Sportul Popular, iulie 1954 (Anul 9, nr. 2448-2465)
1954-07-01 / nr. 2448
Să asigurăm condiţii pentru învăţarea înotului la sate Sunt multe sate in ţara noastră unde înotul este sportul cel mai popular. Exista însă şi altele cu mult mai numeroase, unde aceasta disciplină sportivă este mai puţin cunoscută. Şi aceasta, pentru că munca de instruire şi de antrenare a tinerilor ţărani muncitori în cunoaşterea nataţiei este ca şi inexistentă. Suntem în plină activitate de vară. In fiecare sat, în fiecare comună se pot organiza zilnic diferite programe de antrenament. Asemenea iniţiative nu impun colectivelor sportive nici un fel de cheltuieli şi nici o muncă prea mare în acţiunea de mobilizare a membrilor lor, căci ţăranii muncitori vin cu toţi la gîrla satului sau la eleşteu în aceste zile de caniculă. îndeosebi, masa tineretului muncitor de pe ogoare trebuie pregătită pentru trecerea noianelor G.M.A la inot. Prezenţa ţăranilor muncitori în număr cît mai mare la antrenamente va da posibilitate colectivelor sportive să-şi îndeplinească mai devreme angajamentele pentru că proba de înot nu poate fi luată decît vara, ea nu poate fi animată sau înlocuită. In multe locuri colectivele noastre sportive pot asigura condiţii dintre cele mai bune pregătirii membrilor lor pentru învăţarea acestui sport. Acolo unde in prezent aceste posibilităţi nu există, ele se pot crea. De pildă, pe malul unei ape curgătoare se poate amenaja cu uşurinţă un loc special pentru iniţierea tinerilor de la sate în cunoaşterea şi practicarea înotului. Dacă apa este prea mare atunci se va îngrădi cu nuiele sau pari o porţiune de circa 15-20 metri lungime In schimb acolo unde apa este prea mică se va face un mic stăvilar de-a latul rîului şi se va adinei albia cu sapa. La iazuri, lacuri sau eleştee, dacă malurile sunt la un nivel apropiat cu a apei este necesară improvizarea unor blocuri de start de pe care participanţii vor lua plecarea. Aceste blocuri de start pot fi amenajate din scinduri, cărămizi şi chiar cantităţi mai mari de pamînt. In unele locuri startul va putea fi luat direct din apă. Colectivele sportive de la sate vor trebui sa cureţe din vreme locurile unde se vor desfăşura pregătirile şi întrecerile de înot in aşa fel îneît pe fundul apei să nu existe ierburi sau bolovani. Acestea sînt numai cîteva example pe care colectivele sportive de la sate le pot urma. In general colectivele sportive de la sate ,se vor orienta la faţa locului şi vor lua măsuri în funcţie de posibilităţile existente. B. M ARICA în ajutorul instructorului de inot Pentru cei ce nu ştiu să înoate au fost organizate o serie de şcoli populare în scopul învăţării metodice şi răspîndirii acestui sport. Un ajutor preţios în activitatea şcolilor de acest fel îl constituie planul lecţiilor alcătuit de autorul sovietic E. P. Firsov. Aceste lecţii au fost aplicate aspiranţilor la insigna G.T.O. şi au dat rezultate foarte bune. Pentru începători, şedinţele de antrenament pot fi efectuate în grupuri independente de cîte 3—4 inşi. In astfel de cazuri, se alege întotdeauna cîte un observator pentru fiecare grupă, care urmăreşte felul cum sunt aplicate diferitele exerciţii. Injoi, exerciţiile se fac pe rind : unul execută exerciţiul, iar celalalt îl controlează. Apoi rolurile se inversează pentru că nu se poate învăţa de unul singur. Lecţiile tip trebuie completate sau schimbate în raport cu condiţiile locale, cu temperatura apei, a aerului