Sportul Popular, ianuarie 1954 (Anul 9, nr. 2359-2370)

1954-01-05 / nr. 2359

SPORTIT POPII*­­O Pag 2­a Nr. 2359­­ Conferinţele asociaţiilor sportive, eveniment de seamă în viaţa mişcării sportive sindicale începută din primele zile ale lunii Septembrie, marea acţiune de alegere a organelor sportive sindicale a intrat în faza ei fi­nală. De curând au început să se desfăşoare în Capitală confe­rinţele pe ţară ale asociaţiilor de cultură, fizică şi sport, con­ferinţe care au drept scop ale­gerea consiliilor centrale ale a­­sociaţiilor. Dacă cu prilejul ale­gerilor consiliilor colectivelor sportive au participat massele largi de sportivi, de data aceas­ta, la conferinţele asociaţiilor au participat delegaţii colective­lor sportive. Pretutindeni însă, massele de sportivi au continuat să sărbătorească prin noi reali­zări în producţie marele eveni­ment din viaţa mişcării spor­tive sindicale. Vrednicii munci­tori metalurgişti şi mineri, har­nicele ţesătoare, muncitorii din industria alimentară sau poli­grafică şi muncitori din con­strucţii au muncit în aceste zile din preajma alegerilor consilii­lor centrale ale asociaţiilor lor cu şi mai mult avânt, cu şi mai mult spor! Pentru sportivii încadraţi în aso­ciaţia Flamura Roşie, prima confe­rinţă pe ţară a constituit o ade­vărată sărbătoare şi un minunat prilej de cunoaştere a întregii ac­tivităţi de cultură fizică şi sport desfăşurată pe anul 1953 de toate colectivele sportive Flamura Roşie din ţară Darea de seamă prezentată con­ferinţei de preşedintele consiliului central al asociaţiei Flamura Roşie, tovarăşa Bord­arm, a oglindit în bună parte realizările şi succesele cât şi o serie de lipsuri şi greutăţi ivite dealungul activităţii sportive din întreaga ţară. Din darea de seamă a reieşit că o serie de co­lective sportive, ca de pildă Ianoş Herbak din oraşul Cluj, au reuşit să atragă în mişcarea sportivă peste 30 la­­sută din numărul total al angajaţilor. Aceasta dovedeşte cu prisosinţă că membrii consiliului co­lectivului sportiv au fost îndeaproa­pe sprijiniţi de asociaţie pentru a traduce în viaţă îndrumările date de Consiliul Central al Sindicatelor privitor la mărirea continuă a nu­mărului de membri în colectivele sportive. Dacă asociaţia Flamura Roşie a avut în anul 1953 o serie de realizări, ele s au dovedit a fi totuşi insu­ficiente faţă de posibilităţile exis­tente. Este suficient să amintim că majoritatea obiectivelor de plan pe acest an nu au fost real­iate. Din discuţiile purtate de numeroşi sportivi şi sportive a reeşit că unii activişti ai acestei asociaţii au des­făşurat □ activitate nesatisfăcătoare şi superficială mai ales în deplasă­rile pe teren, lucru ce a făcut ca rezultatele să nu fie din cele mai bune. Delegatul I. Cătană, antrenor de atletism al colectivului a vorbit despre greutăţile întâmpinate dealungul activităţii lor în acest an, despre nepăsarea consiliului asocia­ţiei atunci când se cerea sprijin pentru această importantă disciplină sportivă Consiliul nou ales al asociaţiei ramura Roşie va trebui să ţină sea­­a în viitor de toate propunerile şi zicile aduse de sportivi şi de de­­iţi la lucrările acestei conferinţe. ★ ore de aplauze au răspuns cu­­r de salut adresate conform­­­alegere a consiliului central­aţiei Minerul de către sta­­,­ Geza Kopetin, a cărui obţine zi de zi minunate­­ şi celor ale stahanovistului Iutiu Hamu de la mina Petrila, a căru echipă­­a depăşit norma cu sută la sută în c­ostea alegeri­lor consiliului central al asociaţiei. Acestea au vorbit