Sportul Popular, iulie 1954 (Anul 9, nr. 2448-2465)
1954-07-01 / nr. 2448
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN Al COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ Şl SPORT DE PE UNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI SI AL CONSILIULUI CENTRAL Al SATELOR DIN L P. LAWUI X Nr. 2448 ★ Joi 1 iulie 194 ★ 8 pagini 25 feter.i Spartachiada sindicală, adevărată sărbătoare sportivă MASE largi de oameni ai muncii participă la întrecerile din cadrul Spartachiadei sindicale. In marile centre muncitoreşti ca şi în cele mai mici orăşele din ţara noastră, peste tot, sute de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari au păşit pe stadion şi se întrec la diferitele sporturi cuprinse în programul acestei populare competiţii. Se poate afirma că în privinţa angrenării maselor de oameni ai muncii în sport, întrecerile Spartachiadei sindicale şi-au atins în mare parte scopul. Pentru a ilustra cele de mai sus este suficient să amintim că numai în regiunea Craiova peste 7.000 de sportivi au participat la întrecerile din cadrul primei etape a Spartachiadei. Concludent în această privinţă este şi exemplul muncitorilor, inginerilor şi funcţionarilor, membri ai colectivului sportiv Metalul-V care folosind la maximum mijloacele locale, au reuşit să asigure întrecerilor din cadrul Spartachiadei sindicate un cadru sărbătoresc. Şi aşa cum la colectivul sportiv Metalul întrecerile din cadrul Spartachiadei sindicale au constituit o adevărată sărbătoare sportivă pentru toţi oamenii muncii, şi in alte oraşe şi sate de pe întinsul ţării noastre această competiţie a avut un caracter sărbătoresc prin grija colectivelor sportive. La Moreni, spre exemplu, majoritatea membrilor colectivului sportiv Flacăra au fost prezenţi la startul probelor. Ar mai fi de amintit aci exemplul membrilor colectivului sportiv Avîntul Piatra Neamţ, care în ciuda timpului nefavorabil au ţinut totuşi să participe cu mult entuziasm la întrecerile din cadrul Spartachiadei sindicale. Din toate exemplele de mai sus reiese clar că, în majoritatea cazurilor, întrecerile din cadrul Spartachiadei sindicale au constituit un prilej de afirmare puternică a dorinţei oamenilor muncii din ţara noastră de a face sport, de a se întrece pe stadioane, de a se întări fiziceşte prin practica exerciţiilor sportive. Acum sportul este unul din prietenii buni ai tuturor celor ce muncesc. Şi lucrul acesta l-au dovedit din plin sărbătoreştile întreceri ale Spartachiadei sindicale. Cu această ocazie au venit pe terenul de sport şi oameni trecuţi de prima tinereţe, fapt care nu i-a împiedicat totuşi să se alăture entuziasmului tineretului şi după ce au terminat lucrul să se întreacă cot la cot cu cei mai tineri tovarăşi de muncă, lată-i pe cei doi şoferi din Moreiîi, Alexandru Mărăcineanu şi Teodor Ostăşel, primul în vîrsta de 43 de ani şi cel de al doilea în vîrsta de 44 ani, care au prins voiniceşte grenada în mînă şi au aruncat cu ea peste 55 de metri! A fost primul lor concurs şi nu-l vor uita curind. Pentru ei această primă întrecere sportivă a fost o sărbătoare, un eveniment important din viața lor : au cunoscut atunci viaţa tumultoasă a terenurilor de sport ai căror oaspeţi vor fi din ce în ce mai des. Sînt multe exemple de oameni ai muncii, tineri sau vîrstnici, care cu prilejul întrecerilor din cadrul Spartachiadei sindicale au participat pentru prima oară