Sportul Popular, martie 1954 (Anul 9, nr. 2382-2395)
1954-03-02 / nr. 2382
Spartachiada de iarnă a satelor , întrecerile din cadrul Spartachiadei de iarnă a statelor sunt în toi. •■Zăpada abundentă care a căzut în ■ultima vreme a fost prielnică desfăşurării concursurilor de schi şi săniuţe. In acelaşi timp, multe cămine culturale au asigurat tinerilor ţărani muncitori condiţii de participare la întrecerile de şah. Astfel, în raionul Piatra Neamţ au fost mobilizaţi 834 tineri (443 la ■schi şi 389 la şah). S-au evidenţiatîn această acţiune comunele Girov,.Damuc şi Dochia. Confecţionarea cu mijloace locale ■a săniuţelor şi schiurilor a stat încentrul preocupărilor tinerilor din comunele de mai sus, comuna Dochia evidenţiindu-se în mod special. Deşi traseul ales pentru concursul de schi a fost destul de dificil, cei23 participanţi din comuna Vidra, raionul Vrancea au reuşit să termine cu succes proba. La proba seniori, pe primul loc s-a clasat Chilian Constantin, ţăran mijlocaş în vîrstă de 47 ani. Tinerii din comunele Mihăileni şi Vîrful Cîmpului, raionul Dorohoi, mi trăit clipe de neuitat în timpul desfăşurării etapei pe centre de comune a Spartachiadei de iarnă a satelor. La aceste două centre de comune au concurat reprezentanţi ai colectiviştilor de la G.A.C. Ro-goşeşti şi ai colectivelor sportive din comunele Dersca, Lozna şi Zvoriştea. La Mihăileni, harnicii colectivişti de la Rogoşeşti s-au întrecut în cadrul concursului de şah cu tinerii săteni din Mihăulleni şi Dersca. Primele locuri au fost ocupate de colectivistul Coriciuc Mihail, în vîrstă de 40 ani şi tînăra Pohonţu Dorica. întreceri de schi au avut loc şi în comuna Vîrful Cîmpului. Aici au concurat sătenii din comunele Lozna, Zvoriştea şi cei din comuna gazdă, cu toţii luptînd cu dîrzenie pentru un loc cît mai bun în clasament. O numeroasă participare au întrunit întrecerile din cadrul Spartachiadei în raionul Panciu. In întreg raionul au participat 512 concurenţi la şah, 117 la schi, iar la săniuţe s-au întrecut 53 echipaje. La schi L cel mai mare număr de concurenţi (64) a fost înregistrat în comuna Soveja, unde s-au clasat pe primele locuri Stela Nicolae şi I. Mărăşteanu. Tot în această comună 33 sportivi, dintre care 8 fete, au participat la competiţia de şah. De asemenea frumoase rezultate mobilizatorice au fost obţinute în comunele: Stroana (67 concurenţi la şah şi la schi), Moviliţa (65 concurenţi la şah şi la schi) şi Deoscheţi (22 participanţi la şah, 27 la schi şi 8 echipaje la săniuţe). Şi în raionul Zalău, regiunea Cluj, concursurile de schi, săniuţe şi şah din cadrul Spartachiadei, se desfăşoară cu succes. In comunele Coşei, Samşud, Pepei şi Stareiu, ţăranii muncitori şinu confecţionat 70 perechi schiuri, 39 perechi patine şi 16 şahuri. S-a evidenţiat în această acţiune comuna Stareiu, unde au fost confecţionate 25 perechi schiuri, 15 perechi patine şi 6 şahuri. Merită a fi remarcat faptul că în raionul Zalău, întrecerile din cadrul Spartachiadei au constituit, în acelaşi timp, un prilej pentru trecerea normelor G.M.A. şi F.G.M.A. Un exemplu asemănător îl dă şi raionul Făgăraş, unde întrecerile din cadrul Spartachiadei au angrenat un mare număr de ţărani muncitori. Cu ocazia acestor întreceri tinerii din comunele Şercaia, Arpaşul de Jos, Soarş şi Vaida Recea au obţinut norma la schi a complexului G.M.A. Cu multă însufleţire se întrec în concursuri sportivii din comuna Sîmbăta de Sus din acelaşi raion, care şi-au confecţionat ei înşişi materialele sportive necesare, folosind resursele locale. Concursul de săniuţe cu cai a stîrnit un viu interes în rîndurile ţăranilor colectivişti din raionul Tg. Mureş. Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective fac pregătiri serioase. Şi nu e lucru de mirare: 45 echipaje dintre cele mai bune din raion, se vor întrece în aceste concursuri.După corespondenţele trimise de Ioan Păuş, A. Marinescu, C-tin Vlădoianu, Gh. Dohom, Florică Călţunu, Francisc Bociu, Zumer Benu, Siimion Weisman și M. Crișan). Sportivii cer ca... ...sala de popice de G.A.S. Agnita, care în momentul de faţă este transformată în magazie, să fie redată în timpul cel mai scurt sportivilor din localitate... AUREL PASCU corespondent ...comitetul raional C. F. S. Paneiu și comitetul regional C.F..S. Biroiul să trimită activişti sportivi la fabrica de produse chimice din Mărăşeşti, pentru a ajuta, cu îndrumările lor, munca noului consiliu al colectivului sportiv. CONSTANTIN TALAPAN corespondent ...deschiderea cursurilor şcolii de corespondenţi voluntari iniţiată de comitetul orăşenesc C.F.S. Ploeşti, care trebuia să aibă loc încă din luna noiembrie 1953, să nu mai fie semînată... cu lunile. GH. RADULESCU corespondent ...colectivul sportiv Metalul Boc. ■ţa Romînă să se trezească din a■«morţeala în care a căzut şi să ia măsuri pentru pregătirea brazelor ■sportive, care au fost lăsate în paragină, din toamna anului 1953. ...acelaşi colectiv sportiv să-şi •Schimbe atitudinea de nepăsare şi ■ neglijenţă pe care o manifestă faţă de crearea de noi secţii sportive, ca ■cele de volei şi handbal. " GH. MANDOCHI corespondent ‘ ...direcţiunea liceului Filimon Sîr- Ibn să elibereze sala de gimnastică,pe care a transformat-o în niaga■ mie de lemne, şi s-o redea în cel i mai scurt timp sportivilor din oraşul Sighet. ANTON WIRTZ corespondent Cum se reflectă sportul in mijloacele de agitaţie vizuală de la complexul Griviţa Roşie Chiar şi cel care calcă pentru prima oară pragul complexului Griviţia Roşie îşi dă seama că aci agitaţia vizuală se află la loc de cinste. De o parte şi de alta a aleei principale, o mulţime de lozinci şi panouri de onoare, fotomontaje sau gazete de perete îţi vorbesc despre munca, viaţa şi preocupările vrednicilor muncitori ceferişti. Stăruim mai mult asupra unui afiş încă proaspăt. Citindu-l am aflat că în parcul sportiv Griviţa Roşie s-a deschis un important centru de schi atît pentru iniţierea începătorilor cît şi pentru cei avansaţi. Alături, într-unul din fotomontajele secţiilor de turism şi alpinism, cîteva rînduri, încadrate de numeroase fotografii, îndeamnă muncitorii să participe la excursiile organizate de C.C.S. Ceva mai încolo, cîteva lozinci cheamă pe sportivi să fie în primele rînduri ale celor ce luptă pentru o producţie sporită şi de bună calitate. Nu se poate spune că problema agitaţiei vizuale este neglijată la Griviţa Roşie. Dimpotrivă, se simte chiar o accentuată preocupare în această direcţie. Totuşi, felul în care este oglindită activitatea sportivă în numeroasele şi diferitele forme de agitaţie vizuală nu este încă satisfăcător, ţinînd seamă de faptul că Locomotiva Griviţa Roşie este unul din colectivele noastre fruntaşe. Am arătat că în uzină există numeroase fotomontaje. Spre surprinderea noastră, acestea conţin numai vederi din Bucegi, Ţara Birsei sau diverse decupări din reviste, luate la întîmplare, în loc să redea aspecte din viaţa sportivă a membrilor colectivului. In forma actuală, aceste fotomontaje îmbogăţesc şi înfrumuseţează uzina, dar nu atrag atenţia nimănui, mai ales că majoritatea materialelor expuse sunt lipsite de explicaţii. Lipsa de actualitate şi sărăcia de conţinut a agitaţiei vizuale sportive este o lacună mai veche a colectivului sportiv Locomotiva Griviţa Roşie. De aceea, nu se poate vorbi de o cît de mică îmbunătăţire a acestei munci de la o perioadă la alta. Nici colectivele gazetelor de perete ale organizaţiilor de masă nu manifestă vreo preocupare în această direcţie. Şi argumentul cel mai grăitor îl constituie faptul că în niciuna din gazetele de perete existente în