Sportul Popular, iunie 1954 (Anul 9, nr. 2431-2447)
1954-06-01 / nr. 2431
începe campiionatul republicani de polo pe apă ('"Ne 'maî, cespart doar cîteva zile île începerea meciurilor de polope apă din cadrul campionatului republican. Iubitorii acestui sport vor avea din nou prilejul să vadă la lucru ■cele mai puternice echipe din țară. Desfăşurarea trecutelor ediţii a demonstrat fără îndoială utilitatea campionatului (ca formulă de întrecere) şi la această disciplină ,«portiv ». Rezmil tatiul a fost cel «contat: jocul de polo pe apă a înregistrat un serios salt calitativ (jucătorii noştri de polo şi-au îmbunătăţit tehnica individuală, ■condiţia fizică, iar unele echipe au utilizat cu curaj noi scheme factice). Toate acestea au prile- Sjuit dispute spectaculoase, de o mai ridicată valoare .tehnică. Jopul static, caracteristic pînă mai ieri echipelor noastre, a .fost înlocuit cu jocul în permanentă mișcare. Acest lucru a fost posibil .datorită noilor metode ştiinţificede antrenament, şi mai ales aplicării principiului, un jucător bun de polo pe apă trebuie să fie mai iutil un înotător bun. 1Numărul echipelor participante la 1 campionat a crescut. Alături de e cuipa promovată, Constructorul Oradea, au fost admise două echipe de tineret: Tînărul Dinamovist şi Progresul Cluj. Iniţiativa este salutară şi se încadrează pe linia de încurajare a elementelor tinere. Prezentînd jucători buni înotători ca: Rujinski, Zahan,Cociuban, Mîndoiu (Tînărul Dinamovist) şi Ritzel, Danciu, Cosma, Szatmary (Progresul Cluj) cele două formaţii vor influenţa — desigur — în bine jocul unor echipe ca: Metailul Cluj, Constructorul Oradea, Progresul Bucureşti care utilizează exclusiv formula statică, centrul fix, Campioana naţională, echipa C.C.A., va prezenta şi anul acesta o formaţie puternică, din care nu vor lipsi componenţii reprezentativei R.IP.R., Dsintac şi Patriciu, Nagy, Hospodar, Iosim. Lotul este completat cu Novac, Bogdan, Crişan şi Geberaghi. Cea de a doua echipă bucureşteană, Progresul, prezintă anul acesta următorul lot: Precup, Angelescu, Slăvescu, Dumitru Nic., Nicolescu, Vasiliu, Erhan şi G. Popescu. Fosta campioană a R.P.R., Flamura roşie-Timişoara, va prezenta o formaţie din care nu vor lipsi Török, Stănescu, Weinreich, Moga şi Reicher. GH. NICOLAESCU In etapa l-a, sunt programate pentru duminică 6 iunie următoarele meciuri: Cluj: Ştiinţa Cluj — C.CA Cluj: Metalul Cluj — Progresul Cluj. Tg. Mureş • Progresul Tg. Mureş — Progresul Bucureşti Timişoara: Flamura roşie — Constructorul Oradea Topliţa: Tînărul Dinamovist — Dinamo Tg. Mureș. Studenții şi studentele din Cluj s-au impus in campionatele universitare de gimnastică , CLUJ 31 (prin telefon de la subredacția noastră). Finalele campionatelor universitare pe acest an au reunit cinci echipe masculine și cinci echipe feminine, din rindul cărora aveau să se impună «ele reprezentînd pe studenţii clujeni. In fruntea clasamentului pe echipe fete se află Universitatea av. Babeş-Cluj, care a totalizat 209,68 pct. în timp ce următoarea ■clasată, Institutul Politehnic Iaşi, ,a obţinut 186,98 pct. In clasamentul pe echipe băieţi, locul I este ocupat de Institutul Politehnicului cu 315,28 pct. Individual, cele mai bune rezultate l s-au realizat Gh Grigorescude la Institutul de Construcţii ,Bucureşti, în proba masculină, iar în cea feminină Harnik Christer de la Institutul Politehnic Tinişoara. Campionatele s-au încheiat cu frumoasă festivitate în sala Institutului Politehnic. Cu acest prilej au fost premiaţi fiu numai prinii clasaţi, dar şi concurenţii care au obţinut bune rezultate în finalele campionatelor, şi înainte de