şi cu nivelul pregătirii fizice generale a elevilor. Fiecare lecţie începe cu exerciţii pe uscat, cu ajutorul cărora elevii îşi însuşesc tehnica mişcărilor descompuse. In primele 3—4 lecţii exerciţiile pe uscat trebuie să dureze 30—40 minute. După aceea, ele vor fi limitate la 15—20 minute. După exerciţiile pe uscat urmează exerciţiile în apă. La primele lecţii (sau cînd timpul este rece) ele trebuie să dureze 15—20 minute iar mai tîrziu cite 35—40 minute. Lecţiile vor lua sfîrşit cu o baie liberă de 5—10 minute. In timpul lecţiilor trebuie respectate următoarele reguli: să nu se meargă spre adîncul apei, să nu se stea mult timp în apă fără a se face mişcări ; la apariţia primei senzapi de frig lecţia va fi întreruptă imediat, iar după ieşirea din apă se vor executa cîteva exerciţii ce încălzire. Iată un plan pentru prima lecţie pe uscat: exerciţiul 1 ; stînd pe bancă, pe o piatră sau o mobilă, sprijinit în mîini, elevul face bătăi cu picioarele (de cite 20—30 ori cu fiecare picior) la început încet, apoi repede şi din nou încet. Exerciţiul se repetă de cîte 4—5 ori. Bătăile se fac lin şi relaxat. In timpul bătăii se respiră adine pe gură. Ex. 2: înclinînd corpul înainte şi sprijinind braţul stîng pe genunchi, elevul execută cu braţul drept mişcările de craul fără întoarcerea capului pentru respiraţie. Se repetă de cîte 3—4 ori. Acelaşi lucru se va face şi cu celălalt braţ, apoi cu amîndouă braţele. își cuceresc insigna G. M. A. • Intr-una din zilele trecute, pe terenul de sport al comunei Dimăcheni, raionul Dorohoi, au avut loc examenul de control la care au participat 18 aspiranţi. Fiind zi de sărbătoare, la examen au asistat un mare număr de ţărani muncitori care şi-au încurajat tovarăşii de muncă şi sport. In mod deosebit s-au evidenţiat tinerele Elena Anton şi Emilia Pălimaru care au dovedit o bună pregătire tehnică. O frumoasă comportare au avut şi sportivii V. Nistor şi Ioan Holban care au făcut primii paşi în sport cu ocazia complexului G.M.A. Ei au obţinut cele mai bune rezultate la aruncarea grenadei şi au executat cu multă îndemînare exerciţiile de gimnastică. După terminarea examenului de control, au fost luminate insignele celor 18 tineri ţărani muncitori care după o îndelungată pregătire au reuşit să-şi treacă cu succes toate normele complexului devenind purtători ai insignei G.M.A. (M. Crişan, corespondent). • Intr-un cadru sărbătoresc a avut loc de curînd festivitatea de împărţire a insignelor G.M.A. şi F. Gj.M.A. celor 116 sportivi de la colectivul liceului mixt din Breaza. Printre noii purtători ai insignei G. M.A. se află mulţi elevi fruntaşi în învăţătură, aşa cum sunt de exemplu tinerii Marin Paul, Ovidiu Iliescu, Petre Vasile, Paula Şovăilă, Iolanda Moga, şi încă mulţi alţii. Majoritatea purtătorilor de insignă şi-au luat angajamentul ca în timpul vacanţei să continuie pregătirile în vederea cuceririi insignei G.M.A. gr. II (M. Cătiinoiu, corespondent). • Cu prilejul concursurilor din cadrul lunii G.M.A. în oraşul Satu Mare, un mare număr de tineri şi tinere şi-au trecut normele G.M.A. Astfel, peste 10 la sută din numărul aspiranţilor G.M.A. ai şcolii profesionale nr. 3 din localitate şi-au trecut toate normele complexului, depunînd carnetele pentru examenul de control. (Nicolaie Bara, corespondent). • Cu ocazia concursurilor G.M.A. organizate în ultima vreme în oraşul Deva numeroşi aspiranţi şi-au trecut normele complexului G.M.A. Peste 60 