Sportul Popular, iulie 1954 (Anul 9, nr. 2448-2465)

1954-07-01 / nr. 2448

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN Al COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ Şl SPORT DE PE UNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI SI AL CONSILIULUI CENTRAL Al SATELOR DIN L P. L­AWUI X Nr. 2448 ★ Joi 1 iulie 194 ★ 8 pagini 25 feter.i Spartachiada sindicală, adevărată sărbătoare sportivă MASE largi de oameni ai muncii participă la întrece­rile din cadrul Spartachiadei sindi­cale. In marile centre muncitoreşti ca şi în cele mai mici orăşele din ţara noastră, peste tot, sute de mun­citori, tehnicieni, ingineri şi func­ţionari au păşit pe stadion şi se întrec la diferitele sporturi cuprin­se în programul acestei populare competiţii. Se poate afirma că în privinţa angrenării maselor de oameni ai muncii în sport, întrecerile Sparta­chiadei sindicale şi-au atins în mare parte scopul. Pentru a ilustra cele de mai sus este suficient să amintim că numai în regiunea Cra­iova peste 7.000 de sportivi au par­ticipat la întrecerile din cadrul pri­mei etape a Spartachiadei. Concludent în această privinţă este şi exemplul muncitorilor, ingi­nerilor şi funcţionarilor, membri ai colectivului sportiv Metalul­­-V care folosind la maximum mijloa­cele locale, au reuşit să asigure în­trecerilor din cadrul Spartachiadei sindicate un cadru sărbătoresc. Şi aşa cum la colectivul sportiv Metalul întrecerile din cadrul Spartachiadei sindicale au constituit o adevărată sărbătoare sportivă pentru toţi oamenii muncii, şi in alte oraşe şi sate de pe întinsul ţării noastre această competiţie a avut un caracter sărbătoresc prin grija colectivelor sportive. La Moreni, spre exemplu, majoritatea membrilor colectivului sportiv Flacăra au fost prezenţi la startul probelor. Ar mai fi de amintit aci exemplul membri­lor colectivului sportiv Avîntul Pia­tra Neamţ, care în ciuda timpului nefavorabil au ţinut totuşi să parti­cipe cu mult entuziasm la întrece­rile din cadrul Spartachiadei sin­dicale. Din toate exemplele de mai sus reiese clar că, în majoritatea cazu­rilor, întrecerile din cadrul Sparta­chiadei sindicale au constituit un prilej de afirmare puternică a do­rinţei oamenilor muncii din ţara noastră de a face sport, de a se în­trece pe stadioane, de a se întări fiziceşte prin practica exerciţiilor sportive. Acum sportul este unul din prietenii buni ai tuturor celor ce muncesc. Şi lucrul acesta l-au dove­dit din plin sărbătoreştile întreceri ale Spartachiadei sindicale. Cu această ocazie au venit pe terenul de sport şi oameni trecuţi de prima tinereţe, fapt care nu i-a împiedicat totuşi să se alăture en­tuziasmului tineretului şi după ce au terminat lucrul să se întreacă cot la cot cu cei mai tineri tovarăşi de muncă, lată-i pe cei doi şoferi din Moreiîi, Alexandru Mărăcineanu şi Teodor Ostăşel, primul în vîrsta de 43 de ani şi cel de al doilea în vîrsta de 44 ani, care au prins voi­niceşte grenada în mînă şi au arun­cat cu ea peste 55 de metri! A fost primul lor concurs şi nu-l vor uita curind. Pentru ei această primă în­trecere sportivă a fost o sărbătoare, un eveniment important din viața lor : au cunoscut atunci viaţa tu­multoasă a terenurilor de sport ai căror oaspeţi vor fi din ce în ce mai des. Sînt multe exemple de oameni ai muncii, tineri sau vîrstnici, care cu prilejul întrecerilor din cadrul Spar­tachiadei sindicale au participat pentru prima oară la un­ concurs de