Sportul Popular, iunie 1954 (Anul 9, nr. 2431-2447)

1954-06-01 / nr. 2431

începe campiionatul republican­i de polo pe apă ('"Ne 'maî, cespart d­oar cîteva zile île începerea­ meciurilor de polo­­pe apă din cadrul campionatului republican. Iubitorii acestui sport vor avea din nou prilejul să vadă la lucru ■cele mai puternice echipe din ța­ră. Desfăşurarea trecutelor ediţii a d­emonstrat fără îndoială utilita­­­tea campionatului (ca formulă de întrecere) şi la această disciplină ,«portiv ». Rezmil tatiul a fo­st cel «contat: jocul de polo pe apă a înregistrat un serios salt calita­tiv (jucătorii noştri de polo şi-au îmbunătăţit tehnica individuală, ■condiţia fizică, iar­ unele echipe au utilizat cu curaj noi s­cheme factice). Toate acestea au prile- Sjuit dispute spectaculoase, de o mai ridicată valoare .tehnică. Jo­­­pul static, caracteristic pînă mai ieri echipelor noastre, a .fost în­locuit cu jocul în permanentă miș­care. Acest­ lucru a fost posibil .dator­ită noilor metode ştiinţifice­­de antrenament, şi mai ales apli­cării principiului, un jucător bun de polo pe apă trebuie să fie mai iutil un înotător bun. 1­­Numărul echipelor participante la 1 campi­onat a crescut. Alături de e cuipa promovată, Constructorul Oradea, au fost admise două echipe de tineret: Tînărul Di­na­mov­ist şi Progresul Cluj. Iniţiativa este sa­lutar­ă şi se încadrează pe linia de încurajare a elementelor tinere. Prezentînd jucători buni îno­tători ca: Rujinski, Zahan,­­Cociuban, Mîndoiu (Tînărul Dina­movist) şi Ritzel, Danciu, Cosma, Szatmary (Progresul Cluj) cele două formaţii vor influenţa — de­sigur — în bine jocul unor echipe ca: Metailul Cluj, Constructorul Oradea, Progresul Bucureşti care utilizează exclusiv formula statică, centrul fix, Campioana naţională, echipa C.C.A., va prezenta şi anul acesta o formaţie puternică, din care nu vor lipsi componenţii reprezenta­tivei R.IP.R., Dsintac şi Patriciu­, Nagy, Hospodar, Iosim. Lotul este completat cu Novac, Bogdan, Cri­­şan şi Geberaghi. Cea de a doua echipă bucureş­­teană, Progresul, prezintă anul a­­cesta următorul lot: Precup, An­­gelescu, Slăvescu, Dumitru Nic., Nicolescu, Vasiliu, Erhan şi G. Popescu. Fosta campioană a R.P.R., Fla­mura roşie-Timişoara, va prezenta o formaţie din care nu vor lipsi Török, Stănescu, Weinreich, Moga şi Reicher. GH. NICOLAESCU In etapa l-a, sunt programate pentru duminică 6 iunie următoa­rele meciuri: Cluj: Ştiinţa Cluj — C.CA Cluj: Metalul Cluj — Progresul Cluj. Tg. Mureş • Progresul Tg. Mu­reş — Progresul Bucureşti Timişoara: Flamura roşie — Constructorul Oradea Topliţa: Tînărul Dinam­ovist — Dinamo Tg. Mureș. Studenții şi studentele din Cluj s-au impus in campionatele universitare de gimnastică , CLUJ 31 (prin telefon de la sub­­redacția noastră).­­ Finalele cam­pionatelor universitare pe acest an au reunit cinci echipe mascu­line și cinci echipe feminine, din rindul cărora aveau să se impună «ele reprezentînd pe studenţii clu­­­jeni.­­ In fruntea clasamentului pe e­­chipe­ fete se află Universitatea av. Babeş-Cluj, care a totalizat 209,68 pct. în timp ce următoarea ■clasată, Institutul Politehnic­ Iaşi, ,a obţinut 186,98 pct. In clasamen­tul pe echipe băieţi, locul I este ocupat de Institutul Politehnic­ului cu 315,28 pct. Individual, cele mai bune rezul­tate l s-au realizat Gh Grigorescu­­de la Institutul de Construcţii ,Bucureşti, în proba masculină, iar în cea feminină Harnik Christe­r de la Institutul Politehnic­ Ti­­­nişoara. Campionatele s-au încheiat cu­­­ frumoasă festivitate în sala In­stitutului Politehnic. Cu acest prilej au fost premiaţi fiu numai pri­nii clasaţi, dar şi concurenţii care au obţinut bune rezultate în f­ina­lele campionate­lor, şi