Sportul Popular, martie 1954 (Anul 9, nr. 2382-2395)

1954-03-02 / nr. 2382

Spartach­iada de iarnă a satelor , întrecerile din cadrul Spartachia­­­dei de iarnă a statelor sunt în toi. •■Zăpada abundentă care a căzut în ■ultima vreme a fost prielnică des­făşurării concursurilor de schi şi săniuţe. In acelaşi timp, multe că­­mine culturale au asigurat tinerilor ţărani muncitori condiţii de partici­pare la întrecerile de şah. Astfel, în raionul Piatra Neamţ au fost mobilizaţi 834 tineri (443 la ■schi şi 389 la şah). S-au evidenţiat­­în această acţiune comunele Girov,­­.Damuc şi Dochia. Confecţionarea cu mijloace locale ■a săniuţelor şi schiurilor a stat în­­centrul preocupărilor tinerilor din comunele de mai sus, comuna Do­chia evidenţiindu-se în mod special. Deşi traseul ales pentru concursul de schi a fost­ destul de dificil, cei­­23 participanţi din comuna Vidra, raionul Vrancea au reuşit să ter­mine cu succes proba. La proba seniori, pe primul loc s-a clasat Chilian Constantin, ţăran mijlocaş în vîrstă de 47 ani. Tinerii din comunele Mihăileni şi Vîrful Cîmpului, raionul Dorohoi, mi trăit clipe de neuitat în timpul desfăşurării etapei pe centre de co­mune a Spartachiadei de iarnă a satelor. La aceste două centre de comune au concurat reprezentanţi ai colectiviştilor de la G.A.C. Ro-­goşeşti şi ai colectivelor sportive din comunele Dersca, Loz­na şi Zvo­­riştea. La Mihăileni, harnicii colec­tivişti de la Rogoşeşti s-au întrecut în cadrul concursului de şah cu tinerii săteni din Mihău­lleni şi Ders­ca. Primele locuri au fost ocupate de colectivistul Coriciuc Mihail, în vîrstă de 40 ani şi tînăra Pohonţu Dorica. întreceri de schi au avut loc şi în comuna Vîrful Cîmpului. Aici au concurat sătenii din comunele Loz­­na, Zvoriştea şi cei din comuna gaz­dă, cu toţii luptînd cu dîrzenie pentru un loc cît mai bun în cla­sament. O numeroasă participare au întru­nit întrecerile din cadrul Sparta­chiadei în raionul Panciu. In întreg raionul au participat 512 concu­renţi la şah, 117 la schi, iar la să­niuţe s-au întrecut 53 echipaje. La schi L cel mai mare număr de con­curenţi (64) a fost înregistrat în comuna Soveja, unde s-au clasat pe primele locuri Stela Nicolae şi I. Mărăşteanu. Tot în această comună 33 sportivi, dintre care 8 fete, au participat la competiţia de şah. De asemenea frumoase rezultate mobilizatorice au fost obţinute în comunele: Stroana (67 concurenţi la şah şi la schi), Moviliţa (65 concu­renţi la şah şi la schi) şi Deos­cheţi (22 participanţi la şah, 27 la schi şi 8 echipaje la săniuţe). Şi în raionul Zalău, regiunea Cluj, concursurile de schi, săniuţe şi şah din cadrul Spartachiadei, se desfăşoară cu succes. In comunele Coşei, Samşud, Pe­­pei şi Stareiu, ţăranii muncitori şi­nu confecţionat 70 perechi schiuri, 39 perechi patine şi 16 şahuri. S-a evidenţiat în această acţiune comu­na Stareiu, unde au fost confec­ţionate 25 perechi schiuri, 15 pe­rechi patine şi 6 şahuri. Merită a fi remarcat faptul că în raionul Zalău, întrecerile din cadrul Spar­tachiadei au constituit, în acelaşi timp, un prilej pentru trecerea normelor G.M.A. şi F.G.M.A. Un exemplu asemănător îl dă şi raionul Făgăraş, unde întrecerile din cadrul Spartachiadei au angre­nat un mare număr de ţărani mun­citori. Cu ocazia acestor întreceri ti­nerii din comunele Şercaia, Arpaşul de Jos, Soarş şi Vaida Recea au ob­ţinut norma la schi a complexului G.M.A. Cu multă însufleţire se întrec în concursuri sportivii din comuna Sîm­­băta de Sus din acelaşi raion, care şi-au confecţionat ei înşişi mate­rialele sportive necesare, folosind resursele locale. Concursul de săniuţe cu cai a stîrnit un viu interes în rîndurile ţăranilor colectivişti din raionul Tg. Mureş. Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colec­tive fac pregătiri serioase. Şi nu e lucru de mirare: 45 echipaje din­tre cele mai bune din raion, se vor întrece în aceste concursuri.