Sportul Popular, aprilie 1954 (Anul 9, nr. 2397-2413)

1954-04-01 / nr. 2397

Finalele concursul» republican de calificare la bai ! Sânbătă, duminică ?i marti »e Vor desfăşura la Cluj finalele con­cursului republican de calificare la box. Cu acest prilej se vor întrece la cele 12 categorii (inclusiv cat. mi­nimă şi hîrtie) boxerii calificaţi din etapa de zonă care a avut loc la Ploești, Tg. Mureș, Arad și Bacău. •. Sportivii cer ca... „.să fie redată activităţii spor­tive sala de gimnastică a liceului de fete din Buzău, care în mo­­­mentul de faţă nu mai poate fi folosită de nici un colectiv spor­tiv şi, mai mult, nici chiar de că­tre elevi. ★ .„ cei doi activişti ai comitetu­­lui orăşenesc C.F.S. Piteşti să se­­ocupe mai îndeaproape de şcolile s­portive de tineret pentru disci­plinele atletism şi box deoarece a­cestea nu activează regulat ... tovarăşul Vasîle Pască secre­tarul comitetului sindical orăşel ■nesc al Inst. Administrative de iStat să nu mai împiedice pe spor­tivi să se antreneze la tenis de m­­asă în sala clubului comitetului file întreprindere. •. ...mesele de ștah aflate la sintul popular al regiunii Baia Mare să nu mai fie folosite drept mese de birou ci să fie redate scopului pen­tru care au fost cumpărate. ..­.ovarașii din comitetul executiv al sfatului popular Bl reg. Baia Mare să ia neinttrziat măsuri pen­tru ca terenul de volei și baschet din curtea sfatului popular, folosit ■cum ca garaj, să fie înapoiat spor­tivilor. In regiunea luj Raionul Zălă­u este fruntaş pe regiunea Cluj în organizarea cro­sului „Să întîmpinăm­ 1 Mai". Comitetul C.F.S. raional, folosind sprijinul dat de organizaţiile U.T.M. din toate comunele, a reuşit să mobilizeze la cros 1430 de tineri şi 480 tinere. In raio­nul Luduş crosul a fost organi­zat in 15 comune şi 7 sate, reuşin­­du-se o mobilizare de 941 să­teni. In acest raion, cea mai bună organizare a fost realizată de co­lectivele sportive din comunele Ier­­nut şi Sînpaul. In raionul Aiud au participat 1050 de tineri dintre care 500 de fete, iar în raioanele Năsăud şi Turda au luat startul în prima etapă a crosului peste 1200 de concurenţi. In oraşul Cluj au participat la crosul „Să întîmpinăm 1 Mai“ 13.560 de tineri şi tinere din co­lectivele întreprinderilor din loca­litate. S-au evidenţiat printr-o bună mobilizare colectivele Loco­motiva Dir. Regională C.F.R., Şti­inţa Babeş-Bolyai, Voinţa şi D.G.R.M. PAUL ANCA corespondent Prin nepăsarea comitetului de întreprindere Nu-i lucru uşor să găseşti sediul colectivului sportiv Metalul Eioctro­­■•panataj. Dar, în sfîrşit, după ce l-ai „descoperit“, nu te mai miri de ce n-a auzit nimeni de el, fiindcă „sediul“ colectivului sportiv se re­duce la dimensiunile unui... birou cu trei sertare aşezat in secţia pro­tecţia muncii. Faptul că comitetul de întreprindere n-a găsit un sediu mai bun nu denotă altceva decît lipsa de interes faţă de problema sportivă din fabrică, atitudine care nu suferă modificări nici în urma proiectului comitetului de întreprin­dere de a muta sediul colectivului sportiv într-o... magazie. „MAGAZIA“ DE ECHIPAMENTE ŞI MATERIALE SPORTIVE — Cum staţi cu echipamentul sportiv? — E la baie încă de astă toamnă. — ?! — Să vă explic: n-avem magazie­­pentru materiale sportive şi de a­■ ceea le ţinem într-o sală de duşuri. ...Intr-o încăpere destul de mică stan claie peste grămadă costume naţionale, veselă, pături, printre­­care pot fi zărite şi nişte treninguri, mingi, ghete de fotbal, schiuri... Pe­­lîngă acest bazar se mai află şi­­două dulapuri în care să păstrează restul echipamentului: tricouri şi ■ ch-Toţi. Tov. Szlabo, preşedintele consiliu­­lui colectivului sportiv, explică: „Comitetul de întreprindere care şi-a depozitat aici materialele sale n­e-a... îngăduit şi nouă să punem­­ echipamentul şi materialele sporti­ve, dar, vedeţi, ele nu se pot păstra In cond­ţii prea bune. Şi e păcat, ■ pentru că avem destule materiale". ...Ini:­-adevăr, colectivul a­re o mulţime de