la un concurs de atletism, tir sau nataţie. Rezultatele pe care ei le-au obţinut au arătat de multe ori talente mari, care just sprijinite vor putea să realizeze performanţe din ce in ce mai bune. Este cazul lăcătuşului Leontin Lupşor de la complexul C.F.R. Sighişoara şi a tovarăşului lui de muncă Tiberiu Radu, care au obţinut rezultate remarcabile la proba de aruncare a greutăţii. De asemenea, muncitorul Aurel Constantinescu din Bîrlad a reuşit un frumos rezultat la concursurile de tir : 45 de puncte din 50 posibile. Şi mai este exemplul muncitorului clujean Nicolae Băiaşu care a alergat 100 m. in 12,5 sec. Citind aceste rezultate nu trebuie să uităm că ele au fost realizate de oameni care au năşit atunci pentru prima oară în viaţa lor pe un teren de sport. In contradicţie cu majoritatea colectivelor sportive, care au înţeles pe deplin rolul important al Spartachiadei sindicale şi în consecinţă le-au acordat toată atenţia, mai sînt unele colective care au neglijat total această întrecere de mase. Aşa se explică de ce la unul din cercurile colectivului sportiv Progresul Cluj (cercul de la sfatul popular urban), la întrecerile din cadrul Spartachiadei sindicale au participat doar 4 concurenţi. Un exemplu de delăsare îl oferă preşedintele colectivului sportiv Progresul Zimnicea, Karalambie Vişan, care după ce a mobilizat concurenţii, nu s-a mai preocupat deloc de întrecerile propriu zise. Mai poate fi amintit aci colectivul sportiv Locomotiva Simeria, unde consiliul colectivului s-a mulţumit să afişeze cîteva lozinci şi cu aceasta... a încheiat-o cu Spartachiada sindicală. Aici este cazul să amintim unele colective sportive care au subestimat Spartachiada sindicală, cum ar fi Avîntul Vatra Dornei, Locomotiva Dorohoi, Minerul Petroşani, Flamura roşie Lupeni. In aceste colective întrecerile din cadrul Spartachiadei sindicale nu au luat nici pe departe avîntu! pe care ar fi trebuit să-l ia. . . Asemenea atitudini arată că mai există încă în mişcarea noastră sportivă tendinţe nesănătoase de a se subestima importantul rol pe care îl au competiţiile de mase. In viitor, comisiile regionale de organizare a Spartachiadei sindicale, precum şi consiliile sindicale regionale, comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti U. T. M. vor trebui să lupte pentru a lichida atitudinea de nepăsare, manifestată de unele colective, faţă de întrecerile Spartachiadei. Muncind cu mai mult elan, vom reuşi ca numărul celor care se vor întrece în bazinele de înot sau în sălile de gimnastică să fie tot atît de mare ca al celor care au concurat la atletism, tir sau oină. In acest fel vom transforma şi mai mult această competiţie într-o sărbătoare a tineretului nostru, o sărbătoare sportivă care a cuprins şi va cuprinde mase mereu mai largi de oameni ai muncii. Canotorii romiti participă la concursul internaţional de la Berlin Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd la Berlin, un lot de canotori romîni pentru a participa la un mare concurs internaţional în R.D. Germană. La acest concurs, care va avea loc în zilele de 3 şi 4 iulie pe lacul Grünau, participă şi sportivi din R.P. Polonă şi R.D. Germană. Vor avea loc probe de canotaj academic. Din lotul sportivilor români fac parte maestrul sportului Carol Vereş, Tiberiu Măcean, Irina Csik şi alţii. (Agerpres). Un nou meci atletic internaţional: R. P. ROMINA-ELVEŢIA Cel de-al doilea