atletism, tir sau nataţie. Rezultatele pe care ei le-au obţinut au arătat de multe ori talente mari, care just sprijinite vor putea să realizeze performanţe din ce in ce mai bune. Este cazul lăcătuşului Leontin Lup­­şor de la complexul C.F.R. Sighi­şoara şi a tovarăşului lui de muncă Tiberiu Radu, care au obţinut rezul­tate remarcabile la proba de arun­care a greutăţii. De asemenea, mun­citorul Aurel Constantinescu din Bîrlad a reuşit un frumos rezultat la concursurile de tir : 45 de puncte din 50 posibile. Şi mai este exem­plul muncitorului clujean Nico­­lae Băiaşu care a alergat 100 m. in 12,5 sec. Citind aceste rezultate nu trebuie să uităm că ele au fost rea­lizate de oameni care au năşit a­­tunci pentru prima oară în viaţa lor pe un teren de sport. In contradicţie cu majoritatea co­lectivelor sportive, care au înţeles pe deplin rolul important al Spar­­tachiadei sindicale şi în consecinţă le-au acordat toată atenţia, mai sînt unele colective care au neglijat to­tal această întrecere de mase. Aşa se explică de ce la unul din cercu­rile colectivului sportiv Progresul Cluj (cercul de la sfatul popular urban), la întrecerile din cadrul Spartachiadei sindicale au partici­pat doar 4 concurenţi. Un exemplu de delăsare îl oferă preşedintele co­lectivului sportiv Progresul Zimni­­cea, Karalambie Vişan, care după ce a mobilizat concurenţii, nu s-a mai preocupat deloc de întrecerile pro­priu zise. Mai poate fi amintit aci colectivul sportiv Locomotiva Sime­­ria, unde consiliul colectivului s-a mulţumit să afişeze cîteva lozinci şi cu aceasta... a încheiat-o cu Spar­tachiada sindicală. Aici este cazul să amintim unele colective spor­tive care au subestimat Spartachia­da sindicală, cum ar fi Avîntul Vatra Dornei, Locomotiva Dorohoi, Minerul Petroşani, Flamura ro­şie Lupeni. In aceste colective întrecerile din cadrul Spartachia­­dei sindicale nu au luat­ nici pe departe avîntu! pe care ar fi trebuit să-l ia. . . Asemenea atitudini arată că mai există încă în mişcarea noastră sportivă tendinţe nesănătoase de a se subestima importantul rol pe care îl au competiţiile de mase. In viitor, comisiile regionale de organizare a Spartachiadei sindi­cale, precum şi consiliile sindicale regionale, comitetele regionale, ra­ionale şi orăşeneşti U. T. M. vor trebui să lupte pentru a lichida atitudinea de nepăsare, ma­nifestată de unele colective, faţă de întrecerile Spartachiadei. Muncind cu mai mult elan, vom reuşi ca nu­mărul celor care se vor întrece în bazinele de înot sau în sălile de gimnastică să fie tot atît de mare ca al celor care au concurat la atletism, tir sau oină. In acest fel vom trans­forma şi mai mult această competi­ţie într-o sărbătoare a tineretului nostru, o sărbătoare sportivă care a cuprins şi va cuprinde mase mereu mai largi de oameni ai muncii. Canotorii romi­ti participă la concursul internaţional de la Berlin Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd la Berlin, un lot de canotori romîni pentru a par­ticipa la un mare concurs inter­naţional în R.D. Germană. La acest concurs, care va avea loc în zilele de 3 şi 4 iulie pe la­cul Grünau, participă şi sportivi din R.P. Polonă şi R.D. Germană. Vor avea loc probe de canotaj academic. Din lotul sportivilor români fac parte maestrul sportu­lui Carol Vereş, Tiberiu Măcean, Irina Csik şi alţii. (Agerpres). Un nou meci atletic internaţional: R. P. ROMINA-ELVEŢIA Cel de-al doilea meci interna­tional pe care echipele