Sportul Popular, februarie 1954 (Anul 9, nr. 2371-2381)

1954-02-02 / nr. 2371

Proletari din toate tarile, uniti-vă! Arcul X Nr. 2571_______________ ___________marţi 2 februarie 1S*54 ★ 8 pagini 25 bani SPORTUL, TOVARĂŞ DE MUNCĂ 400 la sută peste normă a realizat fruntaşul în producţie M. Constan­­tinescu, campion de şah al uzine­lor „Mao-Tze-dun” din Capitală, lucrează în contul ultimelor zile ale anului 1957 stahanovistul Şte­fan Covaci, fotbalist în echipa Electromotor-Timişoara , unul din­tre cei mai buni laboranţi de la uzinele ..Flamura Roşie" Arad este maestrul sportului "Vihai Botez ; printre studenţii fruntaşi la învă­ţătură se află maeştrii sportului Lia Manoliu şi Ioan Seter. Şi asemenea exemple sunt nume­roase. Sute şi sute de sportivi de pe întreg cuprinsul patriei, reu­şesc, prin performanţele obţinute, să se claseze pe primele locuri în diferitele întreceri sportive, tot aşa cum, acolo, la locul de mun­că, avîntîndu-se în întreceri, ei sunt exemplu pentru tovarăşii lor. Tineretul ţării noastre are astăzi mari posibilităţi să studieze şi să se oţelească pentru a contribui la îndeplinirea unor sarcini de mare răspundere, purtînd tot mai sus steagul întrecerii socialiste, înainte spre măreţe realizări. Dar spre a îndeplini cu cinste cuvîntul partidului, pentru a fi în primele rînduri ale bătăliei pentru plan trebuie să fii puternic, îndrăzneţ, hotărît. Izvoarele acestor calităţi pe care omul de tip nou le folo­seşte in munca creatoare le veţi găsi pe poteca ce suie pieptiş spre crestele munţilor, le veţi găsi pe stadioane sau pe miile de terenuri de sport unde îşi măsoară forţele şi îndem­înarea atîţia tineri. „Brigada noastră a devenit sta­­hanovistă atunci cînd toţi tine­rii din brigadă au ajuns şi buni sportivi. Atunci le-a fost mai uşor să obţină rezultate însemnate în producţie" — spune stahanovistul Ştefan Covaci, iniţiatorul primei brigăzi stahanoviste sportive din ţara noastră. Cuvintele stahanovistului din Timişoara sună convingător. Ele pornesc de la un om care uneşte vorba cu fapta. Angajamentele lui n-au rămas niciodată simple vor­be ; ele pornesc întotdeauna pe fă­gaşul faptelor, iar ceea ce spu­ne el despre sport are la bază propria sa experienţă. Pentru el, ca pentru atîţi alţi muncitori, prac­ticarea continuă şi organizată a sportului a însemnat un sprijin puternic formării omului nou, cu trupul şi voinţa oţelite, hotărît, capabil să învingă orice greutăţi şi să ducă la bun sfîrşit sarcinile încredinţate. Să nu uităm, însă, că nu în­totdeauna oamenii muncii au avut posibilitatea să-şi petreacă timpul liber pe terenul de sport. Numai în anii puterii populare s-a putut crea în ţara noastră o largă bază materială, construindu-se stadioane şi săli, amenajîndu-se terenuri, confecţionîndu-se materiale şi echi­pament de sport. După exemplul Uniunii Sovietice, s-a introdus şi în ţara noastră, complexul sportiv G.M.A. care urmăreşte dezvoltarea fizică multilaterală. De la introdu­cerea acestui complex, colectivele sportive din fabrici şi uzine, din instituţii, de la sate, au pregătit numeroşi purtători ai insignei care se află, acum, în primele rînduri ale celor ce luptă pentru înflori­rea patriei. Mulţi, foarte mulţi, dintre cei care au cucerit insigna G.M.A. au rămas buni prieteni ai sportului şi s-au specializat în ramura care i-a atras mai mult, reuşind rezul­tate