Sportul Popular, noiembrie 1954 (Anul 9, nr. 2520-2537)

1954-11-01 / nr. 2520

PROI­ETAM din TOME ȚĂRILE, UNITI-VA 7 ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ $1 SPORT RE PE U#GA CONSILIUL DE MINISTRI SI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR M R. P. R. Luni 1 noiembrie 1954 ANUL X, nr. 2520 Să intensificăm activitatea şahistă în timpul iernii ii FIECARE zi, iarna îşi ves- *•­ teşte tot mai mult apropierea. La munte, aerul ei proaspăt a şi început să fie simţit. Va trece pu­ţină vreme şi schiorii, hocheiştii, patinatorii, se vor avînta în între­cerile specifice anotimpului lor iubit. Cu toate că sezonul de iarnă oferă prilejul unei intense activităţi într-o serie întreagă de sporturi în şpr­eber, ca şi în discipline ce pot fi practicate în săli, totuşi, în tota­litate, acest sezon este mai puţin bogat decit cel ai lunilor de vară. De aceea, este bine ca în această perioadă să completăm programul competiţional cu întreceri care, fără să necesite amenajări speciale, pot angrena un mare număr de tineri şi vîrstnici. Unul din aceste mij­loace este şahul, sport care în ul­timii ani cunoaşte în ţara noastră o popularitate mereu crescîndă. Şahul constituie disciplina spor­tivă specifică lunilor de iarnă. El poate fi practicat, în egală măsură, la oraşe şi sate, în cluburile uzine­lor şi în căminele culturale, în şcoli, facultăţi, unităţi militare, gospodării agricole colective şi de stat, staţiuni de maşini şi trac­toare. A organiza un concurs de şah este un lucru relativ uşor. Sunt su­ficiente cîteva jocuri de şah şi o sală cu mobilier adecvat. Colective­le cu jucători avansaţi mai au ne­voie de ceasuri de control şi, even­tual, de table de demonstraţii. A­­cest utilaj, destul de redus, trebuie totuşi procurat din vreme şi între­ţinut cu grijă. Sălile de joc trebu­iesc şi ele curat întreţinute, încăl­zite şi aerisite. Activitatea cea mai curentă din­­tr-un club­ de şah o constituie parti­dele cu caracter amical, mijloc e­­ficace de antrenament şi studiu, dar şi o plăcuţă recreate în serile lungi de iarnă. Desigur însă, că şi in cele mai mici secţii de şah se poate trece cu curaj la organizarea de turnee. Este bine ca în asemenea con­cursuri să fie înscrişi jucători de forţe apropiate, pentru a da un as­pect cit mai interesant luptei spor­tive. De asemenea, se recomandă ca numărul participanţilor să fie mai mare de 10, pentru ca întrece­rile să conteze pentru clasificare. Un şahist cu cunoştinţe mai avan­sate va îndeplini funcţia de arbitru (fără a o avea şi pe aceea de par­ticipant), rezolvînd eventualele ne­dumeriri cu privire la regulament. Totodată, se recomandă participan­ţilor chiar şi celor neclasificaţi, să-şi noteze partidele. Este un bun mijloc de autocontrol, căci a­nal­iza p­. „reior proprii ajută la eliminarea anumitor greşeli şi slă­biciuni, ridicînd forţa de joc. Se recomandă colectivelor care au ceasuri să programeze controlul de timp la 40 mutări (4 ore), cum se obişnuieşte la primele concursuri oficiale. In afară de concursurile de joc practic, interesante şi atrăgătoare sînt întrecerile de dezlegări. Se vor da spre rezolvare probleme şi studii în raport cu nivelul partici­panţilor, cronometrîndu-se timpul folosit de fiecare p­lntru