Sportul Popular, aprilie 1954 (Anul 9, nr. 2397-2413)
1954-04-01 / nr. 2397
Finalele concursul» republican de calificare la bai ! Sânbătă, duminică ?i marti »e Vor desfăşura la Cluj finalele concursului republican de calificare la box. Cu acest prilej se vor întrece la cele 12 categorii (inclusiv cat. minimă şi hîrtie) boxerii calificaţi din etapa de zonă care a avut loc la Ploești, Tg. Mureș, Arad și Bacău. •. Sportivii cer ca... „.să fie redată activităţii sportive sala de gimnastică a liceului de fete din Buzău, care în momentul de faţă nu mai poate fi folosită de nici un colectiv sportiv şi, mai mult, nici chiar de către elevi. ★ .„ cei doi activişti ai comitetului orăşenesc C.F.S. Piteşti să seocupe mai îndeaproape de şcolile sportive de tineret pentru disciplinele atletism şi box deoarece acestea nu activează regulat ... tovarăşul Vasîle Pască secretarul comitetului sindical orăşel ■nesc al Inst. Administrative de iStat să nu mai împiedice pe sportivi să se antreneze la tenis de masă în sala clubului comitetului file întreprindere. •. ...mesele de ștah aflate la sintul popular al regiunii Baia Mare să nu mai fie folosite drept mese de birou ci să fie redate scopului pentru care au fost cumpărate. ...ovarașii din comitetul executiv al sfatului popular Bl reg. Baia Mare să ia neinttrziat măsuri pentru ca terenul de volei și baschet din curtea sfatului popular, folosit ■cum ca garaj, să fie înapoiat sportivilor. In regiunea luj Raionul Zălău este fruntaş pe regiunea Cluj în organizarea crosului „Să întîmpinăm 1 Mai". Comitetul C.F.S. raional, folosind sprijinul dat de organizaţiile U.T.M. din toate comunele, a reuşit să mobilizeze la cros 1430 de tineri şi 480 tinere. In raionul Luduş crosul a fost organizat in 15 comune şi 7 sate, reuşindu-se o mobilizare de 941 săteni. In acest raion, cea mai bună organizare a fost realizată de colectivele sportive din comunele Iernut şi Sînpaul. In raionul Aiud au participat 1050 de tineri dintre care 500 de fete, iar în raioanele Năsăud şi Turda au luat startul în prima etapă a crosului peste 1200 de concurenţi. In oraşul Cluj au participat la crosul „Să întîmpinăm 1 Mai“ 13.560 de tineri şi tinere din colectivele întreprinderilor din localitate. S-au evidenţiat printr-o bună mobilizare colectivele Locomotiva Dir. Regională C.F.R., Ştiinţa Babeş-Bolyai, Voinţa şi D.G.R.M. PAUL ANCA corespondent Prin nepăsarea comitetului de întreprindere Nu-i lucru uşor să găseşti sediul colectivului sportiv Metalul Eioctro■•panataj. Dar, în sfîrşit, după ce l-ai „descoperit“, nu te mai miri de ce n-a auzit nimeni de el, fiindcă „sediul“ colectivului sportiv se reduce la dimensiunile unui... birou cu trei sertare aşezat in secţia protecţia muncii. Faptul că comitetul de întreprindere n-a găsit un sediu mai bun nu denotă altceva decît lipsa de interes faţă de problema sportivă din fabrică, atitudine care nu suferă modificări nici în urma proiectului comitetului de întreprindere de a muta sediul colectivului sportiv într-o... magazie. „MAGAZIA“ DE ECHIPAMENTE ŞI MATERIALE SPORTIVE — Cum staţi cu echipamentul sportiv? — E la baie încă de astă toamnă. — ?! — Să vă explic: n-avem magaziepentru materiale sportive şi de a■ ceea le ţinem într-o sală de duşuri. ...Intr-o încăpere destul de mică stan claie peste grămadă costume naţionale, veselă, pături, printrecare pot fi zărite şi nişte treninguri, mingi, ghete de fotbal, schiuri... Pelîngă acest bazar se mai află şidouă dulapuri în care să păstrează restul echipamentului: tricouri şi ■ ch-Toţi. Tov. Szlabo, preşedintele consiliului colectivului sportiv, explică: „Comitetul de întreprindere care şi-a depozitat aici materialele sale ne-a... îngăduit şi nouă să punem echipamentul şi materialele sportive, dar, vedeţi, ele nu se pot păstra In condţii prea bune. Şi e păcat, ■ pentru că avem destule materiale". ...Ini:-adevăr, colectivul are o mulţime de