Sportul Popular, aprilie 1954 (Anul 9, nr. 2397-2413)

1954-04-01 / nr. 2397

. In primele rînduri ale bătăliei pentru pîinea poporului!­ ROIENE mari de zăpadă aco­­periseră cîmpia, drumurile. Vis­colul bîntuia fără încetare. La centrul mecanic din Roşiorii de Vede provizia de benzină era pe sfîrşite. Lucrul era ameninţat să înceteze de pe o clipă pe alta, tocmai atunci, cînd atîtea şi atîtea maşini şi unel­te agricole aşteptau să fie revizuite, reparate, pentru campania agricolă de primăvară. Cu gîndul acesta nu s-au putut împăca tinerii sportivi care lucrează la acest centru meca­nic. In mod voluntar, ei au format brigăzi şi, înfruntînd viforniţa au adus de la o distanţă de mai bine de 40 km, benzina necesară conti­nuării lucrului. In împrejurările acelea atît de grele, sportivii au ştiut să fie la înălţime Exemplul sportivilor de la centrul mecanic din Roşiori nu este singu­rul care ilustrează elanul cu care lucrează tinerii sportivi pe tărîmul agriculturii în munca de pregătire a lucrărilor agricole de primăvară. La G.A.S. Secuieni-Roman, tineri sportivi ca Vasile Mihăilă au obţi­nut însemnate depăşiri de normă în munca de reparare a uneltelor agri­cole şi totodată au luat parte cu succes la întrecerile de schi din ca­drul Spartachiadei de iarnă a sa­telor. Şi tinerii sportivi de la G.A.S. Deleni, raionul Hîrlău, de la G.A.S. Burdujeni, raionul Roman şi alţii au fost pe deplin convinşi de marea însemnătate a asigurării succesului campaniei de reparare a uneltelor în vederea însămînţărilor de pri­măvară. Ei au reparat peste plan numeroase tractoare, care astăzi brăzdează de-a lungul şi de-a latul ogoarele moldovene. Cu deosebit entuziasm au răspuns chemării partidului şi guvernului un mare număr de tineri sportivi, mun­citori de la di­ferite întreprinderi şi uzine, care au cerut să plece în agricultură ca mecanizatori la G.A.S. şi S.M.T. Printre ei se află Vasile David şi Constantin Prichindel de la întreprinderile „Klement Gott­­wald’’, C. Paraschivescu şi Dumi­tru Zamfir, de la uzinele „23 De­cembrie” din Capitală şi numeroşi alţi tineri de la întreprinderile „Mao-Tze-dun", „Electromagnetica", „23 August“, etc. Sportivii din în­treaga ţară privesc cu mîndrie că­tre aceşti tineri harnici şi entu­ziaşti care sînt hotărîţi să pună în­treaga lor energie creatoare, toate cunoştinţele lor, în slujba înfloririi agriculturii noastre. In aceste zile, în tot mai multe sate din întreaga ţară se trece la etapa hotărîtoare a campaniei a­gricole de primăvară, insămînţările. In faţa oamenilor muncii de pe o­­goare stau obiective mari de înde­plinit in bătălia însămînţărilor. Ho­­tărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R şi Comitetului Central al P.M.R. cu privire la pregătirea şi executarea la timp şi în bune con­­diţiuni a lucrărilor agricole din primăvara anului 1954, arată că...­­(Anul 1954 poate şi trebuie să fie un an de creştere simţitoare a pro­ducţiei medii la hoctar la principa­lele culturi agricole, îndeosebi la porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, etc.”. O condiţie esenţială pentru îndeplinirea acestei sarcini de cinste, trasate de partid şi guvern, sarcină centrală care stă astăzi în faţa poporului nostru mun­citor, este reuşita deplină a lucră­rilor agricole de primăvară. Experienţa campaniilor agricole din anii trecuţi precum şi a lucră­rilor pregătitoare în vederea muzi­cilor agricole din primăvara anului în curs, dovedesc cu prisosinţă că tineretul sportiv de la sate poate aduce o contribuţie serioasă la suc­cesul acestor munci. Şi acum, în bătălia însămînţărilor, trebuie de­puse toate eforturile pentru a face din fiecare sportiv de pe ogoare, un fruntaş al luptei pentru pîinea poporului. In această perioadă, organizaţiile U.T.M. şi conducerile colectivelor sportive săteşti trebuie să desfă­şoare o largă muncă de agitaţie în rîndurile membrilor colectivelor pentru ca aceştia să îm­sămînţeze la timp, să aplice metodele agroteh­nice înaintate. Rezultate bune au do­­bîndit în anii trecuţi brigăzile spor­tive constituite în S.M.T.