înainte de toate sunt frun­taşi la învăţătură. Iată rezultatele tehnice înregis­trate : Echipe fete1. Universitatea V. Babeş-Cluj 209,68 p.; 2. Inst. Po­litehnic-Iaşi 186,98 p.; 3. Inst. Politehnic-Timişoara 181,89 p. Ansamblu fete : 1. Univ. V. Ba­­beş­ului 69,60 p. Individual fete : 1. Harnik Chris­te (Inst. Politehnic Timişoara) 49,00 p.; 2. Bozdoc Roldica (Univ. C. I. Parhon Bucureşti) 45,60 p. Echipe băieţi: 1. Inst. Politehnic Cluj 315,28 p. ; 2. Inst. Politehnic Bucureşti 307,82 p. ; 3. Inst. Con­strucţii Bucureşti 289,51 p. Ansamblu băieţi: 1. Inst. Con­strucţii Bucureşti 69,00 p. Individual băieţi1. Grigorescu Gh. (Inst. Construcţii Bucureşti) 51,35 p. ; 2. Szabó Sz. (Inst. Po­litehnic Cluj) 49,35 p. ; 3. Grigo­­raş Mihai (Inst. Politehnic Iaşi) 48,95 p.; 4. Dan Mateescu (Inst. Politehnic Bucureşti) 48,90 p. SPORTUL POPULAR frig» -i­a Air. 2431 Succesul primei probe a campionatului motociclist de viteză pe circuit Eram la Orașul Stalin cu o zi înainte de desfășura­rea primei­­probe a campionatului republican •motociclist de viteză pe circuit. Cordoanele de frînghie care îm­­prejmuiau traseul, sacii Cu nkip şi­­baloturile de paie aşezate pe vi­­raja,^ arăta­u că a doua zi se va­­desfăşura în acest oraş o compe­tiţie moto) Tm rest,"‘linişte deplină, circulaţie normală, fără uruitul continuu al motoarelor, provocat de alergătorii nedisciplinaţi care, într-un du-te vino, caută să im­presioneze pietonii înainte de vre­me... Toate pregătirile, antrenamentul de sîmbătă după amiază, ca şi competiţia de duminică, au decurs ,într-o atmosferă cu adevărat spor­­tivii, ceea ce a făcut pe cetăţenii­­Oraşului Stalin să nu-şi mai arate­­ — ca alte ori — mulţumirea că,­­în sfârşit, s-a terminat competiţia, r că au plecat motocicliştii, ci să iei­mite asociaţia Metal­ul pentru a­ceastă reuşită organizare. Asociaţia Metalul — ca de alt­­f­el şi Comitetul pentru Cultură F­i-­ zică şi Sport de pe lingă Consi­liul de Miniştri, care a sprijinit în­­mod efectiv respectiva asociaţie — diiferită toată laudele, deoarece a­­ştiut să rezolve cu succes toate­­problemele tehnice şi administra-­­tive, reuşind totodată să aducă tonele îmbunătăţiri, care pot consti­tui un exemplu pentru toate co­­nflectivele organizatoare de îhtre­­reeri moto. ^ jNu putem spune insă că aler-r gările din cadrul campionatului au fost pe deplin satisfăcătoare. Ma­joritatea maşinilor nu mai cores­pund, sunt uzate, astfel încât din desfăşurarea p trttrecerilor nu iar putut­­reieşi în mod just valoarea participanţilor. Alergători ca Traian Matei (Dinamo), D. Du­­mitra­ch­e (C.C.A.), M. Sărăţeanu (Dinamo), D. Sta­ia (Metalul), M. Stopp (Dinamo), I. Kereste® (Di­na­mo), I. Spiriu -f- Al. Huhn (C.C.A.) şi mulţi alţii, au fost obligaţi sau să abandoneze sau să se mulţumească cu locuri ne­corespunzătoare valorii lor în cla­samentul întrecerilor, deoarece ma­şinile pe care le-au pilotat, nu le-au permis să­­ pună în valoare adevăratele lor posibilităţi. In această privinţă, asociaţiile sportive vor trebui să se îngri­jească cît mai urgent de confec­ţionarea pieselor uzate şi de în­locuirea lor, pentru ca­ la viitoarele alergări maşinile să poată cores­punde. ,CL SSL­Printre motocteliştii care au cu­cerit victorii în cadrul alergărilor de campionat, se remarcă o serie de alergători tineri care pînă nu de mult erau cu totul necunoscuţi. Astfel, Iosif Hatzack (Flacăra Me­diaş) a reuşit frumoasa perfor­manţă de a cuceri primul loc la 250 cmc sport, într-o întrecere în care au concurat cunoscuţii moto­­ciclişti Traian Matei, D. Dumi­­trache, I. Ioniţă ş­ a. Victoria acestui alergător nu a fost întîm­­plătoare. El s-a prezentat cu o maşină perfect pusă la punct şi cu o pregătire care