­­După corespondenţele tri­mise de Ioan Păuş, A. M­a­­rinescu, C-tin Vlădoianu, Gh. Dohom, Florică Că­lţunu, Fran­­cisc Bociu, Zumer Benu, Si­­imion Weisman și M. Crișan). Sportivii cer ca... ...sala de popice de­­ G.A.S. Ag­nita, care în momentul de faţă este transformată în magazie, să fie re­dată în timpul cel mai scurt spor­tivilor din localitate... AUREL PASCU corespondent ...comitetul raional C. F. S. Pan­­eiu și comitetul regional C.F..S. Biroiul să trimită activişti sportivi la fabrica de produse chimice din Mărăşeşti, pentru a ajuta, cu în­drumările lor, munca noului con­siliu al colectivului sportiv. CONSTANTIN TALAPAN corespondent ...deschiderea cursurilor şcolii de corespondenţi voluntari iniţiată de comitetul orăşenesc C.F.S. Ploeşti, care trebuia să aibă loc încă din luna noiembrie 1953, să nu mai fie semînată... cu lunile. GH. RADULESCU corespondent ...colectivul sportiv Metalul Boc. ■ţa Romînă să se trezească din a­­■«m­orţeala în care a căzut şi să ia măsuri pentru pregătirea brazelor ■sportive, care au fost lăsate în pa­ragină, din toamna anului 1953. ...acelaşi colectiv sportiv să-şi •Schimbe atitudinea de nepăsare şi ■ neglijenţă pe care o manifestă faţă de crearea de noi secţii sportive, ca ■cele de volei şi handbal. " GH. MANDOCHI corespondent ‘ ...direcţiunea liceului Filimon Sîr- Ibn să elibereze sala de gimnastică,­­pe care a transformat-o în niaga­■ mie de lemne, şi s-o redea în cel i mai scurt timp sportivilor din ora­­­şul Sighet.­­ ANTON WIRTZ corespondent Cum se reflectă sportul in mijloacele de agitaţie vizuală de la complexul Griviţa Roşie Chiar şi cel care calcă pentru pri­ma oară pragul complexului Griviţia Roşie îşi dă seama că aci agitaţia vizuală se află la loc de cinste. De o parte ş­i de alta a aleei prin­cipale, o mulţime de lozinci şi pa­nouri de onoare, fotomontaje sau gazete de perete îţi vorbesc despre munca, viaţa şi preocupările vred­nicilor muncitori ceferişti. Stăruim mai mult asupra unui afiş încă proaspăt. Citindu-l am aflat că în parcul sportiv Griviţa Roşie s-a des­chis un important centru de schi atît pentru iniţierea începătorilor cît şi pentru cei avansaţi. Alături, în­­tr-unul din fotomontajele secţiilor de turism şi alpinism, cîteva rînduri, încadrate de numeroase fotografii, îndeamnă muncitorii să participe la excursiile organizate de C.C.S. Ceva mai încolo, cîteva lozinci cheamă pe sportivi să fie în primele rînduri ale celor ce luptă pentru o producţie sporită şi de bună ca­litate. Nu se poate spune că problema agitaţiei vizuale este neglijată la Griviţa Roşie. Dimpotrivă, se simte chiar o accentuată preocupare în această direcţie. Totuşi, felul în care este oglindită activitatea spor­tivă în numeroasele şi diferitele forme de agitaţie vizuală nu este încă satisfăcător, ţinînd seamă de faptul că Locomotiva Griviţa Roşie este unul din colectivele noa­stre fruntaşe. Am arătat că în uzină există numeroase fotomontaje. Spre sur­prinderea noastră, acestea conţin numai vederi din Bucegi, Ţara Bir­sei sau diverse decupări din reviste, luate la întîmplare, în loc să re­dea aspecte din viaţa sportivă a membrilor colectivului. In forma ac­tuală, aceste fotomontaje îmbogă­ţesc şi înfrumuseţează uzina, dar nu atrag atenţia nimănui, mai ales că majoritatea materialelor expuse sunt lipsite de explicaţii. Lipsa de actualitate şi sărăcia de conţinut a agitaţiei vizuale sportive este o lacună mai veche a colec­tivului sportiv Locomotiva Griviţa Roşie. De aceea, nu se poate vorbi de o cît de mică îmbunătăţire a acestei munci de la o perioadă la alta. Nici colectivele gazetelor de perete ale organizaţiilor de masă nu manifestă vreo preocupare în a­­ceastă direcţie. Şi argumentul cel mai grăitor îl constituie faptul că în niciuna din gazetele de perete­­ existente în uzină nu s-a găsit