-uri, G.A.S.-uri, G.A.C.-uri. Această ini­ţiativă trebuie extinsă şi în acest an, roadele ei bune dovedind ţără­nimii muncitoare cît de însemnată este contribuţia pe care o poate aduce sportul la educarea şi la că­­lirea tinerei generaţii. Este o dato­rie de cinste pentru fiecare sportiv de la sate, pentru fiecare membru al asociaţiei Recolta, de a deveni un înflăcărat agitator, un activ popularizator al metodelor înaintate de muncă. Sportivii satelor noas­tre sînt oameni preţuiţi de ţăranii muncitori. De aceea, cu atît mai greu atîrnă cuvîntul lor, cu atît mai mobilizator este exemplul per­sonal pe care îl dau ei. Colectivele sportive săteşti au datoria să popu­larizeze prin toate mijloacele (ga­zete cetăţeneşti, staţii de radio-am­­plificare) pe acei sportivi fruntaşi în bătălia însămînţărilor, pe acei sportivi care se evidenţiază în între­cerile patriotice şi în întrecerile pen­tru titlul de ,,cel mai bun tracto­rist”. Sarcini importante revin şi comi­tetelor orăşeneşti C.F.S. care tre­buie să reia iniţiativa organizării echipelor model pentru deplasarea la sate în timpul muncilor agricole de primăvară. Sportivii acestor echi­pe pot da un ajutor efectiv la re­pararea diferitelor unelte agricole, iar prezenţa lor pe ogoare în zilele bătăliei însămînţărilor contribuie la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Bătălia însămînţărilor a început. Datorită cantităţii neobişnuite de zăpadă căzută spre sfîrşitul acestei ierni, durata muncilor agricole de primăvară va fi în acest an mai scurtă ca de obicei. Cu atît mai în­­semnate sînt sarcinile oamenilor muncii de pe ogoare pentru îndepli­nirea la termen şi nu condiţiunî agrotehnice bune a muncilor agri­cole. In aceste zile hotărîtoare ale bătăliei pentru pîinea poporului, partidul şi guvernul cer mobiliza­rea tuturor forţelor din agricultură şi industrie, astfel îneît nici un pe­tec de pămînt să nu rămînă neînsă­­mînţat. Sportivi de pe ogoarele patriei noastre! Răspunzînd chemării parti­dului şi guvernului, fiţi în primele rînduri ale bătăliei pentru pîinea poporului! Nu precupeţiţi nici un efort în această bătălie măreaţă, luptaţi cu tot elanul vostru tineresc pentru înflorirea agriculturii noastre, pentru bunăstarea poporului munci-­­ tori­i Proletar! din foaie tărilei, unîtî-vă! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ $I SPORT DE PE LÎNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI ȘI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. (L ANUL X Nr. 2597 Joi 1 aprilie 1954 ★ Reprezentativele de gimnastica ale R. P. R. au plecat la Budapesta Marţi la ora 12 au părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Buda­pesta, loturile de gimnaşti şi gimn­aste care vor reprezenta ţara noa­stră la unul din concursurile orga­nizate la sfîrşitul acestei săptă­­­mini, în cinstea aniversării elibe­rării Ungariei. Gimnaştii noştri vor lua parte la o întrecere prietenească cu gim­­naştii maghiari, care se va desfăş­ura în zilele de 2 şi 3 aprilie. Printre cei care au făcut depla­sarea la Budapesta se află cam­plo­nii ţării noastre Andrei Kerekes şi Elena Leuştean, precum şi Fr. Orendi, M. Redl, AL Botez, Fr. Kocsis, Stela Perin, Emilia Vătă­­şoiu şi Teofila Băiaşu. ★ Un aspect dintr-o ediție trecută a „Cursei Scinteii", plutonul ru­lează compact pe șoseaua Cimpinei. Vor fi mîndri că au muncit şi ei pe ogoarele patriei! In încăperea colectivului sportiv de la atelierele C.F.R. Griviţa roşie s-au