despre dragostea de sport a muncitorilor mineri, des­pre sp­rtul care înfloreşte odată cu viaţa nouă în Valea Jiului. Intr’a­­devăr tânăra asociaţie Minerul a ob­ţinut în scurta ei activitate o serie de realizări importante. In calitate de delegaţi ai muncitorilor mineri, membri ai colectivelor sportive de la Lonea şi Petrila, tovarăşii Kopetin şi Haidu au scos în evidenţă însă şi o serie de lipsuri ale muncii sportive din Vatea fiului lipsuri care îşi găsesc originea în subapre­cierea muncii de cultură fizică şi sport­ip­­ă­re organele sindicale Tovarăşul Adalbert Pop, activist al consiliului central al asociatei, a arătat că una din lipsuri constă în faptul că nici până acum colec­tivele sportive nu au înţeles că întreaga activitate depinde de felul în care funcţionează cercurile spor­tive. „Or, a arătat tov. Adalbert Pop, în Valea Jiului cercurile spor­tive nu funcţionează încă aşa cum trebuie". Din darea de seamă prezentată de consiliul central al asociaţiei, ca şi din discuţiile purtate pe margi­nea acesteia a reeşit că consiliul central al asociaţiei a neglijat spri­jinirea colectivelor sale sportive din regiunile: Bacău, Ploeşti, Piteşti şi Timişoara. Astfel, colectivul sportiv de la Berevoeşti (Piteşti) nu a fost ajutat deloc de consiliul central al asociaţiei. Nici sindicatul de acolo nu sprijină colectivul sportiv, iar directorul întreprinderii dovedeşte deseori că nu este pătruns de im­portanţa culturii fizice şi a sportu­lui. Multe lipsuri au fost constatate şi în activitatea colectivelor asociaţiei Minerul din Capitală. Consiliul re­gional Bucureşti este descomplectat iar colectivele sportive de aci nu se bucură de suficient sprijin din par­tea consiliului central al asociarei. Activiştii sportivi ai asociaţiei şi-au luat angajamentul de a munci din răsputeri pentru lichidarea lip­surilor semnalate, pentru îmbunătă­­ţirea activităţii sportive din cadrul asociaţiei Minerul. ★ Dacă acum doi-trei ani asociaţia Constructorul se putea lăuda cu prea puţine succese în raport cu posibilităţile create, în acest an a­­sociaţia sportivă a muncitorilor con­structori şi a celor din industria materialelor de construcţii a obţinut o serie de realizări deosebit de în­semnate, rod al muncii neobosite dusă de toţi activiştii şi sportivii constructori. Astfel, pe linie organizatorică în anul care a trecut au fost­­refiinţate noi colective sportive, fapt care a dus la angrenarea unor masse mari de muncitori constructori în practi­carea în mod organizat a spirtului, ceea ce a însemnat un remarcabil succes. Asociaţia a avut o perma­nentă preocupare pentru creşterea juniorilor din care s-au ridicat ele­mente de valoare la sporturi ca: atletism, tir, mutaţie etc. Rezultatele bune obţinute în acest an se datoresc în mare măsură şi metodelor de lucru întrebuinţate de activiştii asociaţiei : instruirea tri­mestrială a consiliilor regionale şi întărirea cu elemente capabile a con­siliilor colectivelor sportive ca Bacău şi Bucureşti. Şi rezultatele folosirii cu succes a acestor metode s'au arătat din plin în cadrul complexului G­M.O­­biec­­tivele de plan au fost îndeplinite încă din primele trimestre ale anu­lui, ceea ce a făcut ca asociaţia să câştige primul loc în Cupa C.C.S. Merită a f evidenţiate în această muncă unele colective ca Sovrom­­construcţii Nr I din B­ucureşti şi colectivul Constructorul Bicău In toate sexţiile pe ramură de­­port s’a avut în vedere angrenarea ti­neretului şi a femeilor în practi­carea diferitelor sporturi (nataţie, tir, atletism, sporturi nautice). Dar, în munca asociaţiei au existat şi o serie de lipsuri care au fost deasemeni oglindite in darea de seamă Astfel, în ceea ce priveşte complexul G.M. A. unele regiun­i­ au îndeplinit obiectivele decât în pro­porţie de 50%, ca, de exemplu, regi­unea Bârlad şi regiunea Galaţi. Nu toate colectivele au centre de antre­­nement G.M.A. Munca de educare a sportivilor noştri, ma ales în rându­rile celor fruntaşi, lasă încă mult de dorit S-au întâlnit cazuri de vede­tism la sportive ca : Mady Eckert, Florentina Petrescu şi Ruse Valeria. Aceasta se datoreşte şi faptului că unii antrenori desconsideră munca educativă Ca exemplu poate fi d­at antrenorul Alexandru Ardeleanu (Bucureşti) şi Pall (Craiova) In general, lucrările conferinţei asociaţiei Constructorul şi-au atins scopul. Darea de seamă prezentată de tov. Săvescu, preşedintele aso­ciaţiei a fost cuprinzătoare şi poate constitui un exemplu pentru toate celelalte consilii ale asocia­ţiilor. O serioasă lipsă a fost aceea că la conferinţă n’au fost chemaţi şi o serie de fruntaşi sportivi ai aso­ciaţiei cu excepţia sportivului frun­taş Mihai Biro, stahanovist la fa­brica „Temelia“ din Oraşul Stalin. •­ In urmă cu câteva zile s-a des­făşurat conferinţa asociaţiei Spar­­tac Din darea de seamă pre­zentată dr tov preşedinte Pău­şan a reuşit că o frumoasă realizare o constitue depăşirea obiectivelor de pian la G M.A gradul I cu 113%, iar la G.M.A gradul II cu 41.30%. Deasemeni, a crescut simţitor numă­­­rul bazelor sportive şi al teremuie­­­rilor de sport, ajungându-se până în prezent la cifra de 638. Totuşi, darea de seamă nu a reuşit să cuprindă întreaga activitate a aso­ciaţiei, trecând superficial peste unele puncte iar de altele neocu­­pându-se deloc. Consiliul central al asociaţiei şi activiştii asociaţiei au dovedit destule lipsuri, în special pe linie organizatorică, preocupân­­du-se în prea mică măsură de înfiin­ţarea de noi colective, de înscrie­rea de noi membri, de instruirea activului obştesc, etc. In unele co­lective ale asociaţiei Spartac nici după alegerile organelor sportive sindicale, nu s’a simţit o înviorare a activităţii sportive. Din cauza lip­sei de control şi îndrumare din par­tea asociaţiei, foarte multe colec­tive sportive, cum ar fi : Spartac Filimon Sârbu Bucureşti, Spartac C.­F Galaţi, Spartac Făgăraş etc. nu şi-au îndeplinit obiectivele de plan. Darea de seamă nu a scos deloc în evidenţă activitatea secţiilor pe ramură de sport. Nu s-a vorbit des­pre realizările, performanţele şi gri­ja ce trebuia acordată sportivilor fruntaşi care fac parte din asocia­ţia Spartac. Aceste lucruri au reeşit clar din discuţiile purtate de sportivi şi delegaţi. Cu această ocazie au vorbit campionii R.P.R., atletul Cristache Barta şi halterofilul Ilie Ienciu, care au arătat că nu li s-au creat condiţii optime pentru conti­nuitatea activităţii sportive şi în timpul iernii, subliniind totodată lipsa de interes a conducerii asocia­ţiei faţă de unii sportivi fruntaşi. Lucrările conferinţei au arătat că munca acestei asociaţii nu a fost încununată de succesele scontate da­torită şi unor greşeli pornite de sus de la consiliul asociaţiei, greşeli care s’au reflectat fireşte şi la colecti­vele sportive. In faţa noului consiliu al asocia­ţiei stau sarcini importante, de re­zolvarea cărora depinde bunul mers al întregei activităţi sportive din această asociaţie, activitate pentru progresul căreia noul consiliu tre­buie să-şi înzecească dela început eforturile. ★ Despre lucrările conferinţei asocia­ţiei Progresul trebue să spunem dela început că au decurs în cele mai bune condiţiuni. Aceasta, datorită preg­ătirilor făcute din vreme atât de consiliul central al asociaţiei cât şi de cele trei comitete centrale ale sindicatelor pe lângă care activează această asociaţie. In cele două zile cât au durat lucrările conferinţei, timp în care­­delegaţii şi invitaţii au avut posibilitatea să asculte o amplă dare de seamă a activităţii consiliului central al asociaţiei pe anul 1953 precum şi să discute cu mult curaj lipsurile asociaţiei, au fost oglindite o serie de , realizări, care fac multă cinste asociaţiei Progresul şi colectivelor ei, ca şi o serie de lipsuri care încă mai frâ­nează bunul mers al muncii din asociaţie. In timpul lucrărilor conferinţei mai multe delegaţii de sportivi şi sportive ale asociaţiei Progresul au salutat această conferinţă aducând totodată şi numeroase daruri. Noul consiliu al asociaţiei Progre­sul, ales din cadre bine pregătite şi devotate mişcării noastre spor­tive, va trebui să studieze bine toate propunerile făcute cu acest prilej pentru ca­ în viitoarea lor acti­vitate roadele să fie tot mai multe şi mai îmbucurătoare ★ Desfăşurarea conferinţelor de ale­gere a consiliilor centrale ale aso­ciaţiilor de cultură fizică şi sport, prilej cu care au fost prezentate şi dările de seamă, au scos în evidenţă atât realizările dar în special lip­surile din­ munca asociaţiilor spor­tive. Delegaţii participanţi la con­ferinţă au analizat în mod critic şi autocritic aceste dări de seamă, contribuind prin discuţiile lor la lămurirea unor probleme deosebit de importante. In discuţiile purtate, delegaţii au arătat că lipsurile muncii sportive constau fie în inactivitatea cercuri­lor sportive, fie în subaprecier­ea de către unele organe sindicale şi de către unele organizaţii U­ T.M a muncii de cultură fizică şi sport dar şi în aceia că asociaţiile nu au desfăşurat o temeî.T.-ă muncă de îndrumare şi control De aceea, delegaţii au cerut ma' mul* sprijin din partea consiliului son'tal al asociaţiei lor în noul a­­­prin mai dese deplasări pe fermi un control mai sistematic, mai eficace. Intr o atmosfera entuziastă s at desfăşurat apoi alegerile noilor con­silii, acţiune care va duce fărâ îndoială la un nou avânt în munca tuturor asociaţiilor noastr'e de cul­tură fizică şi sport. Nespus de mare a fost bucuria tinerilor ţărani din Regiunea Au­tonomă Maghiară, ca dealtfel a tuturor tinerilor din satele patriei noastre, la vestea organizării Spartachiadei de Iarnă a Satelor. Din zi şi până în noapte, tinerii migălesc la confecţionarea cu mij­loace proprii a materialelor de care au nevoie. In nenumărate sate tinerii ţărani şi-au construit săniuţe, schiuri şi piese de şah. Acest lucru dovedeşte dragostea lor neţărmurită faţă de marea competiţie. Considerăm că este necesar să împărtăşim tuturor comitetelor C.F.S. şi activiştilor sportivi din ţara noastră, metodele folosite de noi pentru ca Spartachiada de Iarnă să constituie cu adevărat o competiţie de masă a tineretului sătesc. încă din primele zile ale lunii Decembrie 1953, a fost formată o comisie regională de organizare a Spartachiadei, in a cărei compo­nenţă au fost cooptate elemente active, care ştiu să sprijine din plin organizarea unor astfel de competiţii. La rândul lor, comi­tetele raionale C.F.S. şi-au alcă­tuit şi ele comisii, care se vor o­­cupa în cadrul raionului respectiv de buna organizare a probelor Spartachiadei. Pentru ca această