loc pentru un articol în legătură cu sportul. Acest lucru nu micşorează însă cu nimic din vina membrilor consiliului colectivului sportiv şi în special a responsabilului cu pro­blemele de agitaţie şi propagandă. Ne întrebăm cum poate afla un om din uzină despre succesele sporti­vilor feroviari şi unde sínt popu­larizate realizările acestora, sau în ce fel sínt popularizaţi la Griviţa Roşie sportivii fruntaşi în muncă? Unde sínt ridicate problemele care frămîntă pe cei care iubesc sportul aci, unde este criticată activitatea colectivului sportiv şi unde pri­meşte acesta sugestii? Oare gaze­tele de perete nu ar trebui să fie folosite şi în aceste scopuri? Cre­dem că tovarăşii din consiliul colec­tivului sportiv trebuie să solicite cu mai multă încredere sprijinul comi­tetului de partid şi al celorlalte or­ganizaţii de mase, să colaboreze permanent cu acestea şi atunci cu siguranţă că lucrurile se vor în­drepta. B. MARICA V. MIHOC I corespondent ] " a i — Scrie: întreg raionul Alba pleacă in cursă ! (Desen de MATTY) ■ La concursurile de schi ale fazei­­ regionale din cadrul Spartachiadei­­ de iarnă a satelor au fost mobili- • zaţi în regiunea Hunedoara doar­­ cîţiva concurenţi din raionul Haţeg­i şi... un singur participant din raio­­­­nul Alba. înainte de sosirea primăverii mai pot fi trecute multe norme la schi ! Intr-adevăr, fiecare zi este fo­losită din plin de aspiranţii G.M.A. pentru­­a obţine şi această probă obligatorie. Fotografia noastră reprezintă un grup de tineri cu prilejul concursu­lui popular de schi ce s-a desfăşurat duminică în Parcul de Cultură și Odihnă ,,I. V. Stalin" din Capitală. Aspiranţii G. M. A. işi trec normele de schi Multe din scrisorile primite la redacţie vorbesc despre concursu­rile de schi organizate în scopul trecerii normelor G. M. A. Astfel, corespondent­ul nostru Florea Ro­mulus ne scrie că în raionul Sîn­­giorgiul de Pădure au fost trecute pînă acum peste 476 de norme. Co­­munele fruntaşe în ceea ce pri­veşte angrenarea tinerilor sunt : Sovata, în care au fost trecute un număr de 150 de norme şi Atid, in care şi-au trecut normele peste 120 de tineri. La Mediaş, 10­tm concurs orga­nizat de colectivul sportiv Flamura Roşie, peste 85 de tineri au obţinuu­t norma de schi a complexului. Atît în oraşul cît şi în raionul Sibiu ac­­ti­vita­tea pentru trecerea cît mai mul­tor norme G. M. A. de schi, este deosebit de vie, ne scriu corespon­denţii noştri V. Ciolacu şi I. Des­ban. In raionul Sibiu au fost tre­cute peste 3­3 norme, la cercul sportiv al şcolii profesionale de fracţiune din Sibiu şi-au trecut norma de schi peste 120 elevi, iar la Păltiniş, în cadrul colectivului sportiv Spartac au mai fost trecute u­n număr de 72 norme de schi. Colectivul sportiv fletabil Bocşa Romînă este de asemenea un colec­tiv fruntaş. De curînd, au mai ob­ţinut norma de schi încă 30 de ti­neri. După cum ne relatează cores­pondentul nost nu din Rîmni­cu Vi­­cea, în cadrul unui concurs orga­nizat de liceu­ de­ băieţi, 173 de e­­levi şi-au trecut normele. O activi­tate intensă se desfăşoară şi în Capitală. La concursul de schi or­ganizat de curînd de colectivul sportiv Spartac Finanţe Bănci a­­ ■participat p­este 100 de fineri din acest colectiv şi din alte colective. Dar, pe ltrigă aceste veşti îmbucu­rătoare ne-a­i mai sosit la redacţie o serie de scrisori care ne sezi­­seatză că în alte colective sportive treaba nu merge în această privinţă bine. Nu­ crede oare conducerea co­lectivul sportiv Flamura Roşie ,,Ni­­colae Bălcescu” din Capitală că tre­buie să facă ceva pentru ca spor­tivii din acest colectiv să înceapă trecerea normelor de schi din com­plexul G. M. A. ? Ar fi timpul ca materialele necesare practicării schiului aflate în negazie să fie reparate şi completate. Aceeaşi si­­tuație o aflăm la combinatul Frudt­­exiport din Focşani, unde cei peste 150 de