remarcabile. Aşa s-a întîmplat, de pildă, cu tînăra Magdalena Ber­­naţki din Timişoara care a ajuns la rezultate valoroase în proba de aruncare a suliţei. Iată, aşa­dar, că prin complexul G.M.A. se realizează, printre altele, pregătirea pentru munca de înaltă productivitate şi atragerea în prac­ticarea sportului a unor mari mase de tineri din care se va ridica, treptat şi printr-o muncă perseve­rentă schimbul de mîine al celor chemaţi să apere gloria sportivă a patriei. Inchipuiţi-vă aceşti oameni care stau cu braţele încordate pe pikha­­mere în galeriile minelor, plecaţi asupra strungului sau urmărind cu atenţie, în sălile de curs, prelegerile profesorilor. Şi apoi, aceiaşi oa­meni, în ceasurile libere, jucînd fotbal sau volei, făcînd atletism sau canotaj. Pentru unii mai pare încă de neînţeles faptul că aceşti oameni după orele de muncă, se duc pe terenul de sport ca să depună noi eforturi. Dar cei ce fac sport ştiu că în aceste eforturi ei se eli­berează mai uşor de oboseală şi, pe lîngă aceasta, acumulează­­ forţe noi. Prieteneasca dar dîrza luptă de pe pistă sau din bazinul de înot, face să se dezvolte în ei spiritul întrecerii către mai mult, către mai bine. Jocurile de echipă îi deprind să-şi integreze activita­tea lor personală în acţiunile co­lectivului. Către acest izvor de energii, că­tre această minunată şcoală, a vo­inţei, a îndreptat şi îndreaptă com­plexul G.M.A. numeroşi oameni ai muncii de pe tot cuprinsul ţării noastre. Toţi aceştia au găsit în sport un tovarăş bun care îi ajută să ajungă la o muncă rodnică. Şi care om al muncii nu doreşte să­­şi pună braţul şi mintea în slujba înfloririi patriei, să contribuie la bunăstarea celor mulţi, să se ali­nieze în frontul uriaş al sutelor de milioane de luptători ai păcii ? Este limpede că în colectivele sportive din întreprinderi şi insti­tuţii, de la sate şi din facultăţi, trebuie să se ducă o muncă sus­ţinută pentru a se mări numărul purtătorilor insignei G.M.A. şi pen­tru a se organiza o activitate spor­tivă continuă şi variată. Dar, pe de altă parte este tot atît de lim­pede că oamenii muncii, tineretul studios, trebuie să răspundă la acţiunile colectivelor şi, mai mult chiar, să aibă iniţiative oricît de multe, oricit de îndrăzneţe. Nu se poate ca ele să nu se realizeze. Stă chezăşie, doar, grija partidu­lui şi a guvernului pentru dezvol­tarea necontenită a activităţii de cultură fizică şi sport. Noi maestri emeriti ai sportului in U.R.S.S. MOSCOVA (Agerpres) — TASS transmite: De curînd a fost acordat titlul de maestru emerit al sportului unui număr de 7 fotballş­i sovietici. Acest titlu de onoare l-au pri­mit jucătorii Nikita Simonian, A­lexei Paramonov şi Igor Netto, de la echipa „Spartac" Moscova, Constantin K­ijevski, Vladimir Sav­­dunin și Serghei Salnikov de la echipa „Dinamo” Moscova, precum și căpitanul echipei „Zenit“ Leningrad, Frederik Mariutin. C­OMUNICAT Prin Hotarirea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ro­mâne, cu începere dela 1 februarie 1954, s-a mărit conţinutul in aur al leului dela 0,079346 gr. aur fin la 0,148112 gr. aur fin. Pe baza conţinutului nou de aur al leului, cursul leului faţă de rublă se stabileşte la 1,50 lei pentru I rublă în loc de 2,80 lei pentru I rublă. Banca de Stat va determina cursul leului faţă de celelalte va­lute străine pe baza noului conţinut de aur al leului. Conferinţa miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri Şedinţa din 30 ianuarie BERLIN 30 (Agerpres)­. — Cea de a 6-a şedinţă a conferinţei mi­niştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri s-a deschis sîmbătă la ora 16 sub preşedinţia lui G. Bidault, ministrul afacerilor ex­terne al Franţei, la începutul şedinţei a avut loc un schimb de vederi în legătură cu propunerea delegaţiei sovietice de a se invita reprezentanţi ai Repu­blicii Democrate Germane şi Re­publicii Federale Germane spre a participa la examinarea punctu­lui 2 de pe ordinea de zi şi anu­me: „Problema germană şi sarci­nile asigurării securităţii euro­pene”. Miniştrii de externe occidentali s-au menţinut pe vechea lor pozi­ţie de împotrivire faţă de admi­terea reprezentanţilor germani. Discuţiile s-au purtat apoi în ju­rul propunerii cu privire la pro­blema germană făcută de A. Eden, ministrul afacerilor externe al An­gliei, în şedinţa precedentă. V. M. Molotov a făcut o serie de observaţii în legătură cu pla­nul lui Eden. El a arătat printre altele că delegaţia sovietică nu poate fi de acord ca organizarea unor alegeri în Germania să fie încredinţată celor patru puteri de ocupaţie. A proceda astfel — a spus V. M. Molotov — înseamnă a arăta neîncredere în forţele de­mocrate ale poporului german. După alegeri cu adevărat libere, Germania nu trebuie să fie legată prin niciun acord. Un guvern al întregii Germanii, potrivit planu­lui lui Eden, ar trebui să preia obligaţiile ce decurg din tratatele de la Bonn şi Paris care stabilesc in Germania un statut de ocupa­ţie pe zeci de ani. Declarînd că planul lui Eden are unele aspecte care mai trebuie încă studiate, V. M. Molotov şi-a rezervat dreptul de a reveni asu­pra lui. Luînd cuvîntul, secretarul de­partamentului de stat J. F. Dul­­res s-a declarat de acord cu pla­­nul lui Eden, deşi a adăugat că consideră necesare unele explica­­ţii suplimentare. In cadrul aceleiaşi şedinţe a luat apoi cuvîntul G. Bidault, care a susţinut planul prezentat de Eden. Bidault a fost de acord cu punctul de vedere sovietic că tratatul de pace cu Germania tre­buie să asigure securitatea popoa­relor europene, că este indispen­sabil ca Germania să nu mai constituie niciodată o ameninţare împotriva vecinilor ei şi că orice posibilitate de noi aventuri din partea militarismului german tre­buie exclusă. Şedinţa a luat sfîrşit la ora 19,30. Viitoarea şedinţă va avea loc luni în clădirea înaltului co­misariat sovietic, din sectorul de­­mocratic al Berlinului. Şedinţa din 1 februarie BERLIN­­ (Agerpres), l­a 1 februarie a avut loc la re­şedinţa înaltului comisar al U.R.S.S. în Germania cea de a 7-a şedinţă a miniştrilor afacerilor externe a­ celor patru puteri. Şedinţa a fost prezidată de V. M. Molotov. A continuat examinarea punctului doi de pe ordinea de zi — „Proble­ma germană şi sarcinile asigurării securităţii europene". Primul a luat cuvîntul Georges Bidault care şi-a precizat punctul de vedere faţă de planul expus an­terior de Eden în legătură cu pro­blema germană. Bidault s-a pro­nunţat pentru ţinerea alegerilor în Germania sub supravegherea puteri­lor de ocupaţie, propunînd totodată ca din comisiile de control create în acest scop să facă parte şi re­prezentanţi ai unor puteri neutre. Luînd cuvîntul, A. Eden a apărat din nou teza occidentală «potrivit căreia includerea armatei revanşar­de vestgermane