mingi, nou-nouţe, ghete ■ de hochei încă nepuse în picioare,ghete de rugbi „cadin cutie“... Şitotuşi, în cadrul colectivului sporitiv Metalul Electroaparataj nu seJoacă nici rugbi, nici hochei şi nici nu s-a patinat vreodată. Atunci ce post au toate aceste materiale? Aflăm şi explicaţia: Astă toamnă conducerea colectivului a hotărît o ultimă aprovizionare pe 1953, mai ales că venea iarna, iar pentru sezonul de schi trebuiau destule. Atît numai că n-a existat o planificare din vreme şi I.D.M. S-ul n-a putut furniza pe moment materialele de sezon cerute de colectiv. Dar pentru că oamenii tot plecaseră ,,în tîrg“ după cumpărături au găsit că nu se face să se înapoieze cu mîinile goale. Drept care s-au întors cu braţele încărcate de mingi de tot felul, cu ghete de rugbi şi de hochei (fie ele chiar fără patine) cu pantofi de tenis şi tricouri („să fie acolo că nu striţă”). Aşa se face că azi colectivul Metalul Electroepanabaj are în inventar 20 de mingi de fotbal, 30 de volei, 20 de handbal, 30 perechi de ghete de rugbi, 25 perechi de ghete de hochei etc., materiale care, în bună parte, depăşesc nevoile actuale ale colectivului. Deci, s-a ajuns la blocarea inutilă a unor materiale atît de mult cerute în alte colective şi la investiţii tot atît de inutile în timp ce nevoile colectivului sunt cu totul altele. Adică, s-au cheltuit fondurile așa, ca nu cumva să rămînă necheltuite! Toate astea sub oblăduirea comitetului de întreprindere... CONSILIUL COLECTIVULUI SPORTIV... ...este format din 9 oameni dintre care o bună parte dau impresia că au şi uitat de sarcinile care le revin, de angajamentele luate în şedinţa de alegeri. Faţă de o astfel de situaţie, se impune o grabnică activizare a întregului consiliu, cu atît rai mult cu cit începerea activităţii sportive în aeriber ridică probleme ce trebuie grabnic rezolvate. Astfel, există proiectul amenajării unei baze sportive chiar în curtea fabricii, există tineret dornic să lucreze voluntar pentru construirea acestei baze, există chiar şi aprobarea direcţiunii. Lipseşte numai iniţiativa pentru începerea lucrului şi aceasta trebuie să vină fără întîrziere de la consiliul colectivului sportiv și de la comitetul de întreprindere. P. TOMA SPORTUL POPULAR ,Pag. 2-a Nr. 2397 ROADELE PREOCUPĂRILOR In dorinţa de a asigura un cît mai mare succes tradiţionalei competiţii de cros, campionatul individual al R.P.R. „Să întâmpinăm 1 Mai“, consiliul orăşenesc Bucureşti al asociaţiei Locomotiva a luat dei vreme o serie de măsuri. Prima dintre aceste măsuri a fost aceea de a mobiliza toţi activiştii, antrenorii şi instructorii din Bucureşti ai asociaţiei alcătuindu-se un comandament organizatoric al crosului. După constituirea acestui comandament, a fost alcătuit un plan de muncă cu obiective şi sarcini precise, care trebuia să asigure un frumos succes întrecerilor de cros din cadrul primei etape. Fiecare colectiv sportiv a primit cîte doi activiști din comandamentul despre care am vorbit mai sus, cu ajutorul cărora au început pregătirile pentru desfășurarea întrecerilor. Constatînd că sînt unele colective mai mici care întîmpină greutăţi în ceea ce priveşte alegerea traseului, marcarea lui şi asigurarea corpului de arbitri, consiliul orăşenesc Bucureşti al asociaţiei Locomotiva a amenajat trei centre de desfăşurare a crosului pentru colectivele mici la: stadionul P.T.T., stadionul Griviţa roşie şi baza de înot Băneasa. Pentru a da un exemplu viitorilor participanţii la prima etapă a crosului au fost angrenaţi în întreceri în primul rind, secţiile fruntaşe ale asociaţiei. Astfel, în ciuda timpului nefavorabil, primii au luat suartul membrii secţiei de rugbi a colectivului Griviţa roşie, în frunte cu antrenorul Gh. Pîrcăilăbescu. Eficacitatea acestui exemplu a fost ilustrată de marele număr de concurenţi care au luat ulterior startul, În cadrul acestui colectiv, pînă acum, au participant la concursuri 1100 de tineri şi vîrstnici, cifră care în curînd va fi depăşită. Rezultate la fel de frumoase au înregistrat şi colectivele: Locomotiva C. T. F. T. (1731 participanţi), Gara de nord (850), Ministerul P.T.T. (691), I.C.C.F. (781), Staţia Triaj (814), Staţia Obor (474), precum şi alte colective ca P.T.T.G.