strîns ,,la sfat“ un număr des­tul de însemnat de sportivi. Se discută cu multă aprindere şi bucurie despre cererile făcute de mulţi dintre sportivii colectivului de a pleca să muncească în secto­rul agricol. Cei mai mulţi dintre aceştia sînt muncitori de frunte din Atelierele C.F.R. Griviţa roşie. Să ne oprim asupra cîtorva din aceşti tineri, să-i prezentăm, să vă arătăm şi vouă, cititorilor, că ei sînt sportivi vrednici de stima şi încrederea noastră, că ei sunt un minunat exemplu. In secţia de fierărie-vagoare munceşte fruntaşul în producţie Mi­­hai Nicolae. Depăşirea medie de 80 la sută pe care el o obţine în ultimul timp vorbeşte despre hăr­nicia cu care lucrează, iar entuzi­asmul cu care participă la toate întîlnirile sportive organizate de co­lectiv vorbeşte despre dragostea lui pentru sport. Cît despre hotărîrea lui de a pleca să muncească în sectorul agricol, aceasta dovedeşte că sportivul Mihai Nicolae înţelege să-şi facă datoria patriotică de a contribui la ridicarea agriculturii noastre. Ajustorul Mihai Cioroabă face parte din brigada sportivă care dă depăşiri de sută la sută în secţia întîia ajustaj. El a fost printre pri­mii muncitori de la atelierele C.F.R. Griviţa roşie care şi a tre­cut normele G.M.A. gr. II. Acum, Mihai Cioroabă s-a înscris printre primii muncitori care au cerut să plece la sate. „La ţară ca şi în atelier, voi munci cu dragoste, cu rîvnă. La ţară ca şi aici voi con­tinua să fac sport, să-i fac şi pe alţii să-l îndrăgească. Şi dacă in satul în care voi fi repartizat, flă­căii nu şi-or fi făcut încă teren de fotbal, am să le ajut eu, il vom face prin mujică voluntară. Şi aşa, împletind sportul cu munca, amîn­­două ne vor fi la fel de dragi“. Sportivul I­lie Popescu din atelierul de tîmpl­ărie a cerut şi el să ple­ce să muncească în agricultură. După ce a făcut cerere, le-a scris părinţilor lui, care, împreună cu cei cinci fraţi ai săi, s-au înscris de mai bine de un an în gospodăria agricolă colectivă . „Dragii mei, aţi auzit şi voi despre iniţiativa muncitorilor din întreprinderi care vin să muncească la ţară. Poate şi la voi un sat au sosiit de-acum a­­semenea tineri. Eu vreau să vă vestesc că şi eu sunt unul din cei care în curînd voi munci la un S.M.T. sau într-o gospodărie agri­colă colectivă. Abia aştept­­să văd griul înalt, lanuri bogate. Atunci, voi fi cu adevărat mîndru că am muncit şi eu pe ogoarele ţării“. La fel ca Mihai Nicolae, Mihai Cioroabă şi Tlie Popescu au mai cerut să plece în sectorul agricol şi alţi sportivi. Aşa, strungăriţa Euf­rosina Niţu, electricianul Emil Stoica, mecanicul Nicu Nicolae şi mulţi, mulţi alţii. (După o corespondenţă primită de la VASILE DUMITRU şi EUGEN UNGUREANU). 8 pagini 25 bani Cicliştii se pregătesc intens pentru „Cursa Scinteii" La 17 aprilie se va da plecarea­ în a VI-a ediţie a clasicei aler­gări cicliste. „Cursa Scinteii“, care reunind la start pe cei mai buni alergători le oferă posibilita-­ tea unei prime şi temeinice verifi-­ cări acum, la deschiderea unei noi perioade competiţionale. Preocuparea de căpetenie a co­lectivelor sportive ca şi a tuturor cicliştilor continuă să fie pregăti­­­rea pentru această tradiţională vii trecere pe etape. Astfel, după tera­minarea campionatului republican de ciclocros, cicliştii din Bucu­reşti, Constanţa, Cluj, Floeşti, Brăila şi alte centre, au pornit să pedaleze de zor de-a lungul şosele­lor. In majoritatea oraşelor activita-» ■jk tea competiţională a început în ul tima duminică a lunii martie ; în altele, perioada de întreceri se des­chide duminică 4 aprilie. Aceste prime competiţii sunt un bun pri­lej de verificare a pregătirii de pînă acum a cicliştilor. Cei din Capitală au avut durminica trecută o primă ieşire pe şosea cu prilejul concursurilor