Sportul Popular, martie 1954 (Anul 9, nr. 2382-2395)

1954-03-02 / nr. 2382

Proletari din toate tarile, uniti-va! ANUL X Nr. 2382 ★ Marți 2 martie 1954______ *­­ __ 25 bani Gazeta de perete, factor important în dezvoltarea activităţii sport­ve G­AZETELE de perete constituie unul dintre cele mai puternice instrumente de propagandă şi agi­taţie în cadrul unităţilor de muncă din ţara noastră. Rolul lor deosebit de important constă nu numai în faptul că ele oglindesc viaţa de fie­care zi a întreprinderii şi instituţiei, că scot în evidenţă realizările şi lipsurile ei şi în aceea că angrenează pe zi ce trece un număr din ce în ce mai mare de oameni ai muncii în calitatea de corespondenţi de pre­­să. Aceştia învaţă să ia atitudine cu curaj în problemele importante, să militeze activ pentru îmbunătăţirea muncii şi vieţii lor. Gazetele de pe­rete sunt instrumentul oamenilor muncii în lupta tot mai hotărîtă îm­potriva rutinei şi a deprinderilor vechi, ele sînt acelea care luptă cu curaj pentru descoperirea şi promo­varea noului în toate domeniile de activitate. Aşa cum au arătat lucră­rile congresului corespondenţilor muncitori şi ţărani din R.P.R. „ga­zetele de perete­­ ...alcătuiesc unită­ţile de bază, pietrele de temelie ale uriaşului edificiu al presei libere a oamenilor muncii din R.P.R.“ În­drumate de organizaţiile de partid, aceste gazete îşi ridică necontenit nivelul şi spiritul combativ, îmbră­­ţişînd aspecte tot mai numeroase şi mai variate ale vieţii de fiecare zi a muncitorilor. Nu e de mirare, dată fiimd extin­derea pe care a luat-o sportul în ţara noastră, că tot mai multe colec­tive redacţionale ale gazetelor de pe­rete se preocupă şi de pro­blemele sportive, creind în acest sens chiar o rubrică la care apar numeroase ştiri sportive. Articolele oglindesc fie succesele pe care le obţin sportivii în producţie, fie aspecte din realizările comisiei de pregătire şi examinare G.M.A. sau cuprind veşti despre victoria vre­unei echipe din întreprindere. Mul­te din aceste materiale poartă semnătura unor sportivi sau acti­vişti fruntaşi şi din cuprinsul lor poţi face cunoştinţă nu numai cu succesele dobîndite de sportivi în producţie şi în competiţiile spor­tive dar şi cu critica ascuţită în­dreptată împotriva acelor sportivi care se sustrag de la unele ac­ţiuni obşteşti sau chiar din produc­­ţie. O pildă vie de felul cum trebuie oglindită activitatea sportivă gă­sim la recenta ediţie a gazetei de perete de la instituţia CILF-Bucu­­reşt­i, care cuprinde un material amplu în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară salariaţii insti­tuţiei. Cititorul poate afla astfel că membri din colectivul sportiv al acestei Instituţii au dobîndit fru­moase succese în competiţiile in­­tercolective. Dar articolul arată că nu munca de îndrumare şi control, în munca organizatorică există încă serioase lipsuri. Rostul articolelor cu subiect sportiv a fost înţeles şi de către colectivul redacţional al gazetei de perete de la ESIP, care mai în fiecare număr publică di­ferite materiale legate de frămîn­­tările şi preocupările sportivilor din instituţie. Orientarea justă în ale­gerea subiectelor, ca şi tematica variată contribuie ca fiecare număr nou al gazetei de perete de la ESIP să fie aşteptat cu nerăbdare, să fie citit cu interes. O reală contribuţie la dezvoltarea activităţii sportive în unităţile res­pective o aduc şi colectivele redac­ţionale ale gazetelor de perete din uzinele „1 