Sportul Popular, iulie 1954 (Anul 9, nr. 2448-2465)

1954-07-01 / nr. 2448

Să asigurăm condiţii pentru învăţarea înotului la sate Sunt multe sate in ţara noas­tră unde înotul este sportul cel mai popular. Exista însă şi al­tele cu mult mai numeroase, unde aceasta disciplină spor­tivă este mai puţin cunoscută. Şi aceasta, pentru că munca de in­struire şi de antrenare a tine­rilor ţărani muncitori în cu­noaşterea nataţiei este ca şi inexistentă. Suntem­ în plină activitate de vară. In fiecare sat, în fiecare comună se pot organiza zilnic diferite programe de antrena­ment. Asemenea iniţiative nu impun colectivelor sportive nici un fel de cheltuieli şi nici o muncă prea mare în acţiunea de mobilizare a membrilor lor, căci ţăranii muncitori vin cu toţi la gîrla satului sau la eleşteu în aceste zile de caniculă. îndeosebi, masa tineretului muncitor de pe ogoare trebuie pregătită pentru trecerea noiane­lor G.M.A la inot. Prezenţa ţă­ranilor muncitori în număr cît mai mare la antrenamente va da posibilitate colectivelor spor­tive să-şi îndeplinească mai de­vreme angajamentele pentru că proba de înot nu poate fi luată decît vara, ea nu poate fi animată sau înlocuită. In multe locuri colectivele noastre sportive pot asigura condiţii dintre cele mai bune pregătirii membrilor lor pentru învăţarea acestui sport. Acolo unde in prezent aceste posibi­lităţi nu există, ele se pot crea. De pildă, pe malul unei ape curgătoare se poate amenaja cu uşurinţă un loc special pentru iniţierea tinerilor de la sate în cunoaşterea şi practicarea îno­tului. Dacă apa este prea mare atunci se va îngrădi cu nuiele sau pari o porţiune de circa 15-20 metri lungime In schimb acolo unde apa este prea mică se va face un mic stăvilar de-a latul rîului şi se va adinei albia cu sapa. La iazuri, lacuri sau ele­ştee, dacă malurile sunt la un nivel apropiat cu a­ apei este necesară improvizarea unor blocuri de start de pe care parti­cipanţii vor lua plecarea. A­­ceste blocuri de start pot fi ame­najate din scinduri, cărămizi şi chiar cantităţi mai mari de pa­­mînt. In unele locuri startul va putea fi luat direct din apă. Colectivele sportive de la sate vor trebui sa cureţe din vreme locurile unde se vor desfăşura pregătirile şi întrecerile de înot in aşa fel îneît pe fundul apei să nu existe ierburi sau bolo­vani. Acestea sînt numai cîteva e­­xample pe care colectivele spor­tive de la sate le pot urma. In general colectivele sportive de la sate ,se vor orienta la faţa locu­lui şi vor lua măsuri în funcţie de posibilităţile existente. B. M AR­IC­A în ajutorul instructorului de inot Pentru cei ce nu ştiu să înoate au fost organizate o serie de şcoli populare în scopul învăţării meto­dice şi răspîndirii acestui sport. Un ajutor preţios în activitatea şcoli­lor de acest fel îl constituie planul lecţiilor alcătuit de autorul sovietic E. P. Firsov. Aceste lecţii au fost aplicate aspiranţilor la insigna G.T.O. şi au dat rezultate foarte bune. Pentru începători, şedinţele de antrenament pot fi efectuate în gru­puri independente de cîte­ 3—4 inşi. In astfel de cazuri, se alege în­totdeauna cîte un observator pen­tru fiecare grupă, care urmăreşte felul cum sunt aplicate diferitele e­­xerciţii. In­­joi, exerciţiile se fac pe rind : unul execută exerciţiul, iar celalalt îl controlează. Apoi rolurile se inversează pentru că nu se poate învăţa de unul singur. Lecţiile tip trebuie completate sau schimbate în raport cu condi­ţiile locale, cu temperatura apei, a