toate sunt fruntaşi la învăţătură. Iată rezultatele tehnice înregistrate : Echipe fete1. Universitatea V. Babeş-Cluj 209,68 p.; 2. Inst. Politehnic-Iaşi 186,98 p.; 3. Inst. Politehnic-Timişoara 181,89 p. Ansamblu fete : 1. Univ. V. Babeşului 69,60 p. Individual fete : 1. Harnik Christe (Inst. Politehnic Timişoara) 49,00 p.; 2. Bozdoc Roldica (Univ. C. I. Parhon Bucureşti) 45,60 p. Echipe băieţi: 1. Inst. Politehnic Cluj 315,28 p. ; 2. Inst. Politehnic Bucureşti 307,82 p. ; 3. Inst. Construcţii Bucureşti 289,51 p. Ansamblu băieţi: 1. Inst. Construcţii Bucureşti 69,00 p. Individual băieţi1. Grigorescu Gh. (Inst. Construcţii Bucureşti) 51,35 p. ; 2. Szabó Sz. (Inst. Politehnic Cluj) 49,35 p. ; 3. Grigoraş Mihai (Inst. Politehnic Iaşi) 48,95 p.; 4. Dan Mateescu (Inst. Politehnic Bucureşti) 48,90 p. SPORTUL POPULAR frig» -ia Air. 2431 Succesul primei probe a campionatului motociclist de viteză pe circuit Eram la Orașul Stalin cu o zi înainte de desfășurarea primeiprobe a campionatului republican •motociclist de viteză pe circuit. Cordoanele de frînghie care împrejmuiau traseul, sacii Cu nkip şibaloturile de paie aşezate pe viraja,^ arătau că a doua zi se vadesfăşura în acest oraş o competiţie moto) Tm rest,"‘linişte deplină, circulaţie normală, fără uruitul continuu al motoarelor, provocat de alergătorii nedisciplinaţi care, într-un du-te vino, caută să impresioneze pietonii înainte de vreme... Toate pregătirile, antrenamentul de sîmbătă după amiază, ca şi competiţia de duminică, au decurs ,într-o atmosferă cu adevărat sportivii, ceea ce a făcut pe cetăţeniiOraşului Stalin să nu-şi mai arate — ca alte ori — mulţumirea că,în sfârşit, s-a terminat competiţia, r că au plecat motocicliştii, ci să ieimite asociaţia Metalul pentru această reuşită organizare. Asociaţia Metalul — ca de altfel şi Comitetul pentru Cultură Fi- zică şi Sport de pe lingă Consiliul de Miniştri, care a sprijinit înmod efectiv respectiva asociaţie — diiferită toată laudele, deoarece aştiut să rezolve cu succes toateproblemele tehnice şi administra-tive, reuşind totodată să aducă tonele îmbunătăţiri, care pot constitui un exemplu pentru toate conflectivele organizatoare de îhtrereeri moto. ^ jNu putem spune insă că aler-r gările din cadrul campionatului au fost pe deplin satisfăcătoare. Majoritatea maşinilor nu mai corespund, sunt uzate, astfel încât din desfăşurarea p trttrecerilor nu iar pututreieşi în mod just valoarea participanţilor. Alergători ca Traian Matei (Dinamo), D. Dumitrache (C.C.A.), M. Sărăţeanu (Dinamo), D. Staia (Metalul), M. Stopp (Dinamo), I. Kereste® (Dinamo), I. Spiriu -f- Al. Huhn (C.C.A.) şi mulţi alţii, au fost obligaţi sau să abandoneze sau să se mulţumească cu locuri necorespunzătoare valorii lor în clasamentul întrecerilor, deoarece maşinile pe care le-au pilotat, nu le-au permis să pună în valoare adevăratele lor posibilităţi. In această privinţă, asociaţiile sportive vor trebui să se îngrijească cît mai urgent de confecţionarea pieselor uzate şi de înlocuirea lor, pentru ca la viitoarele alergări maşinile să poată corespunde. ,CL SSLPrintre motocteliştii care au cucerit victorii în cadrul alergărilor de campionat, se remarcă o serie de alergători tineri care pînă nu de mult erau cu totul necunoscuţi. Astfel, Iosif Hatzack (Flacăra Mediaş) a reuşit frumoasa performanţă de a cuceri primul loc la 250 cmc sport, într-o întrecere în care au concurat cunoscuţii motociclişti Traian Matei, D. Dumitrache, I. Ioniţă ş a. Victoria acestui alergător nu a fost întîmplătoare. El s-a prezentat cu o maşină perfect pusă la punct şi cu o pregătire care i-a permis, atît timp cît i-a