ăbucet, Ministerul Transporturilor, Tipografia Filaret, Depoul Triaj Avem și exemple negative— cum ar fi colectivele I.E.C., T.C.ll sau TARS — care încă n-au organizat prima etapă, în special datorită lipsei de sprijin din partea comitetelor de întreprindere şi a conducerilor administrative. Totuşi, putem spune că acţiunea de angrenare a maselor în concursurile de cros decurge în cele mai bune condiţii, iar exemplul şcolii profesionale Griviţa roşie, unde au participat la concursuri toţi elevii în frunte cu directorul, secretarul şi profesorii este edificator. Toate aceste succese se datoresc în egală măsură bunei organizări a muncii ca şi activităţii plină de elan a unor responsabili de cercuri sportive ca tov. Petre Constantin, Gatană Nicolae, a unor antrenori şi instructori ca A. Zugrăvescu, M. Focşa, C. Diiamandi, Rodica Sădeanu, Osiac Dumitru, Magda Niculescu, D. Brăiloiu şi N. Buescu şi a unor activişti sportivi ca I. Neguilescu, S. Petcu, Al. Tudor, C. Bivolaru, Gh. Alexandru şi alţii iar ca rezultat concret : 9558 concurenţi. EM. VASILIU din consiliul central al asociaţiei Locomotiva Cişmigiul, ca şi toate celelalte parcuri şi grădini ale Capitalei, a devenit, din primele zile ale primaverii, un loc de întrecere sportivă pentru sute de tineri. In fotografie, pe o aleie din Cişmigiu, trec în fugă tinerele participante la prima etapă a campionatului de eres. Despre bazele sportive din Piteşti După utilizarea de-a lungul unui an întreg a bazelor sportive existente, după zăpada abundentă care a căzut in majoritatea regiunilor ţării noastre, se cere acum mai mult ca oricînd să acordăm o atenţie deosebită curăţirii, reparării, revizuirii minuţioase a tuturor bazelor sportive. Acolo unde s-a acordat toată atenţia muncii de recondiţionare a terenurilor şi a instalaţiilor existente, lucrările sînt într-un stadiu avansat. Un colectiv sportiv care a privit cu seriozitate această problemă este colectivul sportiv Flacăra din Piteşti care, după ce a deszăpezit complet terenul de sport din parcul de cultură şi odihnă „Vasile Roaită“, a început lucrările de renivelare a terenului de fotbal. Un exemplu pozitiv îl constituie şi colectivul sportiv Dinamo, tot din Piteşti, care începe amenajarea unui stadion cu tribune, teren de fotbal gazonat, pistă de atletism, terenuri de baschet şi volei precum şi accesoriile necesare unui stadion sportiv modern. Inaugurarea stadionului a fost fixată pentru data de 1 Mai. Desigur realizarea acestei noi baze sportive în oraşul Piteşti va contribui la dezvoltarea şi mai largă a mişcării de cultură fizică şi sport. Dar pe cît de lăudabile sînt aceste iniţiative, pe atît de condamnabilă este atitudinea altor colectivesportive dinoraşul Piteşti. Astfel, colectivul sportiv Progresul are repartizat încă de acum un an perimetrul necesar amenajării unui teren de volei. Pînă în momentul de faţă însă, conducerea colectivului sportiv n-a realizat nimic. De asemenea, colectivul sportiv Locomotiva dispunea pînă în anii trecuţi de o frumoasă bază sportivă (cu teren de baschet şi volei). Din cauza nepăsării celor din conducerea consiliului colectivului sportiv, baza se prezintă azi ca un maidan pe care stau depozitate mormane de zăpadă. Nici consiliul colectivului sportiv Avîntul nu a luat măsuri pentru deszăpezirea şi reamenajarea terenului de tenis de cîmp, singura bază sportivă din oraş pentru această disciplină sportivă. Consiliile regionale ale asociaţiilor sportive Progresul, Locomotiva şi Avîntul au datoria de a lua cele mai grabnice măsuri pentru remedierea acestei situaţii intolerabile, să creeze