uzină nu s-a găsit loc pentru un articol în legătură cu sportul. Acest lucru nu micşorează însă cu nimic din vina membrilor consiliului colectivului sportiv şi în special a responsabilului cu problemele de agitaţie şi propagandă. Ne întrebăm cum poate afla un om din uzină despre succesele sportivilor feroviari şi unde sínt popularizate realizările acestora, sau în ce fel sínt popularizaţi la Griviţa Roşie sportivii fruntaşi în muncă? Unde sínt ridicate problemele care frămîntă pe cei care iubesc sportul aci, unde este criticată activitatea colectivului sportiv şi unde primeşte acesta sugestii? Oare gazetele de perete nu ar trebui să fie folosite şi în aceste scopuri? Credem că tovarăşii din consiliul colectivului sportiv trebuie să solicite cu mai multă încredere sprijinul comitetului de partid şi al celorlalte organizaţii de mase, să colaboreze permanent cu acestea şi atunci cu siguranţă că lucrurile se vor îndrepta. B. MARICA V. MIHOC I corespondent ] " a i — Scrie: întreg raionul Alba pleacă in cursă ! (Desen de MATTY) ■ La concursurile de schi ale fazei regionale din cadrul Spartachiadei de iarnă a satelor au fost mobili- • zaţi în regiunea Hunedoara doar cîţiva concurenţi din raionul Haţegi şi... un singur participant din raionul Alba. înainte de sosirea primăverii mai pot fi trecute multe norme la schi ! Intr-adevăr, fiecare zi este folosită din plin de aspiranţii G.M.A. pentrua obţine şi această probă obligatorie. Fotografia noastră reprezintă un grup de tineri cu prilejul concursului popular de schi ce s-a desfăşurat duminică în Parcul de Cultură și Odihnă ,,I. V. Stalin" din Capitală. Aspiranţii G. M. A. işi trec normele de schi Multe din scrisorile primite la redacţie vorbesc despre concursurile de schi organizate în scopul trecerii normelor G. M. A. Astfel, corespondentul nostru Florea Romulus ne scrie că în raionul Sîngiorgiul de Pădure au fost trecute pînă acum peste 476 de norme. Comunele fruntaşe în ceea ce priveşte angrenarea tinerilor sunt : Sovata, în care au fost trecute un număr de 150 de norme şi Atid, in care şi-au trecut normele peste 120 de tineri. La Mediaş, 10tm concurs organizat de colectivul sportiv Flamura Roşie, peste 85 de tineri au obţinuut norma de schi a complexului. Atît în oraşul cît şi în raionul Sibiu activitatea pentru trecerea cît mai multor norme G. M. A. de schi, este deosebit de vie, ne scriu corespondenţii noştri V. Ciolacu şi I. Desban. In raionul Sibiu au fost trecute peste 33 norme, la cercul sportiv al şcolii profesionale de fracţiune din Sibiu şi-au trecut norma de schi peste 120 elevi, iar la Păltiniş, în cadrul colectivului sportiv Spartac au mai fost trecute un număr de 72 norme de schi. Colectivul sportiv fletabil Bocşa Romînă este de asemenea un colectiv fruntaş. De curînd, au mai obţinut norma de schi încă 30 de tineri. După cum ne relatează corespondentul nost nu din Rîmnicu Vicea, în cadrul unui concurs organizat de liceu de băieţi, 173 de elevi şi-au trecut normele. O activitate intensă se desfăşoară şi în Capitală. La concursul de schi organizat de curînd de colectivul sportiv Spartac Finanţe Bănci a ■participat peste 100 de fineri din acest colectiv şi din alte colective. Dar, pe ltrigă aceste veşti îmbucurătoare ne-ai mai sosit la redacţie o serie de scrisori care ne seziseatză că în alte colective sportive treaba nu merge în această privinţă bine. Nu crede oare conducerea colectivul sportiv Flamura Roşie ,,Nicolae Bălcescu” din Capitală că trebuie să facă ceva pentru ca sportivii din acest colectiv să înceapă trecerea normelor de schi din complexul G. M. A. ? Ar fi timpul ca materialele necesare practicării schiului aflate în negazie să fie reparate şi completate. Aceeaşi situație o aflăm la combinatul Frudtexiport din Focşani, unde cei peste 150 de