Sportul Popular, septembrie 1954 (Anul 9, nr. 2485-2502)

1954-09-02 / nr. 2485

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL X Nr. 2485 ★ Joi 2 septembrie 1954 ★ 8 pagini 25 bani Instructorul sportiv obştesc element de bază in dezvoltarea sportului la sate T­N LT1M11 ani s-a ridicat în satele noastre o categorie de activişti obşteşti altădată necunos­cută : instructorii sportivi săteşti. Oameni cu dragoste de sport, ab­solvenţi ai unei şcoli organizate pe plan central sau local, aceşti ini­moşi activişti nu-şi precupeţesc for­ţele atunci cînd este vorba să-i a­­tragă pe tovarăşii lor de muncă de pe ogoare în activitatea sportivă, să le dea îndrumările elementare necesare oricărui începător în ale sportului şi să le călăuzească paşii pe drumul activităţii sportive. Ma­joritatea instructorilor sportivi să­teşti depun suflet în activitatea lor, reuşind să angreneze mase tot mai largi de oameni ai muncii de pe ogoare în practicarea sportului şi să-i mobilizeze în acţiuni obşteşti pentru creşterea bazei materiale de practicare a sportului la sate. Sportivii din comuna Folteşti­­raionul Bujorii vorbesc cu drag despre instructorul lor,­­loan Sla­­bu. La iniţiativa acestuia au por­nit ei acţiunea de strîngere de ciu­perci şi plante medicinale, pe care le-au valorificat prin cooperativă. Astăzi sportivii din comuna Folteşti fac sport în echipamentul şi cu materialele cumpărate din banii realizaţi in acest fel. Fiecare mare competiţie sătească, fiecare ediţie a Spartachiadei sa­telor, scoate în evidenţă munca pli­nă de avînt a altor şi altor instruc­tori obşteşti de la sate. Baza spor­tivă care există azi în comuna Cor­­neşti (reg. Ploeşti) a fost amena­jată prin muncă voluntară de către sportivii mobilizaţi de instructorul C. Popescu. Cei 11.170 de partici­panţi la Spartache­da de vară a sa­telor în regiunea Piteşti, cei 12.077 de concurenţi din regiunea Bîrlad, cei 1­1.446 din regiunea Timişoara, ca şi celelalte zeci şi zeci de mii de tineri ţărani muncitori, care au luat parte la marea­­competiţie spor­tivă de la sate, au fost mobilizaţi şi pregătiţi, în marea lor majorita­te, de către instructorii obşteşti şi activiştii obşteşti ai asociaţiei Re­colta, ca şi de instructorii obşteşti ai comitetelor raionale C.F.S. Adîncind munca lor, transformîn­­d-o intr-o acţiune continuă dusă pe baze tehnice sănătoase, unii acti­vişti sportivi de la sate au reuşit să ridice elemente de valoare, echi­pe sportive şi sportivi care consti­tuie o mîndrie a raioanelor respec­tive. Instructorul Vasile Popa din Niculiţel-raionul Turcea se poate mîndri cu rezultatele pe care le-a obţinut în pregătirea echipelor de handbal feminin, oină şi a alergă­torilor din comună. Rezultatele ex­cepţionale obţinute în munca sa de instructorul sportiv Gheorghe O­­prea din Orţişoara (reg. Timişoa­ra) îl transformă pe acest vrednic activist obştesc intr-un­­ exemplu demn de urm­at. Din aport considerabil il aduc in­structorii obşteşti de la sate în dezvoltarea complexului G.M.A. în Grindurile maselor de ţărani munci­tori. Succesele obţinute de unele centre G.M.A. din raionul Bujoru (S.M.T. Chiraftei, Oancea, etc.) se datoresc în mare măsură muzicii duse de instructori obşteş­ti ca trac­toristul Enache Chirilă, sau ţăra­nul muncitor Stavăr Gălăţeanu. Pretutindeni unde comitetele ra­ionale C.F.S. şi consiliile asociaţiei Recolta au ştiut să-i folosească în muncă pe instructorii obşteşti, să-i ajute şi să-i stimuleze, au fost ob­ţinute importante succese in acţiu­nea de dezvoltare a sportului la sate. Şi nu întîmplâtor­ia raioane ca Vîlcea, Băneasa-reg. Constanţa, Horezu, Tg. Neamţ, Bacău, etc., unde atît comitetele C.F.S. cit şi colectivele Recolta pun prea puţin accent pe încurajarea şi folosirea instructorilor obşteşti, rezultatele obţinute în munca sportivă la sate sunt insuficiente. Neînţelegînd rolul deosebit de important al instructo­rilor obşteşti in mobilizarea tine­retului sătesc la practicarea spor­tului, la trecerea normelor G.M.A., la acţiunile obşteşti