activitate să fie organizată siste­matic, comisia regională și-a în­tocmit un plan de muncă, repar­­tizându-se sarcini concrete pentru fiecare membru în parte, iar re­gulamentul Spartachiadei a fost prelucrat cu comisiile regionale pe ramură de sport interesate în a­­ceastă muncă. După aceea, comi­siile respective şi-au întocmit pla­nuri de muncă, stabilind locurile şi data desfăşurării concursurilor. Pentru ca importanta competi­ţie a Spartachiadei de iarnă să fie cunoscută Îndeaproape de către toate organizaţiile de massă, în colaborare cu comitetul regional U.T.M. am organizat o şedinţă la care au participat secretarii şi responsabilii secţiilor de cultură fizică şi sport din cadrul comite­telor raionale U.T.M., precum şi preşedinţii şi responsabilii cu munca de instruire sportivă de la comitetele noastre raionale. In ca­drul şedinţei a fost dezbătut regu­lamentul şi au fost analizate posi­bilităţile regiunii privind Sparta­chiada. Imediat după şedinţă, raionul Miercurea Ciuc a chemat la întrecere toate raioanele din re­giunea noastră, în vederea mobi­lizării unui cât mai mare număr de sportivi la întrecerile Sparta­chiadei. Sportivii din raionul Ciuc şi-au luat angajamentul sa mobilizeze trei la sută din numă­rul total al populaţiei raionului la probele de schi, cinci la sută la Întrecerile de şah şi 0,5 la sută la concursurile de săniuţe. Chemarea a fost primită cu multă căldură de către toate raioanele, care au şi trecut la organizarea muncii în aşa fel, Încât aceasta să asigure îndeplinirea şi depăşirea cifrelor propuse in Întrecere. Comitetul nostru regional a luat iniţiativa de a premia raionul cu cea mai bună mobilizare. Tot im vederea unei reuşite mo­bilizări, comitetul regional ca şi comitetele raionale, desfăşoară o vastă muncă de popularizare a Spartachiadei de Iarnă. Astfel, re­gulamentul Spartachiadei a fost multiplicat de noi în colaborare cu secţiile învăţământ şi culturale de pe lângă sfatul popular regional. Au fost trimise la sate peste 560 exemplare. In acelaş timp, am tri­mis câte un exemplar fiecărui pro­fesor de educaţie fizică din comu­nele regiunii, anexând şi un plan de muncă după care aceştia să se orienteze in privinţa organizării concursurilor.­­Regulamentele au fost tipărite In limba română şi maghiară. Deasemeni, în colabora­re cu consiliul regional al asocia­ţiei Recolta şi cu comitetul regio­nal U.T.M. am difuzat până în prezent peste 2.700 de afişe im le­gătură cu Spartachiada. In raionul Reghin au fost confecţionate şa­bloane de imprimat diferite lozinci mobilizatoare, iar ziarul local „Vö­rös Zászló“ a publicat un rezumat al regulamentului Spartachiadei. Pentru pregătirea politico-ideolo­­gică a tinerilor ţărani am luat ini­ţiativa de a organiza în perioada de iarnă studierea diferitelor bro­şuri cu caracter ideologic şi ţinerea unui ciclu de conferinţe. De a­­ceastă acţiune se ocupă îndeosebi organizaţiile U.T.M. din comunele respective. In vederea acestei ac­ţiuni, comitetul nostru a îmbogă­ţit bibliotecile colectivelor sportive Recolta cu circa 600 broşuri şi re­gulamente. Pentru extinderea metodelor fo­losite în munca unor raioane, a­­tât în privinţa organizării cât şi a confecţionării de materiale cu mij­loace locale, comitetul nostru re­gional popularizează toate aceste iniţiative prin circulari. Astfel, In comuna Bilbor, raionul Topliţa, In comunele Acatari şi Ciba Nico­­leşti din raionul Tg. Mureş, pre­cum şi în comuna Atid din raionul Sângiorgiu de Pădure a fost ară­tată tinerilor o metodă