mingi, nou-nouţe, ghete ■ de hochei încă nepuse în picioare,­­ghete de rugbi „ca­­din cutie“... Şi­­totuşi, în cadrul colectivului spor­­itiv Metalul Electroaparataj nu se­­Joacă nici rugbi, nici hochei şi nici nu s-a patinat vreodată. Atunci ce p­ost au toate aceste materiale? Aflăm şi explicaţia: Astă toamnă conducerea colectivului a hotărît o ultimă aprovizionare pe 1953, mai ales că venea iarna, iar pentru se­zonul de schi trebuiau destule. Atît numai că n-a existat o planificare din vreme şi I.D.M. S-ul n-a putut furniza pe moment materialele de sezon cerute de colectiv. Dar pen­tru că oamenii tot plecaseră ,,în tîrg“ după cumpărături au găsit că nu se face să se înapoieze cu mîinile goale. Drept care s-au în­tors cu braţele încărcate de mingi de tot felul, cu ghete de rugbi şi de hochei (fie ele chiar fără patine) cu pantofi de tenis şi tricouri („să fie acolo că nu striţă”). Aşa se face că azi colectivul Metalul Electro­­epanabaj are în inventar 20 de mingi de fotbal, 30 de volei, 20 de hand­bal, 30 perechi de ghete de rugbi, 25 perechi de ghete de hochei etc., materiale care, în bună parte, depă­şesc nevoile actuale ale colectivu­lui. Deci, s-a ajuns la blocarea inu­tilă a unor materiale atît de mult cerute în alte colective şi la inves­tiţii tot atît de inutile în timp ce nevoile colectivului sunt cu totul al­tele. Adică, s-au cheltuit fondurile așa, ca nu cumva să rămînă nechel­tuite! Toate astea sub oblăduirea comitetului de întreprindere... CONSILIUL COLECTIVULUI SPORTIV... ...este format din 9 oameni din­tre care o bună parte dau impre­sia că au şi uitat de sarcinile care le revin, de angajamentele luate în şedinţa de alegeri. Faţă de o astfel de situaţie, se impune o grabnică activizare a întregului consiliu, cu atît r­ai mult cu cit începerea ac­tivităţii sportive în aer­iber ridică probleme ce trebuie grabnic rezol­vate. Astfel, există proiectul ame­najării unei baze sportive chiar în curtea fabricii, există tineret dornic să lucreze voluntar pentru construi­rea acestei baze, există chiar şi a­­prob­area direcţiunii. Lipseşte numai iniţiativa pentru începerea lucrului şi aceasta trebuie să vină fără în­­tîrziere de la consiliul colectivului sportiv și de la comitetul de între­prindere. P. TOMA SPORTUL POPULAR ,Pag. 2-a Nr. 2397 ROADELE PREOCUPĂRILOR In dorinţa de a asigura un cît m­ai mare succes tradiţionalei com­petiţii de cros, campionatul indivi­dual al R.P.R. „Să întâmpinăm 1 Mai“, consiliul orăşenesc Bucu­reşti al asociaţiei Locomotiva a luat dei vreme o serie de măsuri. Prima dintre aceste măsuri a fost aceea de a mobiliza toţi activiştii, antrenorii şi instructorii din Bucu­reşti ai asociaţiei alcătuindu-se un comandament organizatoric al cro­sului. După constituirea acestui co­mandament, a fost alcătuit un plan de muncă cu obiective şi sarcini precise, care trebuia să asi­gure un frumos succes întrecerilor de cros din cadrul primei etape. Fiecare colectiv sportiv a primit cîte doi activiști din comandamen­tul despre care am vorbit mai sus, cu ajutorul cărora au început pre­gătirile pentru desfășurarea între­cerilor. Constatînd că sînt unele colective mai mici ca­re întîm­pină greutăţi în ceea ce priveşte ale­gerea traseului, marcarea lui şi a­­sigurarea corpului de arbitri, con­siliul orăşenesc Bucureşti al aso­ciaţiei Locomotiva a amenajat trei centre de desfăşurare a crosului pentru colectivele mici la: stadio­nul P.T.T., stadionul Griviţa roşie şi baza de înot Băneasa. Pentru a da un exemplu viitori­lor participanţii la prima etapă a crosului au fost angrenaţi în în­treceri în primul rind, secţiile frun­taşe ale asociaţiei. Astfel, în ciuda timpului nefavorabil, primii au luat su­artul membrii secţiei de rugbi a colectivului Griviţa roşie, în frun­te cu antrenorul Gh. Pîrcăilăbescu. Eficacitatea acestui exemplu a fost ilustrată de marele număr de con­curenţi care au luat ulterior startul, În cadrul acestui colectiv, pînă acum, au participant la concursuri 1100 de tineri şi vîrstnici, cifră care î­n curînd va fi depăşită. Rezultate la fel de frumoase au înregistrat şi colectivele: Locomo­tiva C. T. F. T. (1731 participanţi), Gara de nord (850), Ministerul P.T.T. (691), I.C.C.F. (781), Staţia Triaj (814), Staţia Obor (474), pre­cum şi alte colective ca P.T.T.