pentru lărgi­rea bazei materiale de practicarea sportului, organele sportive din a­­ceste raioane şi din multe altele cred că pot rezolva importanta problemă a dezvoltării sportului la sate prin măsuri formale, birocra­tice, printr-o muncă personală, sec­tară. Cit de profund greşită şi dău­nătoare este o astfel de părere, o arată limpede rezultatele slabe ob­ţinute în aceste raioane, în munca sportivă la sate. Instructorul sportiv obştesc a a­­juns un element de progres al sate­lor noastre, un personaj apreciat şi stimat pentru aportul său în munca de culturalizare a satelor, de întă­rire fizică şi de creare a maselor de tineret sportiv sătesc. Mîndria de a fi instructor sportiv obştesc, de a atrage în jurul său un grup de tinere şi tineri dornici de a face sport şi de a-i instrui temeinic, mîndria de a şti că în acest fel ei aduc un preţios aport la vasta ac­ţiune de lichidare a întunericului în care au fost ţinute satele noastre în timpul cruntei exploatări burghe­­zo-moşiereşti, cinstea de a lupta cu succes împotriva prejudecăţilor şi a concepţiilor nesănătoase răs­­pîndite de chiaburi în rîndu­rile ţă­rănimii muncitoare, îi mobilizează în munca­tor pe instructorii spor­tivi obşteşti Aceste organe trebuie să aprecieze la justa sa valoare rolul instructo­rilor sportivi de la sate nu numai în munca de dezvoltare a activi­tăţii sportive, dar mai ales prin prizma contribuţiei active pe care aceştia o pot avea în marea operă de transformare socialistă a agri­culturii noastre. Iată de ce instruc­torii obşteşti de la sate trebuie să se bucure de grijă, sprijin şi î­nru­­mare pentru ridicarea continuă a nivelului lor politico-ideologic şi a cunoştinţelor tehnico-sportive. Incurajînd, sprijinind efectiv şi organizînd schimburi de experienţă între instructorii sportivi de la sate, comitetele raionale CF.S. şi consiliile regionale ale asociaţiei Recolta vor reuşi să-i ajute concret în îndeplinirea importantei lor mi­siuni. Succesele şi realizările lor sunt apreciate cum se cuvine. Prin­tre cei care au căpătat distinc­ţia „Merite în sport” se găsesc şi numeroşi instructori obşteşti raio­nali şi săteşti, ca Gh. Oprea (Or­ţişoara), N. Cot­eanu (r. Stalin), Gh. Avram (r. Făgăraş),­ Arcadiu Tamassy (com­. Vlăhija, r. Gheor­­ghieni), Al. Abrudan (com. Laza­­ria r. Gheorghieni), Balint Barna (com. Izvorul Olt) şi alţi vrednici activişti obşteşti care constituie un exemplu pentru toţi cei ce depun eforturi pentru atragerea ma­rtor de tineret sătesc în sport. . Comitetele raionale C.F.S. să în­drume consiliile regionale ale aso­ciaţiei Recolta, să dea atenţia cuve­nită folosirii şi sprijinirii instructori­lor obşteşti de la sate în munca plină de roade pe care aceştia o duc, de a-i stimula şi încuraja în munca lor pentru obţinerea unor cît mai mari succese în viitor. O victorie a poporului francez şi a forţelor păcii Poporul francez­­şi marele front al partizanilor păcii au obţinut o mare victorie. Adunarea Naţională franceză a hotărit luni seara, cu 319 voturi contra 264, să respingă odiosul tratat al „comunităţii de­fensive europene”. Pentru orice iu­bitor de pace hotărîrea Adunării Naţionale franceze înseamnă mult, înseamnă o nouă şi concludentă victorie obţinută pe drumul înlă­turării primejdiei unui nou­ război. Imperialismul american a suferit astfel o gravă înfrângere. Conducă­torii americani şi utilitariştii ger­mani şi-au mărturisit însă făţiş in­tenţiile de a persevera pe calea ne­­fastă a înarmării Germaniei Occi­dentale. Iată de ce vigilenţa po­poarelor trebuie să fie mereu trea­ză. Votul Adunării Naţionale france­ze arată popoarelor lumii că sin­gura soluţie realistă şi raţională în problemele Europei este oferită de istoricele propuneri ale U­niunii So­vietice cu privire la asigurarea se­curităţii colective în Europa. Pro­punerile formulate de V. M. Molo­tov la conferinţa de la Berlin a mi­niştrilor de externe ai celor pa­tru puteri sunt menite să ducă la o paşnică şi dreaptă rezolvare a pro­blemei germane. Noi, sportivii rom­âni, care ne-am întrecut adeseori în întâlniri prie­teneşti cu sportivii francezi, care i-am­ cunoscut şi i-am apreciat pe sportivii Franţei, felicităm din toa­tă inima poporul francez pentru is­torica victorie pe care a cucerit-o pe drumul înlăturării primejdiei unui nou război, pe drumul menţinerii şi consolidării păcii.