pe Stadionul Republicii atleţi şi atlete din numeroase ţări. De fiecare dată, ei şi-au îmbunătăţit perfor­manţele, au modificat prin efortul lor tabelele recordurilor. Numărul din ce în ce mai mare de spectatori care asistă la aceste campionate este o mărturie a marii popularităţi de care se bucură atle­tismul în Republica noastră. Cam­pionatele internaţionale de atle­tism ale R. P. Române şi-au dat şi ele contribuţia la progresul neînce­tat al mişcării atletice din ţara noastră. Sportivii străini care au luat parte la trecutele ediţii au pu­tut admira totdeauna o organizare excepţională şi au avut minunate condiţii de concurs. Capitala ţării noastre şi-a făcut un bun renume în lumea atletismului mondial pen­tru calitatea înaltă a întrecerilor care sunt organizate aci. Ne aflăm în preajma unei noi ediţii a tradiţionalelor campionate internaţionale. Pe străzile Capita­lei, un nou afiş, înfăţişând un atlet la start atrage privirile trecătorilor. Cu toţii am aflat astfel cu bucurie că de Vineri steagurile ţărilor par­ticipante vor flutura pe înaltul tri­bunelor Stadionului Republicii. Prima delegaţie participantă a sosit în Capitală Marţi la prânz. Sgomot de motoare de avion a ves­tit deseori în acest an sosirea mul­tor oaspeţi sportivi de peste mări şi ţări. De data aceasta ne-au ve­nit pe calea aerului atleţi din Franţa. Echipa de atletism a Fran­ţei vizitează ţara noastră pentru prima oară. Sunt printre sportivii francezi numeroşi atleţi cu renume mondial, campioni ai Franţei, mem­bri ai echipei reprezentative naţi­onale. Iată, cu un cap mai înalt decât grupul vesel care a coborât din avion, un atlet negru. Este cunos­cutul săritor în înălţime Thiam Papa Gallo. Thiam râde cu dinţi strălucitori şi din primele cuvinte întreabă de Seter. — Da, îl cunosc din 1949, de la Budapesta, dar atunci eu am avut o performanţă slabă. Era şi foarte frig, iar la Dakar sunt obişnuit cu mult soare... Cartea pe care o are sub braţ nu e alta decât aventurile lui Till Buhoglindă. Flăcăul din Africa este desigur capabil pe stadion de isprăvi mai grozave decât cele ale legendarului Till ! Tânărul Alain David e mic de statură şi n’ar părea la prima ve­dere că este capabil să alerge suta de metri în 10,6 sec. Dar aceasta o confirmă insigna de campion a­ Franţei pe care o poartă pe piept cu mândrie. Pe o bancă în sala aero­gării s’a aşezat alergătorul de garduri Guy Cury care păstrează un aer foarte preocupat. O fi gân­dind la maghiarul Lippay, princi­palul său concurent, sau la posi­bilitatea de a reedita timpul de 52,3 sec, performanţa sa cea mai bună... René Vaimy este căpitanul echipei şi cel mai în vârstă dintre mem­­brii ei. — Ve­i vedea pe stadion pe câ­ţiva vestiţi campioni ai noştri, ne asigură Vaimy. Au venit săritorul cu prăjina Victor Sillon, alergătorul de garduri Edmound Roudnitska, sprinterii Derderian, Martin du Gard... To­ţi sunt capabili de per­formanţe de valoare mondială. Antrenorul Georges Verreaux, ne împărtăşeşte bucuria cu care s’au pregătit atleţii francezi pentru de­plasarea la Bucureşti. — Toţi voiau să vină in România. Au aflat dela participanţii la Fes­tival de ospitalitatea proverbială ■ românilor. Delegaţia franceză este viu impresionată de primirea căl­duroasă care i s’a făcut aci. René Bels este un om în vârstă care fumează din pipă. Evident că n’a venit să concureze pe pista stadionului. Aflăm că el este vice­preşedintele Federaţiei Franceze de Atletism şi şef al delegaţiei Fran­ţei la campionatele de la Bucureşti. Binevoitor, el şi-a scos stiloul şi ne-a scris pe carnet următoarea de­claraţie : „Salut cu cea mai mare satisfacţie pe conducătorii şi atleţii români, cărora le mulţumesc pen­tru amabila lor invitaţie. Vă asigur că atleţii noştri vor confirma în­crederea pe care le-a arătaţi şi vor lăsa o bună impresie in lupta pi stadion". In vălmăşagul de strângeri de mână, autografe, chemări şi salu­tări, revine mereu aceeaşi întrebare: „Cine mai vine la campionate?". întrebarea este justificată, fiindcă Bucureştiul va fi joc de întâlnire al atleţilor din diferite părţi ale Europei. Astfel, vor mai sosi în Capitală componenţii, echipei repre­zentative a R. P Ungare, atleţi din îndepărtata Finlandă, din Ger­mania, iar ieri şi-a anunţat parti­ciparea şi un lot de atleţi belgieni, printre care vom recunoaşte câţiva dintre participanţii la recenta în­tâlnire inter-ţăr! R. P. Română­ Belgia. La startul campionatelor inter-­ naţionale ale R.P.R. vor fi astfel prezenţi numeroşi fruntaşi ai atlan­tismului european. THIAM PAPA GALLO (FRANŢA)

Next