funcţionat bine motocicleta lui Traian Matei, să dueleze continuu cu acesta, să conducă, să-l preseze din spate iar mai apoi să rămână singur la condiuce-. ţ. rea cursei şi s-o cîştige. C. Polonckay (Progresul Oradea) a cucerit uri frumos loc 2 la clasai 125 cmc. sport. Încă de la începutul alergării Polonckay s-a situat in spatele lui C. Nedelcu, câștigătorul cursei 125 cmc sport. El a mers cu mult curaj în spatele acestuia, întrecîndu- pe A. Munteanu, I. Omătea. C. Polonekay are mari perspective de progres. Intr-o formă deosebită s-a arătat și tînărul cuplu M. Dănescu + Hugo Szitzler (C.C.A.) la categoria ataş, clasa 750 cmc. Bine instruiţi, aceşti motociclişti au entuziasmat publicul spectator prin cursa corectă pe care au făcut-o, în urma căreia au cucerit victoria. Toţi aceşti motociclişti arată că problema ridicării de noi cadre în sportul cu motor constituie o principală preocupare a antrenorilor, care an de an îmbogăţesc cadrele fruntaşe ale motociclismului nostru cu noi şi noi sportivi. Urmărind pe fiecare alergător in parte, merită să fie evidenţiaţi pentru felul cum au pregătit motocicliştii, antrenorii E. Katzender (Dinamo) şi Ion Spiriu (C.C.A.). Cursele de automobile, desfăşurate în afara campionatului, au fost deosebit de interesante. In cadrul lor, câştigătorii Jean Galcianu (Metalul) la categoria peste 2 L. şi V. Ţînţăreanu (Avîntul) la categoria pînă la 2 L au întreprins o serie de dueluri, care au entuziasmat publicul spectator, contribuind astfel la reuşita acestei competiţii. 1. STEFANESCU Exempli!! Ier! In dimineaţa însorită a acestei duminici de sfârşit deaii, complexul sportiv Dinamo este o adevărată oază de verdeaţă şi tinereţe. Penumeroasele terenuri de sport, pe peluzele înverzite, se întrec cu entuziasm tineri la diferite discipline sportive. Privirea mi-a fost însă atrasă de ceea ce se petrece pe terenul de tenis. Intre doi tineri se duce o luptă aprigă. Schimburile repezi de mingi, ripostele dîrze, m-au făcut sămă, apropii. I-am recunoscut. Sînt tinerii Alexandru Bardan şi Ștefan Georgescu, unul reprezentînd echipa Dinamo, iar celălalt colectivul Progresul Finanţe Bănci. N-au împreună nici 33 de ani, dar cită seriozitate, cîtă putere de luptă în jocul acestor tociri. Meciul pe care şi-l ’dispută contează în cadru! întîln.'riii inter-echipe Dinamo—Progresul Finanţe Bănci d'n campionatul republican de tenis. Bardan, mai scund decît adversarul său, joacă cu un calm neobişnuit la cei 16 ani ai săi. Răspunde cu ningi bine ţintite, plasate, iartacă din ambele părţi ale terenului , şi joacă la fel de lene de pe lunca de fund ca şi la fileu. Celălalt, Ştefan Georgescu, este mai înalt. II caracterizează aceeaşi tinereţe triumfătoare, acelaşi joc impetuos. Practică un tenis modern, ofensiv, cu lovituri puternice trimise cu mare iuţeală. Luptă pentru fecare minge, pentru fiecare punct. Face totul pentru ca nici o minge să nu rămînă fără răspuns. Par amîndoi de forţe egale, şi deşi îi privesc jucînd de mai bine de două ore, nu pot spune cine va învinge. Scorul e strîns. Primul set îl cîştiigă Georgescu, al doilea Bardan, iar al treilea îi revine tot lui Georgescu. Setul patru este început „tare” de dinamovist, care conduce la un moment dat cu 4-0, dar Georgescu „vine“ puternic, recuperează handicapul, egalează şi cîştiigă setul, şi cu aceasta întreaga partă. Dar tot aşa de bine putea cîştiga şi Bardan. A, învins Georgescu pentru că a insistat mai mult în momentele decisive, pentru că a avut mai multă stăpânire de sine, îmi părea rău că nu erau de faţă şi unii dintre jucătorii noştri mai vîrstmici, să vadă şi ei ce înseamnă puterea de luptă. Talentul, sîrguinţa şi seriozitatea acestor tineri, ca desigur şi a atîtor altora, constituie o chezăşie sigură a dezvoltării viitoare a acestor cadre de nădejde ale sportului nostru de tip nou. C. SEVEREANU Gheorghe Cristoloveanu (Dinamo) a reușit anul acesta performanța deosebită de a cuceri două titluri de campion : la slalom uriaș și cobrrîre.