găsirea, so­luţiei, sau, mai simplu, notîndu-se numai ordinea de predare a rezol­vărilor pe baza cărora se întoc­meşte­­uşor un clasament. Aseme­nea concursuri pot fi organizate în cadrul unor consfătuiri, la care pot fi invitaţi şahişti de categorii su­perioare. Aceştia vor putea preda, cu acest prilej, lecţii teoretice sau vor ţine conferinţe de popularizare, menite să ridice nivelul tehnic al începător­ii­or. Vom face mai intere­sante aceste conferinţe însoţindu-le de demonstraţii de simultan, date de jucători cu practică în acest do­meniu. O formă atractivă de populari­zare a şahului o constituie con­cursurile fulger. Pentru început, mutările vor fi efectuate la co­mandă, la interval de 5 secunde.Cel care dictează poate folosi un metro­nom sau un ceas de mîniă spunind alternativ „alb”, „negru”. Colecti­vele care au ceasuri de control pot organiza concursuri fulger cu parti­de de cîte 10 minute. Asemenea concursuri trebuie arbitrate cu mul­tă grijă. După cum se vede, activitatea șa­histă din timpul iernii poate îm­brăca cele mai variate forme, de la partidele amicale şi pînă la studiul şi lectura în comun a cărţilor de specialitate. In organizarea cît mai bună a acestei activităţi sînt" che­maţi să-şi dea contribuţia jucători cu calificare înaltă, maeştri şi can­didaţii de maestru. Ei trebuie să ajute în mod special colectivele să­teşti, luînd parte la conferinţe şi demonstraţii atît de folositoare popularizării şahului. Trebuie să a­­vem tot timpul în faţă exem­plul şcolii şahiste sovietice, care a ajuns cea mai avansată din lume, tocmai prin răspîndirea în mase a artei şahiste. Asigurînd dezvoltarea de masă şahului nostru, vom contribui la ri­dicarea necontenită a cît mai mul­tor jucători tineri şi talentaţi, rezer­vă de nădejde a actualilor fruntaşi în această disciplină sportivă. Felix Heiíz (C C.A.) m recorta al probei Ö3 100 in. bras Bazinul acoperit de la Fioreasca a găzduit ieri un nou concurs de re­tail, în cinstea zilei de 7 Noiem­brie. In frintea rezumatelor se află recardat­ obtinuul de maestrul spor­tului Felix Hertz (C.C.A.). Inotînd distanța 100 m. bras, în timpiul de 1:16,2 Felix Hertz a stabili un nou record R.P.R. Vechimi record 1:16,3 aparţinea colegul­ui său de club, maestrul sportului Vladimír Mar­­chtyki. Iată care sunt timpurile in­termediare realizate: 0,22 — 0,48,3 — 1:16,2. Uit r­ou recor­d al ţării a fost înregistrat la capătul cursei 4 x 100 m. uber. Co.’i’jpc­nicnta ştta­­fetai de la Ştiinţa (Ghirvăsuţă, Kroner, Blajek, Marine sau) şi­ iau corectat propriul lor record cu 10 sec. 9/10, realizind timpul de 4:37,5, nou record de juniori categoria a II-a. Sosind pe pomul loc, ştafeta C.C.A. (I. Popa 1:04,2; Z. Hospo­­dar 1:02,9; VI. Marchiţiu 1:01,1; I. Novac 1:00,8) a egalat recordul acestei probe: 4:09,0. 