tineri din întreprindere nu pot practica sch­hi­ şi deci nu-şi pot trece normele G. M. A. pentru că nici pînă acum consiliul colectivu­lui sportiv nu s-a interesat de procu­rarea materialului și echipamentului necesar. Nici la colectivul sportiv Aval­îu­ din Mînecui, raionul Tel­ina­­jen, regiunea Ploești, un­de sunt destule posibilităţi, nu există nici un fel de preocupare pentru organiza­rea concursurilor speciale G. M. A. Din corespondenţele trimise de Gr. Varabiescu reiese că o serie de co­lective sportive din Piteşti, cum sînt Locomotiva, Fi. Roşie, Progresul şi Metalul, nu au participat nici pînă acum la vreun concurs pentru trecerea normelor de schi G. M. A. Trecerea normelor de schi G.M.A. trebuie să constituie o preocupare principală a colectivelor sportive în această perioadă. Numai astfel vor putea fi îndeplinite în bune condi­­ţiuni sarcinile de plan, vom putea avea tot mai mulţi purtători de in­signă G. M. A. O măsură nejustificată De mai bine de doi ani, membrii cercului sportiv Progresul Coutro­­farm din Bucureşti se străduiesc să-şi constituie un colectiv sportiv cu ajutorul căruia activitatea de cultură fizică şi sport din această instituţie să se poată desfăşura în condiţiuni mai bune. Strădaniile lor au fost însă zadarnice, deoarece ac­tiviştii consiliului orăşenesc Pro­gresul Bucureşti considerau această cerere a sportivilor de la Centro­­farm o problemă de minimă impor­tanţă. Dar nu numai atît. Consiliul sportiv orăşenesc Progresul a adop­tat o atitudine negativă faţă de ce­rerea salariaţilor de la Centrofarm pentru formarea unui colectiv spor­tiv în cadrul acestei instituţii, deşi cercul sportiv Progresul Centrofarm a desfăşurat în ultima vreme o bo­gată şi susţinută activitate sportivă. Astfel, cei 1800 de membri ai sindi­catului respectiv activează intens la fotbal, volei, şah, tenis de masă, turism, etc. Pentru desfăşurarea în cît mai bune condiţiuni a antrena­mentelor şi a întrecerilor, comitetul de întreprindere a pus la dispoziţia sportivilor săi două săli cu tot uti­lajul sportiv necesar activităţii. In cursul anului 1953, sportivii de la Centrofarm au participat la nu­meroase concursuri amicale organi­zate cu alte colective şi cercuri sportive. Astfel, s-au desfăşurat in­ treceri la volei, şah, tenis de masă, fotbal etc. O deosebit de rodnică activitate a desfăşurat secţia de turism. Anul trecut, peste 1000 de salariaţi au participat la numeroase excursii de sfîrşit de săptămîmă or­ganîzate de C. C. S , majoritatea-^’’ dintre ei obţînînd cu acest prilej norma de turism din cadrul com­plexului G. M. A. In decursul ultimilor trei ani echipa de fotbal Progresul Centi­­farm s-a evidenţiat în mod deosebit cu prilejul campionatelor na­tenale, cîştigînd în fiecare an titlul de campioană. In acelaşi timp, echipa de fotbal a acestui cerc­­sportiv a obţinut calificativul de cea mai dis­ciplinată echipă de fotbal din seria respectivă. Iată clar că cercul sportiv Pro­gresul Centrofarm desfăşoară o in­tensă activitate sportivă şi, în ace­laşi timp, are la dispoziţia sa con­diţii optime pentru practicarea spor­tului. Este deci clar că atitudinea negativă a consiliului orăşenesc Progresul faţă de problema consti­tuirii unui colectiv sportiv la Cen­­trofarm Bucureşti (prin decorransa­­rea acestuia de colectivul sportiv Progresul Sanitar) este nejustifi­­cat şi n-are alt rezultat decît frî­­narea dezvoltării activităţii sportive în această unitate de muncă. Con­siliul orăşenesc al asociaţiei Pro­gresul trebuie să înţeleagă că a­­plicarea rigidă a indicaţiilor în ceea ce priveşte comasarea colectivelor nu poate avea rezultate bune. Ţinînd seama de condiţiile exis­­tente, consiliul orăşenesc Progresul Bucureşti este dator ca, în cel mai scurt timp, să ia măsurile cuvenite pentru constituirea unui colectiv sportiv in întreprinderea Contro­­farm din București.

Next