de elevi de la şcoala medie tehnică de construcţii civile şi industriale din localitate şi-au trecut zilele trecute ultima normă, urmînd acum să se prezinte la examenul de control. Printre elevii care au dovedit o bună pregătire se numără Petru Vasiu, V. Horia, Gh. Butaru şi Ioan Bota. Merită a fi evidenţiat pentru sîrguinţă depusă în pregătirea aspiranţilor profesorul de educaţie fizică Pavel Liviu, care a depus eforturi susţinute şi în acţiunea de mobilizare a tinerilor la concursurile pentru trecerea normelor G.M.A. (Gh. Cioranu, corespondent). DESCHIDEREA ŞCOLILOR POPULARE DE INOT In 30 oraşe din ţară se deschid astăzi porţile şcolilor populare de înot organizate din iniţiativa secţiei cultură fizică şi sport a C.C.S. Scopul acestei acţiuni este de a atrage un număr cît mai mare de muncitori şi muncitoare în practicarea acestui sport pe cît de util pe atît de frumos, de a pregăti cît mai mulţi tineri şi tinere în vederea trecerii cu succes a normelor G.M.A. la înot. O sarcină deosebit de importantă, care de altfel trebuie să constituie obiectivul de frunte al tuturor factorilor interesaţi în reuşita acestei acţiuni, este mobilizarea unui număr cît mai mare de tineri şi vîrstnici la cursurile acestor şcoli. Pentru aceasta trebuie folosite din plin toate mijloacele locale de agitaţie şi propagandă, trebuie folosit din plin ajutorul organizaţiilor de masă şi în deosebi al organizaţiilor de bază U.T.M. Un rol mare revine comisiilor care se preocupă de organizarea practică a şcolilor populare de înot. Aceste comisii, trebuie alcătuite din cei mai pricepuţi oameni în problemele nataţiei şi trebuie să se îngrijească din vreme de asigurarea materialelor necesare desfăşurării în bune condiţiuni a cursurilor populare de înot. Instructorii şi antrenorii au de asemenea datoria să depună toate eforturile lor în pregătirea temeinică a elevilor. Fiecare antrenor trebuie să-şi alcătuiască un plan de lucru bine întocmit, folosindu-se în acţiunea de învăţare a înotului de material bibliografic cum ar fi broşurile „înotul in complexul G.T.O.“ de E. P. Firsov, „învaţă să înoţi“ de M. Butovici, „înotul sportiv“ de N. Dumitrescu, cărţi în care sunt redate noţiunile cele mai nimerite pentru atragerea tinerilor care nu au mai practicat acest sport. Este bine ca în munca lor antrenorii şi instructorii să-şi facă un program special pentru tinerii începători. Înainte de lecţiile practice este indicat ca începători să faci o perioadă de timp gimnastica specială, acomodîndu-i în acest fel cu mişcările fiecărui stil. La lecţiile practice este necesar să se pună un accent deosebit pe mişcările de obişnuinţă cu apa, exerciţiile de respiraţie şi scufundări iar în cea de a doua parte a şedinţelor de antrenament să se treacă la jocuri în apă, plută, ştafete, lupta călare, coordonarea mişcărilor picioarelor şi ale mîinilor etc. Este recomandabil să se înceapă şedinţele de antrenament cu învăţarea stilurilor craul şi bras iar în cazul cînd antrenorul observă că tînărul respectiv nu se acomodează cu aceste stiluri să se exerseze atunci mişcările stilului over (înot pe o parte). O sarcină imediată ce revine atît colectivelor sportive cît şi comitetelor raionale şi orăşeneşti C.F.S. este recrutarea tinerilor care vor urma cursurile populare de înot. Toţi elevii care vor fi înscrişi la aceste şcoli vor avea intrarea gratuită la bazinele din orașele respective in conformitate cu Hotărirea Consiliului de