aerului şi cu nivelul pregătirii fi­zice generale a elevilor. Fiecare lecţie începe cu exerciţii pe uscat, cu ajutorul cărora elevii îşi însuşesc tehnica mişcărilor des­compuse. In primele 3—4 lecţii e­­xerciţiile pe uscat trebuie să dureze 30—40 minute. După aceea, ele vor fi limitate la 15—20 minute. După exerciţiile pe uscat urmează exerciţiile în apă. La primele lecţii (sau cînd timpul este rece) ele tre­buie să dureze 15—20 minute iar mai tîrziu cite 35—40 minute. Lec­ţiile vor lua sfîrşit cu o baie liberă de 5—10 minute. In timpul lecţiilor trebuie respec­tate următoarele reguli: să nu se meargă spre adîncul apei, să nu se stea mult timp în apă fără a se face mişcări ; la apariţia primei senzapi de frig lecţia va fi între­ruptă imediat, iar după ieşirea din apă se vor executa cîteva exerciţii c­e încălzire. Iată un plan pentru prima lecţie pe uscat: exerciţiul 1 ; stînd pe bancă, pe o piatră sau o mobilă, sprijinit în mîini, elevul face bătăi cu picioarele (de cite 20—30 ori cu fiecare picior) la început încet, apoi repede şi din nou încet. Exer­ciţiul se repetă de cîte 4—5 ori. Bătăile se fac lin şi relaxat. In timpul bătăii se respiră adine pe gură. Ex. 2: înclinînd corpul îna­inte şi sprijinind braţul stîng pe genunchi, elevul execută cu braţul drept mişcările de craul fără în­toarcerea capului pentru respiraţie. Se repetă de cîte 3—4 ori. Acelaşi lucru se va face şi cu celălalt braţ, apoi cu amîndouă braţele. își cuceresc insigna G. M. A. • Intr-una din zilele trecute, pe terenul de sport al comunei Dimă­­cheni, raionul Dorohoi, au avut loc examenul de control la care au participat 18 aspiranţi. Fi­ind zi de sărbătoare, la examen au asistat un mare număr de ţă­rani muncitori care­ şi-au încura­jat tovarăşii de muncă şi sport. In mod deosebit s-au evidenţiat tinerele Elena Anton şi Emilia Pă­­limaru care au dovedit o bună pregătire tehnică. O frumoasă com­portare au avut şi sportivii V. Nistor şi Ioan Holban care au fă­cut primii paşi în sport cu ocazia complexului G.M.A. Ei au obţinut cele mai bune rezultate la arunca­rea grenadei şi au executat cu mul­tă îndemînare exerciţiile de gim­nastică. După terminarea examenului de control, au fost luminate insignele celor 18 tineri ţărani muncitori care după o îndelungată pregătire au reuşit să-şi treacă cu succes toate normele complexului deve­nind purtători ai insignei G.M.A. (M. Crişan, corespondent). • Intr-un cadru sărbătoresc a avut loc de curînd festivitatea de împărţire a insignelor G.M.A. şi F. Gj.M.A. celor 116 sportivi de la colectivul liceului mixt din Breaza. Printre noii purtători ai insignei G. M.A. se află mulţi elevi fruntaşi în învăţătură, aşa cum sunt de exemplu tinerii Marin Paul, Ovi­­diu Iliescu, Petre Vasile, Paula Şovăilă, Iolanda Moga, şi încă mulţi alţii. Majoritatea purtători­lor de insignă şi-au luat angaja­mentul ca în timpul vacanţei să continuie pregătirile în vederea cu­ceririi insignei G.M.A. gr. II (M. Cătiinoiu, corespondent). • Cu prilejul concursurilor din cadrul lunii G.M.A. în oraşul Satu Mare, un mare număr de tineri şi tinere şi-au trecut normele G.M.A. Astfel, peste 10 la sută din numărul aspiranţilor G.M.A. ai şcolii profesionale nr. 3 din lo­calitate şi-au trecut toate normele complexului, depunînd carnetele pentru examenul de control. (Ni­­colaie Bara, corespondent). • Cu ocazia concursurilor G.M.A. organizate în ultima vreme în ora­şul Deva numeroşi aspiranţi şi-au trecut normele complexului G.M.A. Peste 60 