în aşa zisa „comu­nitate defensivă europeană" ar con­stitui o garanţie de securitate. Mi­nistrul afacerilor externe al Angliei ■ a susţinut din nou — împotriva tezei sovietice potrivit căreia alegerile trebuie să fie organizate şi contro­late de către germani înşişi — că ele trebuie să se desfăşoare sub controlul puterilor de ocupaţie. V. M. Molotov care a luat apoi cuvîntul a expus pe larg punctul de vedere al guvernului sovietic în problema germană şi a propus uin program concret pentru rezol­varea impasului în care se află aceasta. Nu este greu să ieşi din impas — a spus V. M. Molotov — dacă cele patru puteri— S.U.A., Marea Britanie, Franţa şi U.R.S.S. vor cădea de acord să nu permită în viitor renaşterea militarismu­lui german agresiv. Tocmai în acest scop este nece­sară încheierea tratatului de pace cu Germania. Poporul german nu are nevoie de acordurile de la Bonn şi Paris, ci de un tratat de pace. Acest tratat de pace va asigură poporului german libertatea şi in* dependenţa, ti va asigura posibi* litatea să rezolve singur atît pro* blemele interne cît şi cele ex* terne. In cadrul şedinţei de luni de­legaţia sovietică a remis celorlalţi participanţi un text suplimentar la proiectul sovietic pentru un tratat de pace cu Germania, precum şi proiectul sovietic în problema pregătirii tratatului de pace cu Germania şi convocării unei con­ferinţe de pace pentru încheierea acestui tratat. Delegaţia sovietică a subliniat necesitatea de a se ajunge la un acord pentru grăbi­­rea încheierii tratatului de pace cu Germania şi convocării unei con­ferinţe de pace în acest scop. Secretarul Departamentului de stat al S.U.A. J. F. Dulles, din cauza orei târzii, a propus înche­ierea şedinței. Ședința a fost ridicată. Miine si joi in Sala Floreasca Echipele de lupte clasice ale R.S.F.S.R. letűnése echipele R. P. Romine In noa­ptea de duminică sipre luni a sosit în Capitală lotul de luptă­tori sovietici care urmează să sus­ţină mai multe întîlniri prieteneşti cu sportivii noştri în Bucureşti şi mai multe oraşe din ţară. Sportivii sovietici au fost întîm­­pinaţi de la Iaşi de reprezentanţi ai C. C. F. S., iar în gara de nord au fost primiţi de tov. P. Capră, mem­bru al C. C. F. S. şi director al di­recţiei de agitaţie şi propagandă din C. C. F. S. tov. Gh. Biaru, di­­rector al direcţiei relaţiilor cu străi­nătatea din C. C. F. S., membri ai comisiei centrale de lupte şi ai in­specţiei de lupte precum şi de un numeros grup de sportivi printre care se aflau membri ai lotului de lupte al R. P. R. Oaspeţilor le-a fost oferit un frumos buchet de flori. Cuvîntul de bun sosit a fost rostit de tov. P. Capră, iar din partea oaspeţilor a răspuns tov. Ev­ghenii Sizîi, conducătorul delegaţiei, care a făcut următoarea declaraţie: „Am primit cu plăcere invitaţia Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport al R. P. R. de a face un turneu în R. P. R. Delegaţia spor­ti­­vilor sovietici cuprinde reprezenta­­tivele inutia şi a doua de lupte cla* sice ale R. S. F. S. R. Ele sunt al* cătuite din luptători din diferite o­­raşe ale R. S. F. S. R., ca Rostov,­­Astrahan, Barnaul, Saratov, Kem­ea nov şi altele. „Alături de luptători consacraţi, in cele două echipe figurează și o serie de luptători tineri care s-au. (continuare in pag. S-a) Echipele de lupte clasice ale R.S.F.S.R. înaintea antrenamentului făcut ieri.

Next