Miniștri Nr. 2190 din 16 octombrie 1952. SPORTUL POPUL*“ ***«• 2-a Nr. 2448 I In preajma întrecerilor din faza pe colectiv a campionatului R. P. R. de poliatlon G. M. A. Numeroase colective sportive din ţara noastră au desfăşurat în ultima vreme o intensă muncă de pregătire cu toţi participanţii la campionatul R.P.R. de poliatlon G.M.A. pe anul 1954. Majoritatea, colectivelor sportive au reuşit să angreneze în aceste pregătiri deosebit de importante zeci şi sute de sportivi şi sportive. Merită a fi evidenţiată în această direcţie activitatea colectivelor sportive din oraşul Cluj, care au desfăşurat, sub îndrumarea şi controlul comisiei orăşeneşti G.M.A, o susţinută muncă de propagandă în rîndurile oamenilor muncii pentru o cît mai largă participare a acestora la campionatul R.P.R. de poliatlon G.M.A. Frumoase rezultate în această direcţie au obţinut şi comisiile de pregătire şi examinare G.M.A. din colectivele sportive ale raionului Buzău. Datorită unei munci perseverente ele au reuşit să aducă la startul antrenamentelor zeci şi zeci de tineri şi vîrstnici. In mod deosebit s-a evidenţiat colectivul sportiv Voinţa din Buzău care, de altfel, desfăşoară în ultima vreme o rodnică activitate pe linia complexului G.M.A. Şi în regiunile Timişoara, RAM. şi Hunedoara întîlnim numeroase colective sportive care s-au preocupat din vreme de asigurarea condiţiilor necesare bunei pregătiri a participanţilor. Intrucît în perioada primelor zile ale lunii iulie urmează să se desfăşoare în întreaga ţară întrecerile oficiale din cadrul fazei pe colectiv, socotim că este necesar să amintim comisiilor de pregătire şi examinare G.M.A. unele condiţii absolut necesare acestor întreceri. Colectivele sportive vor trebui să organizeze întrecerile în decurs de două zile după următorul program: In prima zi se vor desfăşura următoarele probe: 1) Tir (norma generală G.M.A. gr. II) 2) Gimnastică (norma generală G.M.A. gr. II) 3) înot 100 m. liber pentru bărbaţi şi 50 m. liber pentru femei. In ziua a doua de concurs participanţii la acest campionat se vor întrece la aruncarea greutăţii cu ambele mîini, cursa cu obstacole 150 m. (normă generală G.M.A. gr. 11) atît pentru bărbaţi cît şi pentru femei, şi proba de cros 3 km. la bărbaţi şi 1 km. la femei (normă la alegere G.M.A. gr. I). Participanţii trebuie să aibă vîrsta de 17 ani împliniţi (băieţi şi fete). De asemenea, concurenţii trebuie să prezinte comisiei de întreceri brevetul de purtător al insignei G.M.A. gr. I şi buletinul de identitate din care vîrsta să poată reieşi cu exactitate. Clasamentul la concursurile campionatului de poliatlon G.M.A. se stabileşte pe baza rezultatelor obţinute la toate probele. Se clasează pentru etapa următoare cite un singur concurent de fiecare categorie. Deci, un colectiv sportiv va prezenta pentru faza următoare (etapa raională) doi concurenţi şi anume : cîştigătorul la bărbaţi şi prima clasată la fete. Colectivele sportive trebuie să facă înscrierile din vreme, iar după terminarea etapei să anunţe în scris comitetelor raionale şi orăşeneşti C.F.S. numărul participanţilor la bărbaţi şi femei. Toate cheltuielile ce decurg din organizarea etapei I-a vor fi suportate de colectivele sportive. Se observă că, în mai toate colectivele sportive, cadrele tehnice (profesorii de educaţie fizică, antrenorii, şi instructorii sportivi) nu se preocupă de buna pregătire tehnică şi fizică a participanţilor, lăsind această sarcină