­G­.ă­­bucet, Ministerul Transporturilor, Tipografia Filaret, Depoul Triaj Avem și exemple negative— cum ar fi colectivele I.E.C., T.C.ll sau TARS — care încă n-au organizat prima etapă, în special datorită lipsei de sprijin din partea comite­telor de întreprindere şi a condu­cerilor administrative. Totuşi, pu­tem spune că acţiunea de angre­nare a maselor în concursurile de cros decurge în cele mai bune con­diţii, iar exemplul şcolii profesio­nale Griviţa roşie, unde au partici­pat la concursuri toţi elevii în frun­te cu directorul, secretarul şi pro­fesorii este edificator. Toate aceste succese se datoresc în egală măsură bunei org­anizări a muncii ca şi activităţii plină de elan a unor responsabili de cercuri sportive ca tov. Petre Constantin, Gatană Nicolae, a unor antrenori şi instructori ca A. Zugrăvescu, M. Focşa, C. Diiamandi, Rodica Sădea­­nu, Osiac Dumitru, Magda Nicu­­lescu, D. Brăiloiu şi N. Buescu şi a unor activişti sportivi ca I. Ne­­guilescu, S. Petcu, Al. Tudor, C. Bivolaru, Gh. Alexandru şi alţii iar ca rezultat concret : 9558 con­curenţi. EM. VASILIU din consiliul central al aso­ciaţiei Locomotiva Cişmigiul, ca şi toate celelal­te parcuri şi grădini ale Capitalei, a devenit, din primele zile ale prim­averii, un loc de întrecere sportivă pentru sute de tineri. In fotografie, pe o aleie din Cişmigiu, trec în fugă tinerele participante la prima etapă a cam­pionatului de eres. Despre bazele sportive din Piteşti După utilizarea de-a lungul unui an întreg a bazelor sportive exis­tente, după zăpada abundentă care a căzut in majoritatea regiunilor ţării noastre, se cere acum mai mult ca oricînd să acordăm o aten­ţie deosebită curăţirii, reparării, re­vizuirii minuţioase a tuturor baze­­lor sportive. Acolo unde s-a acordat toată a­­tenţia muncii de recondiţionare a terenurilor şi a instalaţiilor exis­tente, lucrările sînt într-un stadiu avansat. Un colectiv sportiv care a privit cu seriozitate această problemă este colectivul sportiv Flacăra din Pi­teşti care, după ce a deszăpezit complet terenul de sport din parcul de cultură şi odihnă „Vasile Roai­­tă“, a început lucrările de renive­­lare a terenului de fotbal. Un exemplu pozitiv îl constituie şi colectivul sportiv Dinamo, tot din Piteşti, care începe amenaja­rea unui stadion cu tribune, teren de fotbal gazonat, pistă de atle­tism, terenuri de baschet şi volei precum şi accesoriile necesare unui stadion sportiv modern. Inaugura­rea stadionului a fost fixată pentru data de 1 Mai. Desigur realizarea acestei noi baze sportive în oraşul Piteşti va contribui la dezvolta­­­rea şi mai largă a mişcării de cul­tură fizică şi sport. Dar pe cît de lăudabile sînt a­ceste iniţiative, pe atît de condam­nabilă este atitudinea altor colecti­ve­­sportive din­­oraşul Piteşti. Astfel, colectivul sportiv Progre­sul are repartizat încă de acum un an perimetrul necesar amenajării unui teren de volei. Pînă în mo­mentul de faţă însă, conducerea co­lectivului sportiv n-a realizat ni­mic. De asemenea, colectivul sportiv Locomotiva disp­unea pînă în anii trecuţi de o frumoasă bază sporti­vă (cu teren de baschet şi volei). Din cauza nepăsării celor din conducerea consiliului colectivului sportiv, baza se prezintă azi ca un maidan pe care stau depozitate mormane de zăpadă. Nici consiliul colectivului sportiv Avîntul nu a luat măsuri pentru deszăpezirea şi reamenajarea tere­nului de tenis de cîmp, singura ba­ză sportivă din oraş pentru această disciplină sportivă. Consiliile regionale ale asociaţii­lor sportive Progresul, Locomotiva şi Avîntul au datoria de a lua cele mai grabnice măsuri pentru remedierea acestei situaţii intolera­bile, să