tineri din întreprindere nu pot practica schhi şi deci nu-şi pot trece normele G. M. A. pentru că nici pînă acum consiliul colectivului sportiv nu s-a interesat de procurarea materialului și echipamentului necesar. Nici la colectivul sportiv Avalîu din Mînecui, raionul Telinajen, regiunea Ploești, unde sunt destule posibilităţi, nu există nici un fel de preocupare pentru organizarea concursurilor speciale G. M. A. Din corespondenţele trimise de Gr. Varabiescu reiese că o serie de colective sportive din Piteşti, cum sînt Locomotiva, Fi. Roşie, Progresul şi Metalul, nu au participat nici pînă acum la vreun concurs pentru trecerea normelor de schi G. M. A. Trecerea normelor de schi G.M.A. trebuie să constituie o preocupare principală a colectivelor sportive în această perioadă. Numai astfel vor putea fi îndeplinite în bune condiţiuni sarcinile de plan, vom putea avea tot mai mulţi purtători de insignă G. M. A. O măsură nejustificată De mai bine de doi ani, membrii cercului sportiv Progresul Coutrofarm din Bucureşti se străduiesc să-şi constituie un colectiv sportiv cu ajutorul căruia activitatea de cultură fizică şi sport din această instituţie să se poată desfăşura în condiţiuni mai bune. Strădaniile lor au fost însă zadarnice, deoarece activiştii consiliului orăşenesc Progresul Bucureşti considerau această cerere a sportivilor de la Centrofarm o problemă de minimă importanţă. Dar nu numai atît. Consiliul sportiv orăşenesc Progresul a adoptat o atitudine negativă faţă de cererea salariaţilor de la Centrofarm pentru formarea unui colectiv sportiv în cadrul acestei instituţii, deşi cercul sportiv Progresul Centrofarm a desfăşurat în ultima vreme o bogată şi susţinută activitate sportivă. Astfel, cei 1800 de membri ai sindicatului respectiv activează intens la fotbal, volei, şah, tenis de masă, turism, etc. Pentru desfăşurarea în cît mai bune condiţiuni a antrenamentelor şi a întrecerilor, comitetul de întreprindere a pus la dispoziţia sportivilor săi două săli cu tot utilajul sportiv necesar activităţii. In cursul anului 1953, sportivii de la Centrofarm au participat la numeroase concursuri amicale organizate cu alte colective şi cercuri sportive. Astfel, s-au desfăşurat in treceri la volei, şah, tenis de masă, fotbal etc. O deosebit de rodnică activitate a desfăşurat secţia de turism. Anul trecut, peste 1000 de salariaţi au participat la numeroase excursii de sfîrşit de săptămîmă organîzate de C. C. S , majoritatea-^’’ dintre ei obţînînd cu acest prilej norma de turism din cadrul complexului G. M. A. In decursul ultimilor trei ani echipa de fotbal Progresul Centifarm s-a evidenţiat în mod deosebit cu prilejul campionatelor natenale, cîştigînd în fiecare an titlul de campioană. In acelaşi timp, echipa de fotbal a acestui cercsportiv a obţinut calificativul de cea mai disciplinată echipă de fotbal din seria respectivă. Iată clar că cercul sportiv Progresul Centrofarm desfăşoară o intensă activitate sportivă şi, în acelaşi timp, are la dispoziţia sa condiţii optime pentru practicarea sportului. Este deci clar că atitudinea negativă a consiliului orăşenesc Progresul faţă de problema constituirii unui colectiv sportiv la Centrofarm Bucureşti (prin decorransarea acestuia de colectivul sportiv Progresul Sanitar) este nejustificat şi n-are alt rezultat decît frînarea dezvoltării activităţii sportive în această unitate de muncă. Consiliul orăşenesc al asociaţiei Progresul trebuie să înţeleagă că aplicarea rigidă a indicaţiilor în ceea ce priveşte comasarea colectivelor nu poate avea rezultate bune. Ţinînd seama de condiţiile existente, consiliul orăşenesc Progresul Bucureşti este dator ca, în cel mai scurt timp, să ia măsurile cuvenite pentru constituirea unui colectiv sportiv in întreprinderea Controfarm din București.