meci international pe care echipele noastre reprezentative de atletism îl susţin in acest sezon, va avea loc pe stadionul Republicii din Capitală in zilele de 10 şi 11 iulie a c. Atletii şi atletele noastre vor intîlni la aceasta dată echipele reprezentative ale Elveţiei. Viitorii adversari ai sportivilor noştri au o bună valoare in atletismul european. Anul trecut ei au reuşit să întreacă la o diferenţă de 46 de puncte echipa Olandei. Sute de tineri din asociaţia „Rezervele de Muncă‘ reprezentind toate regiunile din ţară, au luat parte la finalele campionatelor de atletism, fotbal şi baschet ale acestei asociaţii, finale desfăşurate pe stadionul Tineretului din Capitală. Iată-i pe tinerii sportivi care s-au calificat in întrecerile finale, defilind un pas vioi in cadrul festivităfii de deschidere. Ei sunt nu numai cei mai buni la sport dar şi la învăţătură şi practică. Lozinca „Primii In sport, primii la învăţătură" , călăuzeşte zi de zi, ceas de ceas, spre noi Succese. Echipele Uniunii Sovietice, campioane mondiale de gimnastică Echipa feminină a ţării noastre s-a clasat pe locul IV din 14 echipe ROMA, 30 (Prin telefon de la trimisul nostru). Actuala ediţie a campionatelor mondiale de gimnastică a constituit un nou prilej de strălucită afirmare a sportului sovietic. Atît în proba feminină cît şi în cea masculină, reprezentanţii Uniunii, Sovietice au obţinut, cele mai', bune'rezultate sîtuîndu-ie în fruntea& clasamentului individual şi pe \echipe.: După terminarea exerciţiilor impuse sâ -liber «lese, echipa feminină a/LL'R^ittettălizat cel mai mare Jhrmăr diwyincte. 451.11. La aproa*pe diferență o urmează , f Ungare avînd 444,48 . punc%. Diniaastele maghiare au executat. infrdn mod impecabil exerciţiile liber/alese ceea ce le-a permi^Lsâ ^rce în clasament de la loculD-Ia 'locul 2, .îrfipeeînd echipa R. Cehoslovace c^fer',a totalizat 439,02 puncte. Pe locful al 4-lea s-a clasat «chipi noastre Popu Iare ) care a cîştigat două’ locuri'r'în clasament datorită'Dunei'comportări la exerciţiile liber alese. In clasamentul individual, pri- ' mele locuri au fost ocupate de gimnastele sovdejjce în frunte cu Galină Rudko. .Rudko a totalizat cel mai mare număr de_ puncte (65,58) devenind astfel campioana absolută a lumii. In proba masculină, reprezentanții U.R.S.S.au intrat in concurs a doua zi, deoarece se aflau in ultima serie. Gimnaştii care concura- seră cu o zi mai devreme şi care se situaseră în fruntea clasamentului au coborît toţi, după evoluţia celor 8 gimnaşti sovietici, mai jos de locul opt Primul s-a clasat V. Oitikarin pe care presa şi radioul l-au recunoscut „cel mai bun gimnast al hunii". V. Muratov a terminat exerciţiile impuse pe locul III. Dintre gimnaştii celorlalte ţări cel mai bun joc l-a obţinut Bantz (Germania Occidentală), clasat al 9-lea. Pe echipe, U.R.S.S. preceda, după exerciţiile impuse, cu 10 puncte echipa Germaniei occidentale, cu 11 puncte echipele Elveţiei şi Japoniei, cu 16 puncte echipa R. Cehoi slovace. " I In cursul zilei de astăzi au continuat exerciţiile liberi alese în proba masculină, dar luînd sfîrşit de o oră tirzie, pînă acum mi s-a comunicat încă rezultatul finalei. Se ştie însă in mod cert că echipa masculină a Sruptunii Sovietice s-a clasat pe locul extştrgînd titlul de campioană mondială. Pe focurile următoare se află echipele: Germaniei Occidentale, Elveţiei, Japoniei, Republicii Cehoslovace