Mai” Ploeşti „Tehno­­metal“ Timişoara şi „Flamura Ro­şie“ Arad, ca şi altele în care ga­zetele de perete îşi îndeplinesc şi în acest domeniu rolul lor important. Cu totul altfel se prezintă lucru­rile la unele întreprinderi sau uzine mari ale căror colective sportive numără cîteva sute de membri. Un caz tipic în acest sens îl constituie complexul Griviţa Roşie. Deşi în această uriaşă uzină există o rod­nică activitate, deşi succesele do­bîndite de sportivi — fie că e vor­ba de producţie, fie că e vorba de activitatea competiţională — devin din zi în zi tot mai numeroase, e­­diţiile numeroaselor gazete de pe­rete n-au cuprins în ultima vreme nici un articol sportiv. In schimb, într-o singură gazetă de perete întâl­neşti mai multe articole care tratează aceeaşi problemă, lucru destul de supărător pentru cititori. Din cauza aceasta gazetele de perete de la Gri­­viţa Roşie nu sînt îndeajuns de citite, muncitorii nu sînt la curent cu toate evenimentele sportive din întreprindere. Ei cunosc aceste evenimente doar din auzite sau cu prilejul dărilor de seamă. Desigur că exemplul de mai sus nu e unic. Există încă în întreprin­derile noastre foarte multe colective redacţionale ale gazetelor de perete care neglijează complet problemele sportive. Există, de asemeni, alte colective care deşi manifestă unele preocupări în acest sens acceptă publicarea unor articole lipsite de actualitate şi ale căror subiecte sînt tratate cu superficialitate. Aceasta duce mai întotdeauna la falsifi­carea adevăratei situaţii a sportu­lui în întreprindere, la minimali­zarea activităţii sportive. Iar faptul că asemenea situaţii pot fi întîlnite la întreprinderi mari ca uzinele „23 August“ şi „Semănătoarea“ din Ca­pitală, „Electroputere“ Craiova şi altele constituie un lucru ce trebuie analizat cu toată seriozitatea. Activitatea sportivă cunoaşte o continuă dezvoltare în ţara noastră. Pentru cuprinderea ei, pentru re­darea multiplelor probleme care se nasc de la o zi la alta, pentru în­registrarea succeselor sportului nostru ca şi pentru permanenta lui îndrumare, gazetele de perete pot şi trebuie să dea o contribuţie în­semnată. Responsabilul cu agitaţia şi propaganda din colectivul spor­tiv, responsabilul gazetei de perete, vor trebui să scoată în evidenţă, sub diferite forme, toate succesele dobîndite de sportivi, toate aspec­tele muncii sportive, criticînd în acelaşi timp, cu curaj, lipsurile care mai dăinuie în activitatea membrilor din colectivul sportiv. Grija pentru un conţinut bogat şi variat este una dintre condiţiile cele mai importante pentru o mai înaltă calitate a cuprinsului gazetei şi totodată o sarcină principală a or­ganizaţiei U.T.M. şi sindicale. La rîndu­l lor, sportivii şi activiştii sportivi au datoria de a folosi ga­zetele de perete pentru a ridica, în diferite articole probleme care-i frămîntă, de a populariza sportul pe care l-au îndrăgit. Folosind experienţa gazetelor de perete fruntaşe, colectivele redac­ţionale ale acelor gazete de perete care mai stau încă nepăsătoare faţă de activitatea sportivă, de informa­ţia sportivă, vor elimina, desigur, lipsurile manifestate, transformînd gazetele de care răspund într-o a­­devărată oglindă a multilateralei activităţi din întreprindere. iSportivi şi activişti sportivi! Sprijiniţi activ munca colective­lor redacţionale ale gazetelor de perete, fiţi cei m­ai activi corespon­­denţi din întreprindere. Participaţi cu entuziasm la întărirea rolului gazetei