i-a permis, atît timp cît i-a funcţionat bine moto­cicleta lui Traian Matei, să dueleze continuu cu acesta, să conducă, să-l preseze din spate iar mai a­­­poi să rămână singur la con­diuce-. ţ. rea cursei şi s-o cîştige. C. Polonckay (Progresul Ora­dea) a cucerit uri frumos loc 2 la clasai 125 cmc. sport. Încă de la începutul alergării Polonckay s-a situat in spatele lui C. Nedelcu, câștigătorul cursei 125 cmc sport. El a mers cu mult curaj în spa­tele acestuia, întrecîndu- pe A. Munteanu, I. Omăt­e­a. C. Po­­lonekay are mari perspective de progres. Intr-o formă deosebită s-a ară­tat și tînărul cuplu M. Dănescu + Hugo Szitzler (C.C.A.) la categoria ataş, clasa 750 cmc. Bine instruiţi, aceşti motociclişti au entuziasmat publicul spectator prin cursa corectă pe care au fă­cut-o, în urma căreia au cucerit victoria. Toţi aceşti motociclişti arată că problema ridicării de noi cadre în sportul cu motor consti­tuie o principală preocupare a antrenorilor, care an de an îm­bogăţesc cadrele fruntaşe ale mo­­tociclismului nostru cu noi şi noi sportivi. Urmărind pe fiecare alergător in parte, merită să fie evidenţiaţi pentru felul cum au pregătit mo­­tocicliştii, antrenorii E. Katzender (Dinamo) şi Ion Spiriu (C.C.A.). Cursele d­e automobile, desfăşu­rate în afara campionatului, au fost deosebit de interesante. In cadrul lor, câştigătorii Jean Gal­­cianu (Metalul) la categoria peste 2 L. şi V. Ţînţăreanu (Avîntul) la categoria pînă la 2 L au în­treprins o serie de dueluri, care au entuziasmat publicul spectator, contribuind astfel la reuşita acestei competiţii. 1­. STEFANESCU Exempli!! Ier! In dimineaţa însorită­ a acestei duminici de sfârşit de­­aii, com­plexul sportiv Dinamo este o ade­vărată oază de verdeaţă şi tinereţe. Pe­­numeroasele terenuri de sport, pe peluzele înverzite, se întrec cu entuziasm tineri la diferite discipli­­ne sportive. Privirea mi-a fost însă atrasă de ceea ce se petrece pe terenul de tenis. Intre doi tineri se duce o luptă aprigă. Schimburile repezi de mingi, ripostele dîrze, m-­au făcut să­­mă, apropii. I-am recunoscut. Sînt tinerii Alexandru Bardan şi Ștefan Georgescu, unul reprezen­­tînd echipa Dinamo, iar celălalt co­lectivul Progresul Finanţe Bănci. N-au împreună nici 33 de a­ni, dar cită seriozitate, cîtă putere de luptă în jocul acestor tociri. Me­ciul pe care şi-l ’dispută contează în cadru! întîln.'riii in­ter-echipe Di­­n­amo—Progresul Finanţe Bănci d'n campionatul republican de tenis. Bardan, mai scund decît adver­sarul său, joacă cu un calm neobiş­nuit la cei 16 ani ai săi. Răspunde cu ningi bine ţintite, plasate, iar­tacă din ambele părţi ale terenu­lui , şi joacă la fel de le­ne de pe lunca de fund ca şi la fileu. Celălalt, Ştefan Georgescu, este mai înalt. II caracterizează aceeaşi tinereţe triumfătoare, acelaşi joc im­petuos. Practică un tenis modern, ofensiv, cu lovituri puternice trimise cu mare iuţeală. Luptă pentru f­ecare minge, pentru fiecare punct. Face totul pentru ca nici o minge să nu rămînă fără răspuns. Par­ amîndoi de forţe egale, şi deşi îi privesc j­ucînd de mai bine de două ore, nu pot spune cine va învinge. Scorul e strîns. Primul s­et îl cîştiigă Georgescu, al doilea Bar­­dan, i­ar al treilea îi revine tot lui Georgescu. Setul patru este în­ceput „tare” de dinamovist, care conduce la un moment dat cu 4-0, dar Georgescu „vine“ puternic, re­cuperează handicapul, egalează şi cîştiigă setul, şi cu aceasta întreaga part­­ă. Dar tot aş­a de bine putea cîştig­a şi Bardan. A, învins Georgescu pentru că a insistat mai mult în momentele de­cisive, pentru că a avut mai multă stăpânire de sine, îmi părea rău că nu erau de faţă şi unii dintre jucătorii noştri mai vîrstmici, să vadă şi ei ce înseamnă puterea de luptă. Talentul, sîrguinţa şi seriozitatea acestor tineri, ca desigur şi a atîtor altora, constituie o chezăşie sigură a dezvoltării viitoare a acestor cadre de nădejde ale sportului nostru de tip nou. C. SEVEREANU Gheorghe Cristoloveanu (Dinamo) a reușit anul acesta performanța deosebită de a cuceri două titluri de campion : la slalom uriaș și cobr­rîre.