­ După restabi­lirea păcii în Indochina, respinge­rea tratatului C.D.E. îi loveşte din nou şi cu o forţă de neînchipuit pe cei care aţîţă isteria războinică. Această măreaţă victorie a for­ţelor păcii, istorica victorie a po­porului francez, este un îndemn adresat popoarelor de a-şi continua cu şi mai multă vigoare lupta pen­tru pace în lumea întreagă, pen­tru prietenie între popoare. VIOREL MOR­AR fi jucător de rugbi la „Locomotiva Griviţa Roşie” UN EXCEPTIONAL RECORD Sverre Stirandli. ţ Atletul sovietic Mihail Krivonosov a ocupat primul loc în vn- 1 trecerea finală a celor mai buni aruncători de ciocan din Europa,­­­­n cadrul celei de a V.a ediţii a campionatelor europene de alle- t tism de la Berna.­­ Krivonosov a obţinut cu această ocazie o performanţă de-a­­ dreptul senzaţională, aruncind 63,34 m. Acest rezultat reprezintă­­ noul record mondial al probei şi întrece cu peste 2 m. performanţa­­ recordului anterior (61,25 m.), stabilit in 1952 de norvegianul . Finala la atletism a Spartachiadei sindicale După luni de zile de întreceri disputate, în care au fost angrenaţi mii de tineri de la sate şi de la oraşe, una dintre cele mai populare competiţii, Spartachiada sindicală, îşi va încheia activitatea la atletism prin disputarea întrecerilor finale. Acest mare concurs, în cadrul că­ruia se vor întîlni cei mai buni at­leţi din asociaţiile sportive sindica­le, se va desfăşura sîmbătă şi du­minică pe Stadionul Republicii. Fireşte că, şi dacă de la startul întrecerilor vor lipsi o parte din atleţii şi atletele noastre de frun­te — cei de la C.C.A. şi Dinamo— totuşi finalele la atletism ale Spar­tachiadei sindicale pot fi conside­rate ca un concurs de o mare va­loare. Aceasta, cu atît mai mult, cu cit în vederea competiţiei de sîmbătâ şi duminică asociaţiile spor­tive sindicale au selecţionat cu grijă cei mai buni atleţi şi atlete, asigurîndu-le în acelaşi timp con­­diţiuni optime de pregătire. Programul concursului a fost al­cătuit, iar secţia de cultură f­iică şi sport a Consiliului Central al Sindicatelor a luat toate măsurile pentru o cît mai bună organizare a întrecerii. In prima zi a concursu­lui se vor desfăşura următoarele probe: 110 m. garduri, suliţă bă­ieţi, greutate fete, înălţime băieţi, 100 m. plat fete şi băieţi, 80 m. garduri, 400 m. plat băieţi, 800 m. plat fete, 1.500 m., lungime bă­ieţi, suliţă fete, greutate băieţi, lun­gime fete şi 5.000 m. De aseme­nea, în cadrul acestui concurs se vor disputa, pentru prima oară la noi în ţară, ştafete de 40x100 in, băieţi şi fete. Echipa de rugbi U.D.A.-Praga la Bucureşti Una din cele mai bune echipe de rugbi din R. Cehoslovacă, UDA — Praga, şi-a anunţat zilele a­­cestea sosirea în capitala ţării noastre. Rugbiştii cehoslovaci vor susţine două jocuri la Bucureşti. In primul joc, UDA va întîlni du­minică pe stadionul Dinamo cu în­cepere de la ora 17.00 echipa Di­namo Bucureşti. Cel de al doilea joc al echipei oaspe va avea Ine la 8 septembrie, cu echipa cam­pioană a ţării, C.C.A. Acest meci se va desfăşura pe stadionul „23 August“, în deschidere la întîlni­­rea internaţională de fotbal dintre selecţionata orașului București și echipa F­­C Austria Viena. (Agerpres). P­retutindeni, în oraşele mari, în sate şi în cătunele cele mai îndepărtate, şcolari şi şcolăriţe, elevi, studenţi, deschid încrezători uşile claselor, păşind intr-un nou an şcolar. In inimile multora, sa­tisfacţia primei note bune se va împleti curind cu bucuria unei noi performanţe sportive realizate după vacanţă. Pe pista de atletism sau plecaţi cu rivnă peste o certe teh­nică, şcolarii din toată ţara s-au rănu­lnit cu bucurie, întimpinind cu tot elanul tinereţii lor nu­t munca de studiu, cit şi spor­ul.

Next