pentru membrii colectivelor lor cele mai bune condiţii de antrenament, contribuind astfel la dezvoltarea mişcării de cultură fizică şi sport din oraşul Piteşti. GRIGORE VARABIESCU corespondent Schi pe malul mare. Oamenii de pe acolo erau obişnuiţi mai mult cu cerul albastru, ca soarele şi vremea frumoasă, chiar şi atunci cînd în celelalte părţi ale ţării termometrul arăta multe grade sub zero şi zăpada acoperea totul. Aceste împrejurări făceau ca activitatea sportivă din lunile de iarnă să fie destul de slabă. Aşa a fost pînă anul acesta. De trei zile vîntul vuia puternic şi ducea cu el fulgi mari de zăpadă. Viscolea intr-una. Nu vedeai la zece paşi. Zăpada se aşternea în straturi tot mai înalte, acoperind cîmpurile, oraşele, terenurile sportive... In acest timp, la sectorul G.M.A. al comitetului regional C.F.S. Constanţa, se ducea o activitate intensă pentru ca un număr cît mai mare de oameni ai muncii din oraşele şi satele constănţene să-şi treacă normele specifice sezonuluide iarnă din cadrul complexului G.M.A. In calea rezolvării acestei probleme se iviră numeroase greutăţi. In unele raioane, ca, de pildă, Negru Vodă şi Flîrşova, lipseau aproape complet materialul sportiv de iarnă, lipseau instructorii de schi şi, în principal, lipsea obişnuinţa de a schia. In- tr-un raion întreg existau 4—5 perechi de schiuri şi tot atîţia schiori. A fost mai uşor să se treacă 3796 norme de gimnastică sau să se organizeze examenul teoretic pentru 4260 aspiranţi. A existat însă, în foarte mare măsură, dragostea de a face sport, elanul şi puterea de muncă au învins orice greutăţi, orice piedici. Au fost organizate centre de iniţiere la schi, atît în oraşul Constanţa cît şi în toate raioanele regiunii, centre în care mii de tineri au deprins frumosul sport al zăpezii. Cînd toate pregătirile au fost terminate, în apropierea mării au început primele întreceri. Cu 5 perechi de schiuri în raionul Negru Vodă şi-au trecut normele G.M.A. sute de tineri şi tinere. Pentru aceasta a trebuit însă multă migală şi mult timp: plecau cîte 5 în cursă în timp ce ceilalţi îi aşteptau ca să li se împrumute schiurile. In multe locuri, folosind îndrumările instructorilor Gh. Gheorghe şi Ion Troancă, numeroşi participanţi şi-au confecţionat singuri schiurile. Şi astfel, 5.798 de tineri şi tinere de pe malul mării şi-au trecut normele G.M.A. într-un sport care se practica pină nu de mult numai în localităţile de munte.După o corespondență trimisă de PETRE OPREA). INTRE PUN ŞI REALITATE Pe un perete al încăperii comitetului orăşenesc C.F.S. Brăila se află un grafic. Frumos lucrat, el reprezintă plopul de acţiune al respectivului comitet în vederea dezvoltării complexului G.M.A. Dar, după cum ne scrie corespondentul nostru Val. Stoiu, singurul lucru cu care se pot lăuda activiştii sportivi brăileni sînt... realizările de anul trecut. Pentru că în primele luni ale anului 1954 nici cel puţin în două dintre cele mai mari colective din Brăila — Metalul U.M. Progresul şi Flamura roşie — nu s-a făcut aproape nimic în domeniul complexului G.M.A. Această activitate este lăsată în seama cîte unui singur om. Comisiile de pregătire şi examinare sînt ca şi inexistente, comisia orăşenească de control aşteaptă să fie scoasă din amorţire, iar aspiranţii G.M.A. aşteaptă, la rîndul lor, să se organizeze concursuri pentru trecerea normelor. Ei au aşteptat însă zadarnic să-şi treacă normele de schi în lunile de iarnă (pentru că 309 de norme trecute în această perioadă reprezintă cu mult prea puţin faţă de posibilităţile oraşului), aşa după cum purtătorii de insignă aşteaptă zadarnic să fie angrenaţi în secţii pe ramură de sport, pentru continuarea activităţii începută în cadrul complexului. ... Iar pe un perete al comitetului orăşenesc C.F.S., un prea frumos grafic arată tot ceea ce era proiectat să se realizeze in primul trimestru, în oraşul Brăila... Şi nu s-a realizat !