de perete din întreprinderea voastră, popularizaţi succesele de orice gen ale sportivilor din colec­tivul vostru, cunoscînd că în felul acesta contribuiţi din plin la popu­larizarea întregii noastre mişcări de cultură fizică şi sport Noi maeştri emeriţi ai sportului in U.R.S.S. MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: Comitetul pentru cultură fizică şi sport de pe lîngă Consiliul de Mi­niştri al URSS a acordat titlul de maestru emerit al sportului schiori­lor Vladimir Kuzin, Liubov Kozîre­­va, Valentina Ţareva şi Margarita Maslennikova. Acești sportivi au o­­­cupat locul întâi în diferite probe din cadrul campionatelor mondiale de schi desfășurate în Suedia. Reprezentativa de haltere a R. P. Romíne a întrecut cu 4-3 reprezentativa R. D. Germane" Duminică dimineaţa s-a desfăşu­rat în sala Dinamo ci­ Unirea inter­naţională prietenească dintre repre­zentativele de ha­ltere ale Repu­bi­icii Democrate Germane şi Republicii Populare Romíne. După ce echipele celor două ţări s-au aliniat în faţa numeroşilor spectatori, a luat cuvîntul tov. Ale­xandru Şiperco, vicepreşedinte al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lîngă Consiliul de Miniştri, care a subliniat importan­ţa sportivă şi politică a acestei în­­tîlniri. Din partea sportivilor Ger­maniei democrate a răspuns tovară­şul Herbert Schweikowsky, care a arătat că „întîlnirea nu este numai o măsurare a forţelor celor două echipe, ci şi o dovadă că oamenii muncii din ambele ţări sînt gata să întărească şi să adîncească priete­nia dintre popoarele lor“. Reuniunea a durat aproape şase ore şi a prilejuit întreceri strînse şi, în cîteva cazuri, pasionante. Ca şi în întrecerile desfăşurate anul trecut la Meissen, halterofilii noştri au cucerit şi de data aceasta victo­ria finală, tot cu scorul de 4—3. Deşi întrecerea a durat multe ore, numeroşii spectatori au urmărit-o cu deosebit interes. Cele mai echilibrate întîlniri au fost cele dintre Gerhard Schnitze şi Gh. Purcărea (categoria uşoară) şi Wilhelm Ludwig şi reprezentantul nostru Eremia Delcă (categoria se­migrea). În aceste întreceri avan­tajul în kilograme a alternat în aşa fel, încît abia după ultimele încer­cări au putut fi cunoscuţi învingă­torii. Victorii categorice au obţinut re­prezentanţii noştri Ion Birău (cat. cea mai uşoară), Hie Enciu (cat. samimijlocie) şi Silviu Gazan (cat. grea). De asemenea s-au remarcat prin forţă şi tehnică reprezentanţii germani Georg Miseke (cat. uşoară) şi Günther Siebert (cat. mijlocie). O excelentă performanţă a reali­zat reprezentantul nostru Ilie En­ciu. El a reuşit să egaleze recordul ţării la stilul smuls şi să stabilească un nou record la totalul celor trei stiluri, ridicînd 335 kg. (vechiul re­cord 332,500 kg.). O menţiune specială merită repre­zentantul nostru la categoria semi­grea, Eremia Delcă, a cărui victorie în faţa puternicului halterofil ger­man Wilhelm Ludwig a determinat obţinerea succesului echipei noastre. Din cele nouă încercări stabilite de regulament, el nu a ratat decît una singură. Aceasta dovedeşte buna pregătire generală a acestui fruntaş al sportului halterelor. Eremia Del­că a lucrat cu mult calm, dovedind precizie şi în acelaşi timp eleganţă în ridicarea halterei. DESFĂŞURAREA MECIURILOR Cat. cea mai uşoară: 1. Ion Birău (RPR) 252,500 kg. (75-77, 500-100); 2. Manfred Schaal (RDG) 227,500 kg. (67,500-67,500-92,500); R.P.R.