Sportul Popular, decembrie 1954 (Anul 9, nr. 2538-2550)

1954-12-02 / nr. 2538

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA ? ORGAN Al COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ $1 SPORT DE PE UNGĂ CONSILIUL DE SINIȘTRI $1 AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Joi 2 decembrie 1954★ ANUL X Nr. 2558 Pentru dezvoltarea patinajului D­ezvoltarea patinajului la noi în ţară nu mai­­ este o problemă nouă şi nediscur­­ată. Dimpotrivă, din 1950, de cînd a fost amenajată prima pistă de patinaj (este vorba de aceea de la Poiana Stalin pregătită în vederea I.M.III.) şi cindi pentru prima oară patinatorii noştri au luat parte la un concurs interna­ţional, această problemă a fost me­reu discutată şi analizată, consta­­tîndu-se cauzele care îngreunează dezvoltarea patinajului, stabilindu- - se chiar măsuri pentru îmbunătă­ţirea situaţiei. Ecoul acestor frămîntări a fost deosebit de mare în rîndurile tine­retului. Numeroşi tineri s-au an­grenat cu entuziasm în acest sport, înţelegînd că numai printr-o muncă perseverentă şi prin efor­turi deosebite pot fi depăşite greu­tăţile obiective existente (scurtă perioadă de îngheţ, lipsa unui pa­tinoar artificial etc). Astfel, de la cei cîţiva patinatori de viteză care în 1950 ne-au reprezentat ţara la Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă de la Poiana Stalin şi care erau destul de slab pregătiţi, s-a ajuns ca la finalele campiona­tului republican din acest an să se prezinte 85—90 de patinatori de forţe sensibil egale, a căror între­cere echilibrată a dus la îmbună­tăţirea simţitoare a recordurilor existente. Interesul tineretului pen­tru patinaj şi calităţile sale natu­rale pentru acest sport au fost confirmate de faptul că majorita­tea recordurilor de juniori şi ju­nioare întrec astăzi recordurile se­niorilor şi senioarelor. Entuziasmul tineretului pentru acest sport nu a fost însă susţi­nut prin buna gospodărire a echi­pamentului, a materialelor şi a pa­tinoarelor, de desfăşurarea pe în­treg anul a procesului de instrui­re, de o repartizare judicioasă a antrenorilor existenţi, de o sus-­­■ ţinută muncă de propagandă şi în general de mai mult interes din partea asociaţiilor sportive, a co­misiei centrale şi a inspecţiei de patinaj. Tocmai aceste preocupări, aceas­tă susţinere a entuziasmului tine­retului, care putea fi „martorul1’ dezvoltării activităţii de patinaj, nu a existat şi nu există încă. Moti­­vîndu-şi inactivitatea prin „teoria" că numai patinoarul artificial poate scoate patinajul din prezentul im­pas, majoritatea activiştilor spor­tivi uită de toate celelalte acţiuni care pot ridica nivelul patinajului. Comisia centrală şi inspecţia de specialitate, fiind ocupate în cea mai mare parte de timp de proble­mele hocheiului pe ghearat, s-a mărginit la transmiterea birocra­tică a unor instrucţiuni pentru a­­­menajarea patinoarelor cu gheaţă naturală, fără să controleze apli­carea practică a acestor dispozi­­ţiuni. Din această cauză, deşi nu­meroasele lacuri, ca şi terenurile de volei şi de tenis puteau fi trans­formate în patinoare, mai cu sea­mă în condiţiile gerurilor din iarna trecută, ele n-au fost realizate de­cit în cîteva centre (Bucureşti, O­­raşul Stalin, Miercurea Ciuc) şi atunci tîrziu şi în mod nesatisfă­cător. La Bucureşti, de exemplu, patinoarul n-a fost gata decît în ziua începerii campionatelor regio­nale şi astfel concurenţii au intrat în competiţie fără antrenament su­ficient, iar la Oraşul Stalin un sin­gur patinoar — şi acela neglijat de colectivul Flamura roşie — nu a putut satisface cerinţele mari ale sportivilor. Nu mai vorbim de pa­tinoarele nesatisfăcătoare din Cluj sau Tg. Mureş, de centrele din­ nordul Moldovei sau Baia Mare, unde gerul a ţinut îngheţate toate apele luni de-a rindul, însă nici un patinoar n-a apărut. Tot atît de slabă a fost munca pentru înzestrarea cu patine a ti­neretului. Pe lingă faptul că pa­tinele din import au fost insufi­ciente faţă de numărul patinatori­lor fruntaşi, nici măcar în­zestrarea cu patine de tip popu­lar, fabricate la noi în ţară, n-a fost încă înfăptuită, deşi muncitorii şi tehnicienii uzinelor din Oraşul Stalin şi Cluj găsiseră posibilita­tea să le producă în cantităţi sa­tisfăcătoare. De