4 pagini 25 bani* Dinamo Bucureşti şi Locomotiva C.T.F.T., din nou campioane de cros ale R.P.R. Pe stadionul Tineretului din Capitală, s-au desfăşurat ieri dimi­neaţă întrecerile finale ale campio­natului republican de cros pe e­­chi­pe „Să întîmpin­ăm 7 Noiem­brie“. După defilarea concurenţilor, tov. A. Siiberştein, vcepreşedinte al comisiei centrale de atletism, a rostit o scurtă cuvîntare în care a arătat importanţa acestei tra­diţionale întreceri, organizată în cinstea zilei de 7 Noiembrie. In încheiere, tov. A. Siiberştein a urat succes tuturor participan­ţilor. întrecerile au început cu des­fășurarea prob­ei rezervată junioa­relor, în care — după cîteva sute de metri de la plecare — con­ducerea a luat-o Ana Popa (S.M.T.C.F. Timișoara). Ultima parte a acestei curse a prilejuit o luptă extrem de indîrjită între reprezentantele colectivelor spor­tive Ştiinţa S.M.T.C.F. Timişoara, Rezervele de muncă şcoala 2 Me­tal şi Metalul Energia Bucureşti. Linia de sosire a fost trecuta, în ordine, de Ana Popa (S.M.T.C.F. Timişoara, Georgeta Mogoş (Me­talul Energia), Ionescu Maria (Metalul Energia). Clasamentul pe echipe este următorul: Rezer­vele de muncă sc. 2 Metal (Elena Seceleanu, Ioana Tescan, Maria Spătaru­, Victoria Şeitan). 34 pct.; 2. Ştiinţa S.M.T.C.F. Timişoara 35 pct.; 3. Metalul Energia Bucu­reşti 35 pct. La start au urmat apoi junio­rii. Pentru ocuparea primului loc — individual — s-a dat o luptă dîrză între Ion Hîră (Metalul Ro­man) și Stan Rizescu (Locomotiva P.T.T.). Pe echipe, însă, victoria i-a revenit cu uşurinţă colectivu­lui sportiv Metalul Roman a cărui echipă s-a prezentat cu mult mai bine pregătită. Rezultate: 1. Metalul Roman (Ion Hîră, Gavril Vicoveanu, M. Pancu, M. Dumitrescu) 53 pct.; 2. Flamura roşie Constanta 73 pct.; 3. Ştiinţa I.C.F. Buc.. 95 pct. In întrecerea senioarelor am putut admira felul excelent în care s-au prezentat, ca echipă, repre­zentantele colectivului sportiv Locomotiva C.T.F.T. Deşi indivi­dual Maria Miclea (Ştiinţa I.C.F.) şi Maria Piştea (Voinţa Bucureşti) au fost animatoarele cursei, to­tuşi, lipsite de aportul celorlalte coechipiere, ele au trebuit să se mulţumească doar cu primele două locuri individuale. Rezultatele au fost următoarele: 1. Locomotiva C.T.F.T. campioană a R.P.R. (Flo­­rica Dumitru, Valeria Tălmăceanu, Lediţia Bardaş, Cleopatra Jurcă) 13 pct.; 2. Ştiinţa I.C.F. 23 pct.; 3. Flacăra Ploeşti 50 pct. Aşteptată cu mult interes, între­cerea seniorilor a prilejuit o luptă strînsă între echipele C.C.A. şi Di­namo. Ca şi în ceilalţi ani, victo­ria le-a revenit dinamoviştilor, care s-au prezentat la start cu o echipă mai omogenă. Individual, întrecerea a cîştigat-o N. Bunea (C.C.A.), care a făcut o cursă bună, alături de C. Grecescu (Dinamo)­ şi Dinu Cristea (Metalul). Este de subli­niat felul excelent în care a con­curat Dinu Cristea, care, se poate spune, a fost animatorul cursei. Aceasta însă nu scade cu nimic meritul învingătorului, care a do­vedit cu această ocazie că este primul nostru specialist în cursale de cros. Rezultatele sîr.t: 1. Dinamo București — campioană R.P.R.­­ (C. Grecescu, Victor Pop, V. Fi­rea, Ion Bădici) 21 pct.; 2. C.C.A. (N. Bunea, E. Gyarmati, D. Tîl­­maciu, C. Aioanei) 26 pct.; 3. Constructorul București 49 pct. A. CALIN Cite­va clipe după ce s-a dat startul in proba re­ze­rvată senior­­ilor. Această cursă, a fost una dintre cele mai frumoase din cadrul finalelor campionatului republican de cros pe echipe ,„Să intimpinăm 7 Noiembrie", disputate ieri pe Stadionul Tineretului Dinamo Bucureşti a întrecut D­iamo Fraga la rugbi A doua inblnire pe care au sus­­tinut-o dinamoviştii praghezi in Capitala ţării noastre a lăsat o bună impresie, deşi au fost învinşi cu scorul de 