-' După sezonul de schi (III) Despre programul de antrenament şi tehnica schiorilor noştri Este just alcătuit programul de antrenament al schiorilor noştri ? Pregătirea lor tehnică este corespunzătoare ? Iată întrebări pe care e firesc să le punem într-o discuţie cum e aceasta. Răspunsul la întreib orile cu care am început articolul de faţă este negativ: hotărî! că nu! E uşor de înţeles în acelaşi timp, cunoscând anumite condiţiuni de lucru pe care le-am arătat în parte în articolele precedente, că nici programele de antrenament şi nici pregătirea tehnică a schiorilor noştri nu pot fi considerate corespunzătoare. Rezultatele obţinute la campionatele mondiale ne dovedesc acest lucru. De aceea nu sîntem întru totul de acord cu afirmaţia făcută de antrenorul de stat Gheorghe Mitra, care, în articolul apărut în nr. 4 al revistei „Cultură, Fizică şi Sport”, referindu-se la întîlnirea scrorilor noştri cu schiorii bulgari, scrie: „Rezultatele acestei întîlniri constituie o frumoasă performanţă realizată de către schiorii noştri, care arată că în acest an au muncit mai temeinic, reuşind să realizeze un progres vădit”. Intr-adevăr, rezultatele acestei întîlniri constituie o frumoasă performanţă, dar schorii noştri n-au reuşit să realizeze un progres vădit. Această întîlnire nu poate fi luată drept criteriu de cercetare în legătură cu progresul schiului, pentru că situaţia schiului bulgar este asemănătoare cu cea a schiului nostru. De altfel, ne putem da seama de aceasta dacă cercetăm rezultatele obţinute de schiorii bulgari , îmtr-o întrecere imternaţională organiziată în Republica Cehoslovacă, după întîlnirea susţinută cu schiorii noştri în staţiunea „Vasil Kolarov”. Schiorii bulgari s-au clasat pe locuri inferoare. Progrese importante au înregistrat în schimb schiorii polonezi, în mai mică măsură cei cehoslovaci şi unguri. Comparând performanţele schiorilor noştri cu ale acestora şi mai ales cu ale schiorilor sovietici, ne dăm seama de valoarea scăzută la care se află scovul nostru. De altfel, autorul articolului constată spre sfârşit, cînd discută despre activitatea viitoare, că lucrurile stau aşa. Cei care au citit acest capitol şi-au dat desigur seama de justeţea celor arătate în el. Şi, fiindcă nu am contribui cu nimic dacă pentru a arăta aceleaşi lucruri am folosi alte cuviinţe, reproducem o parte din acel capitol: „Cu toate că această întrecere a fost cîştigată de către concurenţii noştri şi că în acest concurs s-a dovedit că schiul nostru, on comparaţie cu cel al bulgarilor, a înregistrat un progres, noi avem încă multe de învăţat pentru a putea deveni pretendenţi la locuri mai fruntaşe în întâlnirile internaţionale de amploare mai mare. Recentele campionate mondiale desfăşurate în Suedia, la care au participat şi concurenţii noştri, ne-au arătat că schiorii noştri au încă o valoare modestă şi că sub aspectul pregătirii şi a cunoştinţelor tehnice şi tactice au încă multe lipsuri. Care sunt problemelespre care trebuie să se îndrepte atenţia în munca noastră viitoare ? Schiorii de la probele alpine au arătat că se acomodează şi se orientează de multe ori greşit în condiţii de concurs noi (terenuri cu alte caracteristici, porţi de slalom aranjate în alt gen). In viitor, în pregătire trebuie folosite terenuri cît