asemenea, indife­renţa manifestată faţă de patinaj şi faţă de patinatori de majorita­tea asociaţiilor sportive a frînat şi frînează direct dezvoltarea aces­tui sport. Nici amenajarea pati­noarelor pe bazele sportive exis­tente (acţiune care nu necesită aproape nici­ o cheltuială), nici or­ganizarea de concursuri populare de patinaj şi nici asigurarea con­diţiilor de antrenament pe gheaţă pentru patinatorii fruntaşi n-au fost înţelese de asociaţiile sportive ca sarcini directe ale lor. In şedinţa sa din 15 noiembrie a acestui an, comisia centrală de , hochei şi patinaj, luînd în discuţie activitatea de patinaj în sezonul ce începe, a ajuns la concluzia că, exceptînd problema echipamentului, care este rezolvată, toate celelalte probleme se găsesc în aceeaşi si­tuaţie din trecut. Cu alte cuvinte, ar urma ca şi în acest an să batem pasul pe loc, aşa cum am făcut patru ani de-a rîndul! Dorinţa sportivilor poate fi rea­lizată, deşi ne găsim în primele zile ale iernii. Patinoarele cu gheaţă naturală trebuie să devină o realitate. Colectivele sportive tre­buie să organizeze — prin forţele sportivilor şi ale tineretului — a­­menajarea patinoarelor pe majori­tatea locurilor, terenurilor de volei şi de tenis în aşa fel încît să nu existe colectiv sportiv care să nu aibă la dispoziţie un asemenea patinoar îngrijit şi utilat cu toate cele necesare. Organele locale tre­buie să amenajeze în parcuri ase­menea patinoare unde toţi cei care doresc, să poată practica acest sport. De asemenea, pe aceste pa­tinoare să funcţioneze cursuri fa­cultative de pregătire pentru tine­ret, conduse de patinatori cu ex­perienţa mai îndelungată. La inter­vale scurte, pe toate aceste baze de patinaj trebuie organizate con­cursuri populare, iar comisiile de organizare să vegheze ca imediat ce unii dintre patinatori obţin nor­me de clasificare, ei să-şi primeas­că categoria respectivă. In planuri­le competiţiilor sportive trebuie prevăzute demonstraţii de patinaj viteza şi artistic, acestea desfă­­şurîndu-se în cadrul unor con­cursuri (festivaluri pe gheaţă) organizate cu multă atenţie. Toate aceste acţiuni, îndreptate spre dezvoltarea patinajului de masă, trebuie să fie sprijinite pro­pagandistic de presă, de radio şi de cinematografie. O bună propa­gandă a patinajului, o temeinică organizare a concursurilor locale, o atentă amenajare şi îngrijire a patinoarelor, o îmbunătăţire a re­partiţiei patinelor existente, pre­cum şi producerea de cît mai multe patine din resurse locale, vor duce la înviorarea acestei activităţi, la dezvoltarea secţiilor de patinaj şi la lărgirea numărului celor care practică patinajul în aceste secţii şi ca urmare la creşterea nivelului patinajului în ţara noastră. In numărul de azi : • Rezultatele celor mai buni 10 ai le­fi ai tării la alergări. (pag. 4-a) • Dinamo Bucureşti şi Metalul Reşiţa in finala Cupei R. P R. la fotbal. (pag. 5-a) • Campionatele de gimnastică pe echipe ale R. P. R. (pag. 5-a) • Echipa de rugbi C.C.A., o valoroasă campioană republicană. • (pag. 6-a) • Reprezentativa Asociațiilor Sport­ive Sindicale a ciștigat concursul triunghiular de box. ' ' (pag. 7-a) • Al VH-lea campionat de șah al R. P. R. (pag. 8-a) 8 pagini 25 bani★ Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii şi Europa Şedinţa din 30 noiembrie MOSCOVA, 30 (Agerpres), — TASS transmite: La 30 noiembrie a avut loc cea de a doua şe­dinţă a Conferinţei ţărilor europene pentru asi­gurarea păcii şi securităţii în Europa. Şedinţa a fost prezidată de J. Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, şeful delegaţiei poloneze. In cadrul şedinţei au făcut declaraţii Viliam Siroky, primul ministru al Republicii Cehoslovace, şi­ful delegaţiei cehoslovace, şi Otto Grotewoh­l, primul ministru al Republicii Democrate Germa­ne, şeful delegaţiei Republicii Democrate Ger­mana. Şedinţa următoare va avea loc la 1 decembrie, ori 14.00. Şedinţa din 1 decembrie MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite: La 1 decembrie a avut loc a treia şedinţă a conferinţei ţărilor europene pentru asigura­rea păcii şi securităţii in Europa. Şedinţa a fost prezidată de Otto Grotewohl, şeful dele­gaţiei Republicii Democrate Germane, primul ministru al Republicii Democrate