14—3, şi deşi nu au mai făcut, în faţa echipei Dinamo Bucureşti, aceeaşi partidă pe care au reuşit-o cu cîteva zile în urmă în compania echipei noastre cam­pioane. In majoritatea timpului praghezii au dat dovadă de multă combativitate şi calităţi fizice deo­sebite, care le-au permis uneori contra-atacuri periculoase, rămase însă fără rezultat. Oaspeţii au do­vedit din nou că ştiu să se apere bine placind şi culcind baloanele la timp, că sunt decişi in acţiu­nile individuale, că practică un bun joc colectiv, ceea ce le per­mite să desfăşoare un joc specta­culos, adeseori eficace. Oaspeţii au făcut însă o serie întreagă de greşeli care au dăunat acţiunilor lor ofensive şi le-au atras multe penalizări. De exemplu, obstrucţia la tuşe, jocul în ofsaid al jumă­tăţii la grămadă şi al liniei a 3-a, obstrucţii în acţiunile ofensive ale adversarilor sunt cîteva din gre­şelile comise de ei în jocul de ieri, greşeli de pe urma cărora bucu­­reştenii au profitat şi au înscris şase puncte. Dinamo Bucureşti a făcut ieri un joc modest datorită dezechilibrului existent între Înaintare — care a jucat foarte bine, obţinînd majo­ritatea taloanelor la grămadă — şi linia de trei sferturi, care im­provizată şi de data aceasta — a funcţionat prost, făcîndu-se vino­vată de multe greşeli tehnice. Ast­fel, D. Ghiuzelea, a cărui eficaci­tate în postul de aripă este cuno­­cută de toţi, a jucat ieri pînă în min. 60 în postul de centru, „în­­curcind“ majoritatea baroanelor pe care le-a avut. Greşit a procedat şi D. Ionescu, care nu a deschis in prima repriză linia de trei sfer­turi, căutind să intre prea mult pe lingă grămadă. Din momentul in care St. C­hiondea a intrat în pos­tul de centru iar Ghiuzelea a tre­cut aripă, bucureştenii au între­prins acţiuni dese şi periculoase cu acest compartiment. Iată, cîteva aspecte din desfășu­rarea întilnirii: in min. 10, bucu­­reștenii deschid scorul printr-o lo­vitură de pedeapsă reuşită de D. Ionescu. Urmează apoi o perioadă de joc confuz, închis, practicat de ambele echipe. In min. 27 D. Io­nescu ratează o lovitură de pe­­deapsă de la 30 metri. In min. 36 bucureştenii au ocazia să urce scorul, dar Ghiuzelea este placat în ultimă instanţă. Un minut mai târ­ziu l­uric Face o cursă spectacu­­­loasă, pasează lui Lucaci, care, nedecis, ratează. In ultimele minu­te ale reprizei l­a gazdele pre­sează, dar nu reuşesc să înscrie. In min. 43 şi 45 tot Lucaci este acela care ratează două ocazii cla­re. Peste puţin timp Szilaghi bate o minge in terenul oaspeţilor, a­­ceştia se încurcă, D. Ionescu culege balonul şi înscrie la centru. Tot ei transformă şi ridică scorul la 8—0. Patru minute mai tîrziu, Barbu, care urmărea un balon, este ob-­ structionat, iar arbitrul acordă lo-­­vitură de pedeapsă, pe care tot D. Ionescu o transformă: 11-0 pentru Dinamo București. In min. 20, Plechaty reuşeşte un dropgol, re­­ducînd handicapul la 11-3. Ulti­mele puncte ale Thu­lmrii sunt în­scrise de Luric, în urma unei în­cercări reuşite şi astfel Intîlnirea ia sfîrşit cu scorul de 14-3 pentru Dinamo Bucureşti. L OPRESCU, o Fază din meciul Dinamo Bucureşti—Dinamo Fraga: P. Iordăchescu a primit balonul de la Sebe şi încearcă să „intre", dar Plechaty şi Stranak, atenji, vor opri atacul bucureștenilor.

Next