creeze pentru membrii co­lectivelor lor cele mai bune condiţii de antrenament, contribuind astfel la dezvoltarea mişcării de cultură fizică şi sport din oraşul Piteşti. GRIGORE VARABIESCU corespondent Schi pe malul mare. Oamenii de pe acolo erau obiş­­nuiţi mai mult cu cerul albastru, ca soarele şi vremea frumoasă, chiar şi atunci cînd în celelalte părţi ale ţării termometrul arăta multe grade sub zero şi zăpada acoperea totul­. Aceste împrejurări făceau ca acti­vitatea sportivă din lunile de iarnă să fie destul de slabă. Aşa a fost pînă anul acesta. De trei zile vîntul vuia puternic şi ducea cu el fulgi mari de ză­padă. Viscolea intr-una. Nu vedeai la zece paşi. Zăpada se aşternea în straturi tot mai înalte, acoperind cîmpurile, oraşele, terenurile spor­tive... In acest timp, la sectorul G.M.A. al comitetului regional C.F.S. Con­stanţa, se ducea o activitate intensă pentru ca un număr cît mai mare de oameni ai muncii din oraşele şi satele constănţene să-şi treacă nor­mele specifice sezonului­­de iarnă din cadrul complexului G.M.A. In calea rezolvării acestei probleme se iviră numeroase greutăţi. In unele raioane, ca, de pildă, Negru Vodă şi Flîrşova, lipsea­u aproape complet materialul sportiv de iarnă, lipseau instructorii de schi şi, în principal, lipsea obişnuinţa de a schia. In-­ tr-un raion întreg existau 4—5 pe­rechi de schiuri şi tot atîţia schiori. A fost mai uşor să se treacă 3796 norme de gimnastică sau să se or­ganizeze examenul teoretic pentru 4260 aspiranţi. A existat însă, în foarte mare măsur­ă, dragostea de a face sport, elanul şi puterea de muncă au în­vins orice greutăţi, orice piedici. Au fost organizate centre de ini­ţiere la schi, atît în oraşul Con­stanţa cît şi în toate raioanele re­giunii, centre în care mii de tineri au deprins frumosul sport al ză­pezii. Cînd toate pregătirile au fost terminate, în apropierea mării au început primele întreceri. Cu 5 perechi de schiuri în raionul Negru Vodă şi-au trecut normele G.M.A. sute de tineri şi tinere. Pen­tru aceasta a trebuit însă multă migală şi mult timp: plecau cîte 5 în cursă în timp ce ceilalţi îi aştep­tau ca să li se împrumute schiurile. In multe locuri, folosind îndrumă­rile instructorilor Gh. Gheorghe şi Ion Troancă, numeroşi participanţi şi-au confecţionat singuri schiurile. Şi astfel, 5.798 de tineri şi tinere de pe malul mării şi-au trecut nor­­mele G.M.A. într-un sport care se practica pină nu de mult numai în localităţile de munte.­­După o corespondență trimisă de PETRE OPREA). INTRE PUN ŞI REALITATE Pe un perete al încăperii co­mitetului orăşenesc C.F.S. Brăila se află un grafic. Frumos lucrat, el reprezintă plopul de acţiune al respectivului comitet în vede­rea dezvoltării complexului G.M.A. Dar, după cum ne scrie cores­pondentul nostru Val. Stoiu, sin­gurul lucru cu care se pot lăuda activiştii sportivi brăileni sînt... realizările de anul trecut. Pentru că în primele luni ale anului 1954 nici cel puţin în două dintre cele mai mari colective din Brăila — Metalul U.M. Progresul şi Fla­mura roşie — nu s-a făcut aproa­pe nimic în domeniul complexului G.M.A. Această activitate este lă­sată în seama cîte unui singur om. Comisiile de pregătire şi exa­minare sînt ca şi inexistente, co­misia orăşenească de control aş­teaptă să fie scoasă din amorţire, iar aspiranţii G.M.A. aşteaptă, la rîndul lor, să se organizeze concursuri pentru trecerea norme­lor. Ei au aşteptat însă zadarnic să-şi treacă normele de schi în lunile de iarnă (pentru că 309 de norme trecute în această peri­oadă reprezintă cu mult prea pu­ţin faţă de posibilităţile oraşului), aşa după cum purtătorii de insig­­nă aşteaptă zadarnic să fie an­grenaţi în secţii pe ramură de sport, pentru continuarea activi­tăţii începută în cadrul comple­xului. ... Iar pe un perete al comite­tului orăşenesc C.F.S., un prea frumos grafic arată tot ceea ce era proiectat să se realizeze in primul trimestru, în oraşul Bră­ila... Şi nu s-a realizat !

Next