de elevi de la şcoala me­die tehnică de construcţii civile şi industriale din localitate şi-au trecut zilele trecute ultima normă, urmînd acum să se prezinte la examenul de control. Printre elevii care au dovedit o bună pregătire se numără Petru Vasiu, V. Horia, Gh. Butaru şi Ioan Bota. Merită a fi evidenţiat pentru sîrguinţă depusă în pregătirea aspiranţilor profesorul de educaţie fizică Pa­vel Liviu, care a depus eforturi susţinute şi în acţiunea de mobi­lizare a tinerilor la concursurile pentru trecerea normelor G.M.A. (Gh. Cioranu, corespondent). DESCHIDEREA ŞCOLILOR POPULARE DE INOT In 30 oraşe din ţară se deschid astăzi porţile şcolilor populare de înot organizate din iniţiativa sec­ţiei cultură fizică şi sport a C.C.S. Scopul acestei acţiuni este de a atrage un număr cît mai mare de muncitori şi muncitoare în practi­carea acestui sport pe cît de util pe atît de frumos, de a pregăti cît mai m­ulţi tineri şi tinere în vede­rea trecerii cu succes a normelor G.M.A. la înot. O sarcină deosebit de importan­tă, care de altfel trebuie să con­stituie obiectivul de frunte al tu­turor factorilor interesaţi în reu­şita acestei acţiuni, este mobiliza­rea unui număr cît mai mare de tineri şi vîrstnici la cursurile a­­cestor şcoli. Pentru aceasta tre­buie folosite din plin toate mijloa­cele locale de agitaţie şi propagan­dă, trebuie folosit din plin ajuto­rul organizaţiilor de masă şi în deosebi al organizaţiilor de bază U.T.M. Un rol mare revine comisiilor care se preocupă de organizarea practică a şcolilor populare de înot. Aceste comisii, trebuie alcă­tuite din cei mai pricepuţi oameni în problemele nataţiei şi trebuie să se îngrijească din vreme de asigurarea materialelor necesare desfăşurării în bune condiţiuni a cursurilor populare de înot. Instruc­torii şi antrenorii au de asemenea datoria să depună toate eforturile lor în pregătirea temeinică a ele­vilor. Fiecare antrenor trebuie să-şi alcătuiască un plan de lucru bine întocmit, folosindu-se în acţiunea de învăţare a înotului de material bibliografic cum ar fi broşurile „înotul in complexul G.T.O.“ de E. P. Firsov, „învaţă să înoţi“ de M. Butovici, „înotul sportiv“ de N. Dumitrescu, cărţi în care sunt redate noţiunile cele mai nimerite pentru atragerea tinerilor care nu au mai practicat acest sport. Este bine ca în munca lor antrenorii şi instructorii să-şi facă un program special pentru tinerii începători. Înainte de lecţiile practice este in­dicat ca începători să faci o pe­rioadă de timp gimnastica specială, acomodîndu-i în acest fel cu miş­cările fiecărui stil. La lecţiile prac­tice este necesar să se pună un accent deosebit pe mişcările de o­­bişnuinţă cu apa, exerciţiile de respiraţie şi scufundări iar în cea de a doua parte a şedinţelor de antrenament să se treacă la jocuri în apă, plută, ştafete, lupta călare, coordonarea mişcărilor picioarelor şi ale m­îinilor etc. Este recomanda­bil să se înceapă şedinţele de an­trenament cu învăţarea stilurilor craul şi bras iar în cazul cînd an­trenorul observă că tînărul respec­tiv nu se acomodează cu aceste stiluri să se exerseze atunci mişcă­rile stilului over (înot pe o parte). O sarcină imediată ce revine a­­tît colectivelor sportive cît şi comi­tetelor raionale şi orăşeneşti C.F.S. este recrutarea tinerilor care vor urma cursurile populare de înot. Toţi elevii care vor fi înscrişi la aceste şcoli vor avea intrarea gra­tuită la bazinele din orașele res­pective in conformitate cu Hotări­­rea Consiliului