numai pe umerii membrilor comisiilor de pregătire şi examinare G.M.A. Se impune ca toate colectivele sportive să fixeze cadrelor tehnice sarcini precise în vederea bunei desfăşurări a întrecerilor din prima fază a campionatului R.P R. de poliatlon G.M.A. pe anul acesta. TIODOR ROIBU Bazinul de înot din Orăştie... nu cunoaşte activitate Chiar din prima zi în care razele soarelui au început să se arate prietenoase, şi-au scotocit în geamantane sau în dulapuri, în care printre celelalte lucruri de vară puse cu grijă la naftalină, se aflau şi costumele de baie. Le-au scos, le-au vîrît veseli în obişnuitul sac de sport, şi au pornit-o repede spre bazinul de înot din oraşul lor. Personagiile despre care vorbim în rîndurile de mai sus sînt jucătorii de polo de la Progresul Orăştie, înotătorii tuturor colectivelor din oraş, şi aspiranţii G.M.A. din Orăştie, care după ce şi-au trecut cu sîrguinţă normele de schi în timpul iernii, abia aşteptau vara pentru a-şi trece şi proba de înot. Şi cum spuneam mai înainte, prietenii noştri au pornit-o repede spre bazin; şi pentru că îi întovărăşim, iată-ne în cîteva clipe în faţa bazinului de înot din Orăştie. Unii dintre tineri şi tinere s-au repezit spre cabine, au văzut , drept cu mirare, că uşile cabinelor nu se mai închideau, iar clădirea unde erau casele de bilete şi magazia era aproape dărăpănată. Oamenii au intrat totuşi în cabine, şi-au ţinut uşile unii altora, s-au ferit de pînzele de păianjen ţesute des în toate colţurile cabinelor, și s-au echipat. — Ce bras am să-i trag Mitică, abia aștept. — Ce zici Ioane, după vreo săpnă, două de antrenamente ne luăm norma cu excelent, nu crezi ? Ei, dar ce să fie asta? Cei care s-au dus mai inii să privească bazinul, stau nemişcaţi pe marginea lui. Iar cei gata echipaţi in costum de baie odată ajunşi la bazin in loc să sară in apă repede, stau şi ei tot nemişcaţi pe margine. Privesc cu toţii fără să scoată o vorbă. Şi nu-i de mirare că bieţii amatori de înot din Orăştie au rămas pietrificaţi în faţa aspectului pet care îl are acum bazinul lor! In locul apei limpezi şi curate (în care se şi văzuseră parcă înotînd) o băltoacă de noroi negru ca păcura ce ajunge pînă la jumătatea bazinului, pereţii la care ar fi trebuit să facă întoarcerile sînt nişte biete grămezi de zid prăbuşite. La marginea bazinului o „colecţie“ de lăzi stricate, sticle sparte şi alte obiecte pe care le cumpără cu plăcere DAC. ...Intr-un tîrziu, sportivii noştri au părăsit necăjiţi trista privelişte. Dar oamenii noştri nu s-au lăsat învinşi de „vitregia soartei“. Au umblat peste tot. La comitetul C.F.S. raional, la tovarăşii de la sfatul popular şi chiar la tov. Ion Albu care răspunde de gospodăriile locale, şi tot aşa umblînd de la unul la altul, au înţeles sportivii din Orăştie că nu e vorba de „vitregia soartei“ ci de nepăsarea totală a tovarăşilor de la comitetul raional C.F.S. ca şi a celor de la sfatul popular care nici pînă acum n-au luat nici o măsură pentru a reamenaja bazinul de înot din oraş. Aşa se face că aspiranţii G.M.A. şi toţi înotătorii din Orăştie care vor totuşi să practice înotul trebuie să facă 17 kcn. pînă la Geoagiu (plus 17 km. întorsul, egal, 34 km.) pentru a se antrena. După cum ne informează corespondentul nostru Gh. Balogh care ne-a sezisat această situaţie, prin Orăştie se zvoneşte că înotătorii şi aspiranţii G.M.A. (care trebuie să-şi treacă norma de înot), vor deveni mărşăluitori de forță.