ş. a. Nu s-a comunicat încă nici locurile pe care le ocupă reprezentanţii noştri în clasamentul individual compus. In general, Frederic Orendi a lucrat bine, urmat fiind de Andrei Kerekeş şi Mihai Botez. In cursul după amiezii de astăzi s-a desfăşurat ultima probă a gimnastelor, anume exerciţiul în ansamblu cu aparate portative. S-au înregistrat următoarele rezultate : 1. R. P. Ungară 73,80 p.; 2. U.R.S.S. 72,02 p.; 3. Suedia 71,06 p. Reprezentative feminină a ţării noastre, deşi nu se află printre primii cinci clasaţi la această probă, a reuşit excelenta performanţă de a ocupa locul 4 în clasamentul final pe echipe, precedând cu aproape trei puncte echipa Republicii Populare Polone şi cu aproape patru puncte echiipa, R.P. Bulgaria. Este demnă de subliniat comportarea gimnastei noastre Elena Leuş,,ton, care în probele la sol, bîrnă, precum şi în clasamentul individual compus a reuşit să se claseze printre cele mai bune 10 gimnaste ale lumii. Elena Leuştean este urmată în clasament de A. Hofman, A. Ticu, E. Vătăşoiu, T. Băiaşu, E. Dobrovolski, E. Slavici şi I. Gyárfás. Trebuie menţionat arbitrajul extrem de sever din cursul acestor campionate, fapt care a făcut ca notele concurenţilor să fîe ceva mai scăzute ca de obicei. Totuşi, a existat printre numeroşii participanţi la campionate unul singur care s-a apropiat de nota 10, gimnastul sovietic Azarian cere a obţinut la inele (exerciţiu liber ales) nota 9,95. Mai înainte de a da rezultatele tehnice iată cîteva comentări ale presei italiene referitoare la aceste campionate. Ziarul „Gazzetta dello Sport" subliniind comportarea ghanastelor sovietice scrie : ,,Echipa feminină a Uniunii Sovietice a arătat o superioritate categorică. Evoluţia echipei sovietice a stîrnit un mare interes în rîndurile publicului sportiv. Gimnastele sovietice sunt calme, pline de siguranță, au un stil excelent şi manifestă o superi- oritate evidentă..." ..Concursul echipelor feminine — scrie ziarul „Messaggero“ — a arătat o echipă sovietică superioară care a depăşit toate celelalte echipe“ ...şi în continuare: „gimnastele sovietice au executat exerciţiile cu o siguranţă neobişnuită, într-un stil plin de graţie". Tot despre gimnastele sovietul ziarul ..Unita“ scrie că acestea d est execuţia tot ireproşabiă au uimit publicul care le-a aplaudat de nems mânate ori. Şi acum iată rezultatele tehnice înregistrate : ECHIPE FEMEI (exerciţii impuse şi liber alese): 1. U.R.S.S. 451,11 pte; 2. R. P. Ungară 444,48 pte; 1 R. Cehoslovacă 433,02 pte; 4. R. P. Romina 432,37 pte; 5. R. P. Polonă 429.93 pte; 6. Italia 424.77 pte; 7. R. P. Bulgaria; 8. Franța; 9. Germania Occidentală; 10. Suedia: II Iugoslavia; 12. Austria etc. ECHIPE FEMEI (clasament final): I. U.R.S.S. 524.31 p.; 2. R. P. Ungară 518.28 p.; 3. R. Cehoslovacă 510.22 p.; 4. R. P. Română 438.57 p.; 5. R P. Polonă 493,79 p.; 6. Haha 495,77 p.; 7. R. P. Bulgaria 494,03 p.; 8. Suedia 491,18 p.; 9. Franţa 490,33 p.; Germania Occidentală, Iugoslavia, Belgia, Luxemburg. A 11 ctr . a PK* INDIVIDUAL COMPUS FEMEI: 1. Galina Rudko (U.R.S.S.) 75.68 p.; (37.09 p. + 37.59 p ); 2. Eva Bosakova (R. Ceh.) 75.11 p., 3. Helena Rákóczi ,4R. P. Polonă) 74,72 p. Iată şi ciţiva campioni în probele masculine : INELE: Azarian (U.R.S.S.) 19.70 p. CAL CU MINERE: Saghinian (U.R.S.S.) 19.30 p. PARALELE : Ciukarin (U.R.S.S.) 19.60 p. BARA FIXA : Muratov (U.R.S.S.) 19.60 p. JO.MA RABSAN