organizate de colec­tivul Progresul I.T.B. Ei se vor întrece din nou în probele de dur­minică, iar în ziua de 11 aprilie, pe şoseaua Alexandriei, în cadrul unei curse mai lungi, organizată de colectivul sportiv Progresul „Casa Scinteii“, vor concura în ul­tima probă premergătoare „Cursei Scinteii“. După cum se ştie porţiunea cea mai dificilă a „Cursei Scinteii“ o constituie urcuşul Posadei, care in fiecare an aduce o severă tri­ere a grupului alergătorilor de cele m­ai multe ori compact pină la acest punct. Pentru a-şi complecta pregătirea, o bună parte din sportivi au şi făcut pînă acum o atentă recunoaştere a traseului Astfel, alergătorii din Bucureşti, Ploeşti şi Oraşul Stalin au urcat In cursul acestei săptămîni Posada iar duminică, de asemenea, o parta din alergătorii bucureşteni vor urca spre Sinaia. In ce priveşte pe cicliştii clu­jeni şi orăveni aceştia s-au pregăt­­it pe serpentinele Fietrii Craiului, din urcuș tot atît de serios ca și cel de la Posada. După încheierea turneului internaţional de şah Declaraţiile făcute la plecare de Victor Korcinoi şi Gedeon Stahlberg La începutul săiptămînii au părăsit ţara noastră şahiştii străini care au luat parte la cel de al IV-lea turneu i­mternaţioinal de şa­h al R.P.R. îna­inte de plecare, inviigă­ tocu­l turneu­lui, maestrul ecvienn­c Viktor Kor­­cinoi, a făcut următoarea declaraţie corespondentului la Bucureşti al zia­rului „SOVIETEI SPORT”­: „Sunt fericit, că deşi participînd pentru prima oară la o întrecere in­ternaţională, am ştiut, împreună cu compatrioţii mei, să apăr cu cinste gloria sportivă a patriei iubite. Tur­neul de la Bucureşti a fost o între­cere dirză şi foarte grea, aceasta mai ales pentru noi, care termina­sem abia de două săptămîni finala campionatului U.R.S.S. Rezultatele acestui turneu internaţional confirmă încă odată rolul fruntaş pe care-l ocupă şcoala şahistă sovietică în a­­rena mondială". Intr-o convorbire avută cu un re­porter al ziarului nostru, marele maestru suedez Gedeon Stahlberg a declarat următoarele: „De mulţi ani particip la mari turnee de şah, atâ­­n Europa cit şi peste ocean. Pot să spun că cel care s-a terminat acum la Bucureşti se integrează intre manifestaţiile şa­­histe de cea mai mare importanţă. Aceasta nu numai prin forţa parti­cipanţilor, ci şi prin ireproşabila or­ganizare. Deşi în România există doar de puţin timp tradiţia marilor concursuri de șah, se vede că a­­ceasta a fost cu succes suplinită prin folosirea modelului sovietic. Cunosc bine felul în care sunt or­ganizate turneele în Uniunea Sovie­tică, fiindcă am jucat acolo încă înainte de război, iar acum trei arc am arbitrat la Moscova meciul Bot­­vinik-Bronstein, pentru campionatul mondial. Condiţiile excelente in care a decurs turneul de la Bucu­reşti ca şi prezenţa în sală a unui public numeros şi cunoscător, se aseamănă întru totul cu cele văzute de mine la Moscova. Este intr-ade­văr deosebit de îmbucurătoare creş­terea interesului pentru şah în ţara Dvs. Desfăşurarea turneului a fost do­­sebit de interesantă. Personal, am fost surprins de lupta deosebit de vie care s-a angajat încă din pri­mele runde. La aceasta au contri­buit în special primii doi clasaţi, Korcinoi şi Nejmetdinov, amîndoi admirabili tacticieni, mari amatori de cele mai îndrăzneţe complicaţii. Prin buna pregătire şi forţa lor de joc, tinerii şahişti sovietici s-au dovedit demni de renumele mişcării şahiste căreia îi aparţin. Succesul lor este pe deplin meritat. Eu nu am jucat nici bine, nici rău... Sper că voi mai avea­­ ocazia să concurez la Bucureşti şi mă voi strădui să fiu atunci intr-o formă mai bună. Deşi rezultatul de la Bucureşti nu îmbogăţeşte palmare­­sul meu cu un succes, plec din această ţară cu cele mai frumoase amintiri.

Next