-' După sezonul de schi (III) Despre programul de antrenament şi tehnica schiorilor noştri Este just alcătuit programul de antrenament al schiorilor noştri ? Pregătirea lor tehnică este cores­punzătoare ? Iată întrebări pe care e firesc să le punem într-o discu­ţie cum e aceasta. Răspunsul la în­treib orile cu care am început a­rticolul de faţă este negativ: hotărî! că nu! E uşor de înţeles în acelaşi timp, cunos­când anumite condiţiuni de lucru pe care le-am arătat în parte în ar­ticolele precedente, că nici progra­mele de antrenament şi nici pre­gătirea tehnică a schiorilor noştri nu pot fi considerate corespunză­toare. Rezultatele obţinute la cam­pionatele mondiale ne dovedesc a­­cest lucru. De aceea nu sîntem în­tru totul de acord cu afirmaţia făcută de antrenorul de stat Gheor­ghe Mitra, care, în articolul apă­rut în nr. 4 al revistei „Cultură, Fizică şi Sport”, referindu-se la în­­tîlnirea scr­orilor noştri cu schiorii bulgari, scrie: „Rezultatele acestei întîlniri constituie o frumoasă per­formanţă realizată de către schiorii noştri, care arată că în acest an au muncit mai temeinic, reuşind să realizeze un progres vădit”. Intr-adevăr, rezultatele acestei în­tîlniri constituie o frumoasă per­formanţă, dar schorii noştri n-au reuşit să realizeze un progres vă­dit. Această întîlnire nu poate fi luată drept criteriu de cercetare în legătură cu progresul schiului, pentru că situaţia schiului bulgar este asemănătoare cu cea a schiu­lui nostru. De altfel, ne putem da seama de aceasta dacă cercetăm rezultatele obţinute de schiorii bul­gari , îmtr-o întrecere imte­rnaţiona­lă organiziată în­ Republica Cehoslova­că, după întîlni­re­a susţinută cu schiorii noştri în staţiunea „Vasil Kolarov”. Schiorii bulgari s-­au cla­sat pe locuri infer­oare. Progrese importante au înregistrat în schimb schiorii polonezi, în mai m­ică mă­sură cei cehoslovaci şi unguri. Comparând performanţele schiorilor noştri cu ale acestora şi m­­ai ales cu ale schiorilor sovietici, ne dăm seama de valoarea scăzută la care se află scovul nostru. De altfel, autorul articolului constată spre sfârşit, cînd discută despre activi­tatea viitoare, că lucrurile stau aşa. Cei care au citit acest capitol şi-au dat desigur seama de justeţea celor arătate în el. Şi, fiindcă nu am contribui cu nimic dacă pentru a arăta aceleaşi lucru­ri am folosi alte cuviinţe, reproducem o parte din acel capitol: „Cu toate că această întrecere a fost cîştigată de către concurenţii noştri şi că în acest concurs s-a dovedit că schiul nostru, on compa­raţie cu cel al bulgarilor, a înre­gistrat un progres, noi avem încă multe de învăţat pentru a putea deveni pretendenţi la locuri mai fruntaşe în întâlnirile internaţionale de amploare mai mare. Recentele campionate mondiale desfăşurate în Suedia, la care au participat şi concurenţii noştri, ne-au arătat că schiorii noştri au încă o valoare modestă şi că sub aspectul pregă­tirii şi a cunoştinţelor tehnice şi tactice au încă multe lipsuri. Care sunt problemele­spre care trebuie să se îndrepte atenţia în munca noastră viitoare ? Schiorii de la probele alpine au arătat că se acomodează şi se o­­rientează de multe ori greşit în condiţii de concurs noi (terenuri cu alte caracteristici, porţi de slalom aranjate în alt gen). In viitor, în pregătire trebuie folosite terenuri