noastre re­prezentative de atletism îl susţin in acest sezon, va avea loc pe sta­dionul Republicii din Capitală in zilele de 10 şi 11 iulie a c. Atletii şi atletele noastre vor intîlni la a­ceasta dată echipele reprezentative ale Elveţiei. Viitorii adversari ai sportivilor noştri au o bună va­loare in atletismul european. Anul trecut ei au reuşit să întreacă la o diferenţă de 46 de puncte echipa Olandei. Sute de tineri din asociaţia „Rezervele de Muncă‘ reprezentind toate regiunile din ţară, au luat parte la finalele campionatelor de atletism, fotbal şi baschet ale aces­tei asociaţii, finale desfăşurate pe stadionul Tineretului din Capitală. Iată-i pe tinerii sportivi care s-au calificat in întrecerile fina­le, defilind un pas vioi in cadrul festivităfii de deschidere. Ei sunt nu numai cei mai buni la sport dar şi la învăţătură şi practică. Lozinca „Primii In sport, primii la învăţătură" , călăuzeşte zi de zi, ceas de ceas, spre noi Succese. Echipele Uniunii Sovietice, campioane mondiale de gimnastică Echipa feminină a ţării noastre s-a clasat pe locul IV din 14 echipe ROMA, 30 (Prin telefon de la trimisul nostru).­­ Actuala ediţie a campionate­lor mondiale de gim­nastică a constituit un nou prilej de strălucită afirmare a sportului so­vietic. Atît în proba­ feminină cît şi în cea masculină, reprezentanţii U­­niunii, Sovietice au obţinut, cele mai', bune­'rezultate sîtuîndu-ie în frun­­­tea& clasamentului individual şi pe \echipe.: După term­inarea exerciţii­lor im­puse sâ -liber «lese, echipa feminină a/LL'R^ittettălizat cel mai mare Jhrm­ăr diwyin­cte. 451.11. La aproa­­*pe diferență o urmează , f Ungare avînd 444,48 . pun­c%. Diniaastele maghiare au e­­xecutat. infrdn mod impecabil exer­ciţiile liber/alese ceea ce le-a per­­mi^Lsâ ^rce în clasament de la lo­­culD-Ia 'locul 2, .îrfipeeînd echipa R­. Cehoslovace c^fer',a totalizat 439,02 puncte. Pe locful al 4-lea s-a clasat «chipi noastre Popu­ Ia­re ) care a cîşti­gat dou­ă’ locuri'r'în clasament da­torită'Dunei'comportări la exerciţiile liber alese. In clasamentul individual, pri- ' mele locuri au fost ocupate de gim­nastele sovdejjce în frunte cu Galină Rudko. .Ru­dko a totalizat cel m­ai mare număr de_ puncte (65,58) de­venind astfel campioana absolută a­­ lumii. In proba masculină, reprezentan­ții U.R.S.S.­­au­ intra­t in concurs a doua zi, deoarece se aflau in ulti­ma serie. Gimnaştii care concura-­­ seră cu o zi mai devreme şi care se situaseră în fruntea clasamentului au coborît toţi, după evoluţia ce­lor 8 gimnaşti sovietici, mai jos de locul opt Primul s-a clasat V. Oiti­­karin pe care presa şi radioul l-au recunoscut „cel mai bun gimnast al hunii". V. Muratov a terminat exer­ciţiile impuse pe locul III. Dintre gimnaştii celorlalte ţări cel mai bun joc l-a obţinut Bantz (Germania Occidentală), clasat al 9-lea. Pe echipe, U.R.S.S. preceda, după exerciţiile impuse, cu 10 puncte e­­chipa Germaniei occidentale, cu 11 puncte echipele Elveţiei şi Japo­niei, cu 16 puncte echipa R. Ceho­­i slovace. " I In cursul zilei de astăzi au conti­nuat exerciţiile liberi alese în proba masculină, dar luînd sfîrşit de o oră tirzie, pînă acum mi s-a comunicat încă rezultatul finalei. Se ştie însă in mod cert că echipa masculină a S­ruptunii Sovietice s-a clasat pe lo­­­cul e­xtştrgînd titlul de campioană mondială. Pe­ focurile următoare se află echipele: Germaniei Occidentale, Elveţiei, Japoniei, Republicii Ceho­slovace