mai diferite, iar porţile de slalom trebuie montate de cît mai multe persoane şi în combinaţii cît mai neobişnuite. Ei au o viteză de reacţie şi echilibrare încă înceată. De asemenea, în condiţii de dezechilibrare repetate de mai multe ori, le lipseşte viteza de reacţie şi calmul necesar. La a doua dezechibrari*, dacă nu cad, ceea ce se intîmplă mai frecvent, îşi pierd siguranţa, ritmul şi uşurinţa în executarea mişcărilor şi lucrează în mod improvizat. Pentru remedierea acestor lipsuri trebuie ca în viitor condiţiile de antrenament să fie create prin modul de montare a slalomului şi alegerea terenului. Ei nu pot rezolva mai multe probleme în acelaşi timp (echilibrare, viraj, executat pe teren accidentat şi alegerea traseului). Aceasta se datoreşte faptului că în procesul de antrenament apar probleme prea simple. In viitor gradarea combinaţiilor de porţ trebuie să meargă mînă în mină cu îngreuierea terenului şi schimbarea ritmului. Prea puţini şi-au însuşit încă, în măsură satisfăcătoare, bazele tehnicii moderne şi chiar acei care şi-au însuşit această tehnică o pot aplica numai în condiţiile unui teren uşor accidentat. In viitor, atenţia trebuie îndreptată spre obţinerea unei alunecări continue (evitarea desprinderilor cauzate de schimbarea înclinării pantei), tot timpul paralelă, iar cantarea schiurilor în viraj să se facă în mod hotărît, fără a avea momentul de alunecare pe :t°ată talpa. Orientarea genunchilor şi a corpului în interiorul ocolirii să fie făcută în mod pronunţat: sincronizarea mişcărilor executate de către diferitele segmente ale corpului; antrenamente de mare viteză, obţinerea unei mari frecvenţe în executarea virajelor, folosirea beţelor pentru echilibrare şi în executarea virajelor. De asemenea trebuie urmărit să se obţină un complex de deprinderi cît mai variate, în legătură cu alunecarea şi ocolirea în terenuri cît mai accidentate. Un rolhotărîtor în perfecţionarea tehnicii îl au fără îndoială materialul de cursă (schiurile, beţele şi bocancii), terenurile de antrenament care prin varietatea lor îmbogăţesc cunoştinţele şi deprinderile schiorilor, modul de pregătire al pîrtiilor pentru antrenament şi concursuri. Schiorii de la probele de fond au şi ei o serie de lipsuri importante, pe care trebuie să le schideze în activitatea viitoare. Astfel, viteza de deplasare este nesatisfăcătoare. In general, schiorii noştri fac pe 10 km. timpul mediu de 38 rai., timp absolut necorespunzător azi, cînd cei mai buni schiori străini realizează 33-34 minute pe această distanţă. Pe distanţele mai lungi (30-50 km.), această medie care reprezintă viteza de deplasare este şi mai mare, 44-46 minute pe 10 km., faţă de 35-37 min. realizate de cei mai buni concurenţi străini. Pentru îmbunătăţirea vitezei de deplasare este necesar să se folosească pe o scară mai largă antrenamentele repetate şi deplasările în ritm mai mare decît cel de curse. Schiorii fondişti nu au suficient forţă în braţe, iar din punct de vedere tehnic lucrează greşit în împingerea cu beţele (împing uşor lateral, în loc să împingă paralel cu direcţia de înaintare), în ciclul unui mers apare un moment de stagnare în faza cînd începe împingerea cu piciorul din urmă. O altă lipsă esenţială care trebuie înlăturată este aceea că schiorii noştri se antrenează numai pentru o singură distanţă. Aproape toţi participanţii la campionatele mondiale s-au antrenat şi au concurat pe toate distanţele”. Dar, analizînd programele de antrenament ale schiorilor noştri, ca şi pregătirea lor tehnică, constatăm că există şi alte probleme care trebuie luate în discuţie. Vom face aceasta într-un articol viitor.