cît mai diferite, iar porţile de slalom trebuie montate de cît mai­ multe persoane şi în combinaţii cît mai neobişnuite. Ei au o viteză de reacţie şi echi­librare încă înceată. De asemenea, în condiţii de dezechilibrare repe­tate de mai multe ori, le lipseşte viteza de reacţie şi calmul necesar. La a doua dezech­­ibrari*, dacă nu cad, ceea ce se intîmplă mai frec­vent, îşi pierd siguranţa, ritmul şi uşurinţa în executarea mişcărilor şi lucrează în mod improvizat. Pen­tru remedierea acestor lipsuri tre­buie ca în viitor condiţiile de an­trenament să fie create prin modul de montare a slalomului şi alege­rea terenului. Ei nu pot rezolva mai multe probleme în acelaşi timp (e­­chilibrare, viraj, executat pe teren accidentat şi alegerea traseului). A­­ceasta se datoreşte faptului că în procesul de antrenament apar pro­bleme prea simple. In viitor grada­rea combinaţiilor de porţ­ trebuie să meargă m­înă în mină cu îngreuie­­rea terenului şi schimbarea ritmu­lui. Prea puţini şi-au însuşit încă, în măsură satisfăcătoare, bazele teh­nicii moderne şi chiar acei care şi-au însuşit această tehnică o pot aplica numai în condiţiile unui te­ren uşor accidentat. In viitor, aten­ţia trebuie îndreptată spre obţine­rea unei alunecări continue (evita­rea desprinderilor cauzate de schim­barea înclinării pantei), tot timpul paralelă, iar cantarea schiurilor în viraj să se facă în mod hotărît, fără a avea momentul de alunecare pe :t°ată talpa. Orientarea genun­chilor şi a corpului în interiorul o­­colirii să fie făcută în mod pro­nunţat: sincronizarea mişcărilor e­­xe­cutate de către diferitele seg­mente ale corpului; antrenamente de mare viteză, obţinerea unei mari frecvenţe în executarea virajelor, folosirea beţelor pentru­ echilibrare şi în executarea virajelor. De ase­menea trebuie urmărit să se obţină un complex de deprinderi cît mai variate, în legătură cu alunecarea şi ocolirea în terenuri cît mai ac­cidentate. Un rol­­hotărîtor în per­fecţionarea tehnicii îl au fără în­doială materialul de cursă (schiu­­rile, beţele şi bocancii), terenurile de antrenament care prin varieta­tea lor îmbogăţesc cunoştinţele şi deprinderile schiorilor, modul de pregătire al pîrtiilor pentru antre­nament şi concursuri. Schiorii de la probele de fond au şi ei o serie de lipsuri importante, pe care trebuie să le schideze în activitatea viitoare. Astfel, viteza de deplasare este nesatisfăcătoare. In general, schiorii noştri fac pe 10 km. timpul mediu de 38 rai­., timp absolut necores­punzător azi, cînd cei mai buni schi­ori străini realizează 33-34 minute pe această distanţă. Pe distanţele mai lungi (30-50 km.), această medie care reprezintă viteza de deplasare este şi mai mare, 44-46 minute pe 10 km., faţă de 35-37 min. realizate de cei mai buni concurenţi străini. Pentru îmbunătăţirea vitezei de de­plasare este necesar să se folo­sească pe o scară mai largă antre­namentele repetate şi deplasările în ritm mai mare decît cel de curse. Schiorii fondişti nu au suficient forţă în braţe, iar din punct de ve­dere tehnic lucrează greşit în îm­pingerea cu beţele (împing uşor la­teral, în loc să împingă paralel cu direcţia de înaintare), în ciclul unui mers apare un moment de stag­nare în faza cînd începe împinge­rea cu piciorul din urmă. O altă lipsă esenţială care tre­buie înlăturată este aceea că schio­rii noştri se antrenează numai pen­tru o singură distanţă. Aproape toţi participanţii la campionatele mondiale s-au antrenat şi au concu­rat pe toate distanţele”. Dar, analizînd programele de an­trenament ale schiorilor noştri, ca şi pregătirea lor tehnică, consta­tăm că există şi alte probleme care trebuie luate în discuţie. Vom face aceasta într-un articol viitor.

Next