ş. a. Nu s-a comunicat încă nici locurile pe care le ocupă repre­zentanţii noştri în clasamentul in­dividual compus. In general, Frede­ric Orendi a lucrat bine, urmat fiind de Andrei Kerekeş şi Mihai Botez. In cursul după amiezii de astăzi s-a desfăşurat ultima probă a gim­nastelor, anume exerciţiul în an­samblu cu aparate portative. S-au înregistrat următoarele rezultate : 1. R. P. Ungară 73,80 p.; 2. U.R.S.S. 72,02 p.; 3. Suedia 71,06 p. Repre­zentative feminină a ţării noastre, deşi nu se află printre primii cinci clasaţi la această probă, a reuşit excelenta performanţă de a ocupa locul 4 în clasamentul final pe e­­chipe, precedând cu aproape trei punct­e echipa Republicii Populare Polone şi cu aproape patru puncte ech­iipa,­ R.­­P. Bulgaria. Este demnă de subliniat comporta­rea gimnastei noastre Elena Leuş­­,,ton, care în probele la sol, bîrnă, precum şi în clasamentul individual com­pus a reuşit să se claseze prin­tre cele mai bune 10 gimnaste ale lumii. Elena Leuştean este urmată în clasament de A. Hofman, A. Ticu, E. Vătăşoiu, T. Băiaşu, E. Dobro­­volski, E. Slavici şi I. Gyárfás. Trebuie menţionat arbitrajul ex­trem de sever din cursul acestor campionate, fapt care a făcut ca no­tele concurenţilor să fîe ceva mai scăzute ca de obicei. Totuşi, a exis­tat printre numeroşii participanţi la campionate unul singur care s-a a­­propiat de nota 10, gimnastul sovi­etic Azarian cere a obţinut la inele (exerciţiu liber ales) nota 9,95. Mai înainte de a da rezultatele tehnice iată cîteva comentări ale presei italiene referitoare la aceste campionate. Ziarul „Gazzetta dello Sport" subliniind comportarea gh­a­nastelor sovietice scrie : ,,Echipa feminină a Uniunii Sovietice a ară­tat o superioritate categorică. Evo­luţia echipei sovietice a stîrnit un mare interes în rîndurile publicului sportiv. Gimnastele sovietice sunt calme, pline de siguranță, au un stil excelent şi manifestă o superi-­ oritate evidentă..." ..Concursul echipelor feminine — scrie ziarul „Messaggero“ — a ară­tat o echipă sovietică superioară care a depăşit toate celelalte echi­pe“ ...şi în continuare: „gimnastele sovietice au executat exerciţiile cu o siguranţă neobişnuită, înt­r-un stil plin de graţie". Tot despre gimnastele sovietul ziarul ..Unita“ scrie că acestea d est execuţia tot ireproşabiă au uimit publicul care le-a aplaudat de nems mânate ori. Şi acum iată rezultatele tehnice înregistrate : ECHIPE FEMEI (exerciţii impuse şi liber alese): 1. U.R.S.S. 451,11 pte; 2. R. P. Ungară 444,48 pte; 1 R. Cehoslovacă 433,02 pte; 4. R. P. Romina 432,37 pte; 5. R. P. Polonă 429.93 pte; 6. Italia 424.77 pte; 7. R. P. Bulgaria; 8. Franța; 9. Ger­mania Occidentală; 10. Suedia: II Iugoslavia; 12. Austria etc. ECHIPE FEMEI (clasament fi­nal): I. U.R.S.S. 524.31 p.; 2. R. P. Ungară 518.28 p.; 3. R. Cehoslovacă 510.22 p.; 4. R. P. Română 438.57 p.;­ 5. R P. Polonă 493,79 p.; 6. Haha 495,77 p.; 7. R. P. Bulgaria 494,03 p.; 8. Suedia 491,18 p.; 9. Franţa 490,33 p.; Germania Occidentală, Iugoslavia, Belgia, Luxemburg. A 11 ctr . a PK­* INDIVIDUAL COMPUS FEMEI: 1. Galina Rudko (U.R.S.S.) 75.68 p.; (37.09 p. + 37.59 p ); 2. Eva Bosa­­kova (R. Ceh.) 75.11 p., 3. Helena Rákóczi ,4R. P. Polonă) 74,72 p. Iată şi ciţiva campioni în probele masculine : INELE: Azarian (U.R.S.S.) 19.70 p. CAL CU MINERE: Saghinian (U.R.S.S.) 19.30 p. PARALELE : Ciukarin (U.R.S.S.) 19.60 p. BARA FIXA : Muratov (U.R.S.S.) 19.60 p.­­ JO.MA RABSAN

Next