de Miniștri Nr. 2190­ din 16 octombrie 1952. SPORTUL POPUL*“ ***«• 2-a Nr. 2448 I In preajma întrecerilor din faza pe colectiv a campionatului R. P. R. de poliatlon G. M. A. Numeroase colective sportive din ţara noastră au desfăşurat în ulti­ma vreme o intensă muncă de pre­gătire cu toţi participanţii la cam­pionatul R.P.R. de poliatlon G.M.A. pe anul 1954. Majoritatea, colective­lor sportive au reuşit să angreneze în aceste pregătiri deosebit de im­portante zeci şi sute de sportivi şi sportive. Merită a fi evidenţiată în această direcţie activitatea colecti­velor sportive din oraşul Cluj, care au desfăşurat, sub îndrumarea şi controlul comisiei orăşeneşti G.M.A, o susţinută muncă de propagandă în rîndurile oamenilor muncii pen­tru o cît mai largă participare a a­­cestora la campionatul R.P.R. de poliatlon G.M.A. Frumoase rezultate în această di­recţie au obţinut şi comisiile de pregătire şi examinare G.M.A. din colectivele sportive ale raionului Buzău. Datorită unei munci perse­verente ele au reuşit să aducă la startul antrenamentelor zeci şi zeci de tineri şi vîrstnici. In mod deose­bit s-a evidenţiat colectivul sportiv Voinţa din Buzău care, de altfel, desfăşoară în ultima vreme o rod­nică activitate pe linia complexului G.M.A. Şi în regiunile Timişoara, RAM. şi Hunedoara întîlnim nu­meroase colective sportive care s-au preocupat din vreme de asigurarea condiţiilor necesare bunei pregătiri a participanţilor. Intrucît în perioada primelor zile ale lunii iulie urmează să se desfăşoare în întreaga ţară întrecerile oficiale din ca­drul fazei pe colectiv, socotim că este necesar să amintim comisiilor de pregătire şi exa­minare G.M.A. unele condiţii abso­lut necesare acestor întreceri. Co­lectivele sportive vor trebui să or­ganizeze întrecerile în decurs de două zile după următorul program: In prima zi se vor desfăşura ur­mătoarele probe: 1) Tir (norma generală G.M.A. gr. II) 2) Gimnas­tică (norma generală G.M.A. gr. II) 3) înot 100 m. liber pentru bărbaţi şi 50 m. liber pentru femei. In ziua a doua de concurs partici­panţii la acest campionat se vor întrece la aruncarea greutăţii cu ambele mîini, cursa cu obstacole 150 m. (normă generală G.M.A. gr. 11) atît pentru bărbaţi cît şi pentru femei, şi proba de cros 3 km. la bărbaţi şi 1 km. la femei (normă la alegere G.M.A. gr. I). Participanţii trebuie să aibă vîrsta de 17 ani împliniţi (băieţi şi fete). De asemenea, concurenţii trebuie să prezinte comisiei de întreceri brevetul de purtător al insignei G.M.A. gr. I şi buletinul de iden­titate din care vîrsta să poată reieşi cu exactitate. Clasamentul la concursurile campionatului de po­liatlon G.M.A. se stabileşte pe baza rezultatelor obţinute la toate pro­bele. Se clasează pentru etapa urmă­toare cite un singur concurent de fiecare categorie. Deci, un colectiv sportiv va prezenta pentru faza ur­mătoare (etapa raională) doi con­curenţi şi anume : cîştigătorul la bărbaţi şi prima clasată la fete. Colectivele sportive trebuie să facă înscrierile din vreme, iar după terminarea etapei să anunţe în scris comitetelor raionale şi orăşeneşti C.F.S. numărul participanţilor la bărbaţi şi femei. Toate cheltuielile ce decurg din organizarea etapei I-a vor fi supor­tate de colectivele sportive. Se observă că, în mai toate colec­tivele sportive, cadrele tehnice (pro­fesorii de educaţie fizică, antrenorii, şi instructorii sportivi) nu se preo­cupă de buna pregătire tehnică şi fizică a participanţilor, lăsind a­­ceastă sarcină