Germane. La şedinţă au fost ascultate declaraţia lui Manush Myrtin, şeful delegaţiei albaneze, vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Albania; declaraţia lui Chivu Stoica, şeful delegaţiei române, prim-vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române ; declaraţia lui Cian Ven­­tian, reprezentant al Republicii Populare Chi­neze, locţiitor al ministrului Afacerilor Exter­ne al R.P. Chineze, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze în U.R.S.S.; declaraţia lui Am­dras Hegedus, şeful delegaţiei ungare, prima-vicepreşed­ine al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ungare şi declaraţia lui Anton Iugov, şeful de­legaţiei bulgare, prim-vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al Republicii Populara Bulgaria. Următoarea şedinţă va avea loc la 2 de­cembrie, ora 10 dimineaţa. La această şedinţă va fi examinat proiectul de declaraţie comună a guvernelor U.R S.S., Republicii Populare Polone, Republicii Ce­hoslovace, Republicii Democrate Germane, Re­publicii Populare Ungare, Republicii Popu­lare Române, Republicii Populare Bulgaria și Republicii Populare Albania. ­ntilnirea de nataţie R. P. R. — R. D. G. Iubitorii nataţiei din ţara noas­tră aşteaptă cu justificată nerăb­dare prima competiţie internaţio­nală care va avea loc în acest an în ţara noastră: întîlnirea de nata­­ţie dintre înotătorii noştri şi cei din Republica Democrată Ger­mană. Competiţia, care se va desfăşura în zilele de 4 şi 5 decembrie, la bazinul acoperit Floreasca, prile­juieşte un preţios schimb de expe­rienţă între înotătorii noştri şi cei din R. D. Germană. Totodată, ea constituie o minunată ocazie de strîngere a legăturilor de prietenie între sportivii celor două popoare care luptă cu hotărire pentru pace. înotătorii, săritorii şi jucătorii de polo pe apă d­e Republica De­mocrată Germană şi-au anunţat so­sirea pentru miercuri noaptea şi în cursul zilei de azi. Ei vor prezenta un lot numeros, format din aproape 80 de persoane. Cei mai mulţi sínt înotători, printre ei găsindu-se nu­me bine cunoscute publicului nostru sportiv, de anul trecut, din timpul Intîlnirilor sportive prieteneşti ale celui de al IV-lea Festival. Horst Pritsche, Monika Hi­se, Peter Rademacher, Kurt Zentgraf, etc. sínt înotătorii de frunte ai repu­blicii prietene, care au mai vizitat ţara noastră anul trecut şi şi-au anunţat participarea şi în acest an. Ţinînd seama de faptul că prin­tre înotătorii din reprezentativa R. D. Germane se găsesc multe nume noi, muite elemente tinere, ca şi­ de faptul că juniorii noştri au înregistrat in ultima vreme un în­semnat salt calitativ, prevedem în­­tîlniri foarte spectaculoase şi între tinerii reprezentanţi ai celor două ţări. Am mai arătat că intre echipa reprezentativă de polo pe apă a ţării noastre şi cea a Republicii Democrate Germane există o riva­litate pe care întilnirile susţinute anul trecut au deschis-o, urmînd ca acelea de anul acesta să vină cu o nouă contribuţie la lămurirea ei. Precum am mai amintit, intîlni­­rile de anul trecut s-au soldat in favoarea noastră, echipa R.P.R. ocupînd locul IV, iar cea a R.D.G. locul V in turneul de polo al Fes­tivalului. Acum, printre jucătorii reprezentativei de seniori a R.D G. se găsesc şi sportivii din formaţia de anul trecut: Kurt Sölt, Helmut Schorler, Gerhard Albrecht, Wer­ner Heinisch, Heinz Potkovnik, a­­vîndu-l ca antrenor tot pe Johan­nes Eckstein. Avem de-a face, deci, cu jucători şi cu un antrenor care ne-au mai întîlnit echipa, li cu­nosc calităţile şi... defectele şi fără îndoială că au o pregătire axată tocmai pe acest fapt, aşa incit şi întilnirile de polo pe apă se anunţă destul de echilibrate, ele cerind ambelor echipe să dea tot ceea­ ce pot da. O sarcină dificilă vor avea să­ritorii noştri. Ei au de luptat cu săritori cu multă experienţă, care au înregistrat în acest an rezultate remarcabile. Astfel, Rudolf Ornei a obţinut în campionatele de la Torino 132,82 puncte, clasindu-se pe locul V în finală. Atît programul cit şi participarea pe probe vor fi stabilite după so­sirea sportivilor din R.D.G. şi le vom­ anunţa în numărul nostru vi­itor. Echipa de polo a R. D. Germane, care a participat la turneul de polo din cadrul Festivalului

Next