— R.D.G. 1-0. După cum se poate vedea din re­zultatele de mai sus, reprezentantul nostru şi-a asigurat încă de la pri­mul stil un apreciabil avantaj, pe care şi l-a mărit treptat pînă la 25 kg, la term­ina­rea încerc­ar­­ilor la cele trei stiluri. Totodată, el a reu­şit să-şi egaleze cea mai bună per­formanţă a sa. Cai. semiuşoară: 1. Georg M'te­­cke (RDG) 230 kg. (85—85—110); 2. Gh. Mănăilescu (RPR) 257,500 kg. (72.500—82.500, 102.500); R.P.R.— R.D.G. 1-1. întrecerea dintre aceşti doi spor­tivi s-a desfăşurat în nota de su­perioritate a halterofilului german. Trebuie remarcată eleganţa mişcă­rilor sportivului german şi uşurinţa cu care acesta execută încercările. Georg Miseke nu a ratat niciuna din cele nouă încercări, fiind singurul din halterofilii celor două echipe care a reușit acest lucru. Cat. ușoară: 1. Gerhard Schultze (RDG) 295 kg. (80-90-125); 2. Gh. Purcărea (RPR) 290 kg. (85—87, 500-117,­500).­ R.P.R. — R.D.G. 1-2. După primul stil, Purcărea şi-a asigurat un avantaj de 5 kg. Trep­tat, însă, Schuitze, fiind mai bun la ultimele două stiluri, reface din han­dicap, astfel că, înaintea ultimei în­cercări, cei doi sportivi ajung la e­­galitate. Printr-un efort excepţional de voinţă Schnitze­­reuşeşte să „a­runce" 125 kg., obţinând victoria la această categorie. Cat. semimijlocie: 1. Ilie Enciu (RPR) 335 kg. nou record al R.P.R.. (105—100-130); 2. Helmuth Unrein (RDG) 307,500 kg. (92,500—95—120). R.P.R.—RID.G. 2—2. Reprezentantul nostru a fost net superior și ar fi putut corecta şi alta recorduri (la stiluri), dacă nu ar fi făcut unele greşeli tehnice. Ilie En­ciu şi-a mărit avantajul luat chiar din primele încercări, pînă la 25 kg- la sfîrşitul întrecerii. Cat. mijlocie: 1. Günther Siebert (RDG) 347,500 kg. (97.500—110—140);; 2. Ilie Dancea (RPR) 202,500 kg_ (100-102.500-0). R.P.R.—R.D.G. 2—3- In fața celui mai rutinat haltero­fil din echipa germană, Ilie Dancea, avea o sarcină grea. Meciul se în­trevedea a fi totuşi foarte echilibrat. Dancea s-a arătat mai bun la stilul­­împins, iar Siebert a fost superior și a luat chiar avans după încercă­rile la stilul smuls. La ultimul stil,­ Dancea a comis însă o greșeală tac­tică. Vrîîid să recupereze handica­pul de 5 kg., el a căutat să arunce din prima încercare 140 kg., în timp ce adversarul său ridicase 135 kg. Ratînd prima încercare, Dancea s-a enervat, nereuşind nici următoarele­­două încercări. O parte din vină îi­­revine și antrenorului Ștefan Pe­­trescu, care nu i-a dat sfaturile rele mai potrivite. Cat. semigrea: 1. Eremia Delcă (RPR) 340 kg. (107.500—105. 127.503)ti 2. Wilhelm Ludwig (RDG) 330 kg. (100—100—130) R.P.R.—R.D.G. 8­3-Eremia Delcă s-a impus încă de la primul stil, luînd un avantaj de­ 7.500 kg. La următorul stil, el și-a« mărit avantajul în așa măsură încât­ la ultimul stil a putut să concureze, fără emoție. Cat. grea: 1. Silviu Cazan (RPR))» 357.500 kg. (112,500—105—140). 2. Ri­chard Leopold (RDG) 285 kg. (95­*­ 85—105) R.P.R. — R.D.G. 4—3. 'I încă de la iprimeile încercări sat văzut că victoria nu poate scăpa re-­ prezentantului nostru. El a egan­at și­­ recordul republicam la stilul ,,îm—ă­pî­ns“. Cu toate acestea, Silviu Catmni a concurat su­b posibilitățile lui. ] * ", In afară de concurs, Alexandru* Cosma a ridicat tn cadrul cat. cea» mai ușoară 247,500 kg. (75—77—­ 95,500). Cifrele din paranteză repre*­ zintă greutățile ridicate la stilurile» îimitis, smuls și arumcat. ) I. SEINESCU fJTR. lOANlJESCUOi Reprezentativa de haltere a R.D.G. Reprezentativa de haltere a R.P.R.

Next