simplă de confecţionare a schiurilor. Tinerii au şi început să-şi construiască de­­acum singuri schiurile pentru con­curs. Deasemeni, se confecţionează pe scară locală şi piese de şah, mai ales de către elevii şcolilor elementare. Pentru iniţierea tinerilor ţărani în mersul pe schi, schiorii colecti­velor sportive din oraşe se vor deplasa la centrele de raioane timp de două, trei zile, învăţând pe ti­nerii ţărani tehnica acestui,­­ Tot în vederea popularizării Nefrrrt lui la sate, se vor organiza. COTI" cursuri de fond cu schiori, pregă­tiţi, mai ales în comunele cu gos­podării agricole de stat şi colec­tive. Pentru învăţarea jocului de şah, comitetul nostru a organizat tri­miterea de fruntaşi ai acestui sport în comune. Ei ii învaţă pe ţărani diferite reguli ale jocului, susţi­nând în ateiantiniu stmatrane care contribuie din plin la ridicarea măestriei şahiştilor săteni. Secţiile culturale ale sfaturilor populare raionale, sprijină şi ele intens a­­ceasta acţiune prin înzestrarea că­minelor culturale cu jocurile de şah necesare. Putem da ca exem­plu în această direcţie sfatul popu­lar al raionului Tg. Mureş care a trimis căminelor culturale din raion 40 de­­garnituri complecte de şah. Până la căderea zăpezii, am luat măsuri ca în această perioadă să se desfăşoare numai concursu­rile de şah şi să intensificăm în acelaşi timp munca de populari­zare pentru întrecerile de schi şi săniuţe. Concursurile de şah sunt în curs de desfăşurare în multe din comunele regiunii noastre şi ele au reuşit să mobilizeze un număr destul de mare de săteni. Astfel, în comuna Santdominic participă la şah 120 de săteni, în comuna Ghimeş 70 etc. Toate aceste rezultate sunt ro­dul unei juste colaborări a Comi­tetului C.F.S. al Regiunii Autono­me Maghiare cu­ secţiile culturale şi învăţământ de pe lângă sfatu­rile populare, cu comitetele U.T.M. şi cu consiliul regional al asocia­ţiei Recolta. GHEORGHE LUNGU Preşedintele comitetului C. F. S. al Regiunii Autonome Maghiare Cum ne pregătim pentru Spartachiada de iarnă Primele acţiuni ■ Printre colectivele sportive care au pornit temeinic la muncă în noul an se află şi colectivul spor­tiv Minerul Secţia U.D.M.I.C. din Capitală Dintre numeroasele obiective care alcătuesc noul plan de muncă pe anul 1954, consiliul colectivului a avut în vedere pe cele mai urgente şi care urmează a fi îndeplinite chiar în cursul acestei luni. Astfel, în luna Februarie colec­tivul va organiza o competiţie de schi în munţii Parângului. Pentru sprijinirea acestei acţiuni s-a şi trecut la reamenajarea centrelor de schi de la cabanele Parâng, Strun­ga şi Lu­peni, precum şi la selecţio­narea sportivilor din această secţie care urmează să participe la între­ceri Un sir­­pu­­ctiv din pismir­ul mun­că pe anul 1954 este şi acela privind cursul de iniţiere al responsabili­lor sectorului organizatoric din cercurile sportive care s'a deschis în ziua de 30 Decembrie 1953. Cursul va dura 15 zile, iar cei peste 50 de tovarăşi care participă la acest curs, odată întorşi în cercurile lor, vor face ca activitatea sportivă să se desfăşoare în condiţii din ce în ce mai bune. Din primele zile ale anului, con­siliul colectivului sportiv a dovedit o preocupare pentru organ­zarea în bune condiţiuni a unui concurs polisportiv care va începe în luna Martie şi se va desfăşura până în luna Decembrie. Concursul va an­trena un număr de peste 150 de tineri în discipline ca : atetism, volei, handbal, şah­­ir tenis de masă și altele TIBERIU STAMA corespondent.

Next