numai pe umerii membrilor comisiilor de pregătire şi examinare G.M.A. Se impune ca toate colectivele sportive să fixeze cadrelor tehnice sarcini precise în vederea bunei desfăşurări a între­cerilor din prima fază a campiona­tului R.P R. de poliatlon G.M.A. pe anul acesta. TI­ODOR ROI­BU Bazinul de înot din Orăştie... nu cunoaşte activitate Chiar din prima zi în care razele soarelui au început să se arate prietenoase, şi-au scotocit în gea­mantane sau în dulapuri, în care printre celelalte lucruri de vară puse cu grijă la naftalină, se aflau şi cost­um­ele de baie. Le-au scos, le-au vîrît veseli în obişnuitul sac de sport, şi au pornit-o repede spre bazinul de înot din oraşul lor. Personagiile despre care vorbim în rîndurile de mai sus sînt jucă­torii de polo de la Progresul Orăş­­tie, înotătorii tuturor colectivelor din oraş, şi aspiranţii G.M.A. din Orăştie, care după ce şi-au trecut cu sîrguinţă normele de schi în timpul iernii, abia aşteptau vara pentru a-şi trece şi proba de înot. Şi cum spuneam mai înainte, prietenii noştri au pornit-o repede spre bazin; şi pentru că îi întovă­răşim, iată-ne în cîteva clipe în faţa bazinului de înot din Orăştie. Unii dintre tineri şi tinere s-au repezit spre cabine, au văzut , drept cu mirare, că uşile cabinelor nu se mai închideau, iar clădirea unde erau casele de bilete şi ma­gazia era aproape dărăpănată. Oamenii au intrat totuşi în cabine, şi-au ţinut uşile unii altora, s-au ferit de pînzele de păianjen ţesute des în toate colţurile cabinelor, și s-au echipat. — Ce bras am să-i trag Mitică, abia aștept. — Ce zici Ioane, după vreo săp­­nă, două de antrenamente ne luăm norma cu excelent, nu crezi ? Ei, dar ce să fie asta? Cei care s-au dus mai ini­i să privească ba­zinul, stau nemişcaţi pe marginea lui. Iar cei gata echipaţi in cos­tum de baie odată ajunşi la bazin in loc să sară in apă repede, stau şi ei tot nemişcaţi pe margine. Pri­vesc cu toţii fără să scoată o vor­bă. Şi nu-i de mirare că bieţii ama­tori de înot din Orăştie au rămas pietrificaţi în faţa aspectului pet care îl are acum bazinul lor! In locul apei limpezi şi curate (în care se şi văzuseră parcă înotînd) o băltoacă de noroi negru ca pă­cura ce ajunge pînă la jumătatea bazinului, pereţii la care ar fi tre­buit să facă întoarcerile sînt nişte biete grămezi de zid prăbuşite. La marginea bazinului o „colecţie“ de lăzi stricate, sticle sparte şi alte obiecte pe care le cumpără cu plă­cere DAC. ...Intr-un tîrziu, sportivii noştri au părăsit necăjiţi trista privelişte. Dar oamenii noştri nu s-au lăsat în­vinşi de „vitregia soartei“. Au um­blat peste tot. La comitetul C.F.S. raional, la tovarăşii de la sfatul popular şi chiar la tov. Ion Albu care răspunde de gospodăriile lo­cale, şi tot aşa umblînd de la unul la altul, au înţeles sportivii din Orăştie că nu e vorba de „vi­tregia soartei“ ci de nepăsarea to­tală a tovarăşilor de la comitetul raional C.F.S. ca şi a celor de la sfatul popular care nici pînă acum n-au luat nici o măsură pentru a reamenaja bazinul de înot din oraş. Aşa se face că aspiranţii G.M.A. şi toţi înotătorii din Orăştie care vor totuşi să practice înotul trebuie să facă 17 kcn. pînă la Geoagiu (plus 17 km. întorsul, egal, 34­ km.) pentru a se antrena. După cum ne informează corespondentul nostru Gh. Balogh care ne-a se­­zisat această situaţie, prin Orăştie se zvoneşte că înotătorii şi­ aspi­ranţii G.M.A. (care trebuie să-şi treacă norma de înot), vor deveni mărşăluitori de forță.

Next