Sportul Popular, ianuarie 1955 (Anul 10, nr. 2552-2562)

1955-01-06 / nr. 2552

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA $I SPORT DE PE LÎNGÂ CONSILIUL DE MINISTRI ŞI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Joi 6 ianuarie ★ ANUL XI Nr. 2552 Toate forţele­­pentru succesul primei etape a Spartachiadei de iarnă a satelor in REGATlRlLfc ps..tru buna or­­ganizare şi desfăşurare a pri­melor întreceri din cadrul Sparta­chiadei de iarnă a satelor au cu­noscut, în ultima vreme, o intensi­tate deosebită. Pretutindeni, acti­­viştii U.T.M., activiştii sportivi şi alături de ei, masele de tineri mun­cesc cu drag pentru succesul de­plin al primei etape a Spartachia­­dei, în care zeci de mii de ţărani muncitori sau colectivişti, tracto­rişti sau muncitori agricoli îşi vor măsura forţele în frumoasele în­treceri de schi, şal­ sau săniuţe. Deosebit de numeroase sînt rea­lizările obţinute în regiunile în care, înţelegînd pe deplin impor­tanţa acestei tradiţionale competiţii şi mai ales a întrecerilor de masă, comisiile de organizare a Sparta­chiadei au muncit cu hotărîre pen­tru o cît mai bună pregătire a a­­cestor concursuri. Astfel, in foarte multe sate din regiunile Suceava, Bucureşti, regiunea Stalin, pregă­tirile pentru Spartachiadă au fost terminate din vreme, ţăranilor muncitori dornici să ia parte la aceste întreceri asigurîndu­­li-se toate condiţiile necesare. In aceste regiuni, ca şi în multe alte locuri, au fost con­fecţionate, din resurse locale, sute de şahuri şi patine, au fost amena­jate pîrtii de schiuri sau de săniuş iar acum, odată cu primele zile ale noului an, ne-au sosit şi veşti des­pre organizarea primelor întreceri de şah’ sau schi. La toate aceste realizări o contribuţie din cele mai importante o au organizaţiile U.T.M. de la sate. O rodnică ac­tivitate au desfăşurat până acum organizaţiile de bază U.T.M. din comunele Şarul Dornei, Dorna-A­ri, Neagra Şarului (raionul V. Dornei), Mihăileşti (raionul Doro­­hoi), Tăcuţa (raionul Codăeşti) precum şi numeroase foste organi­zaţii U.T.M. săteşti din întreaga ţară. Un puternic stimulent în ac­tivitatea comisiilor regionale, raio­nale şi comunale de organizare a Spartachiadei l-a constituit che­marea la întrecere­­ afişată de co­misia regională a regiunii Sucea­va. Este o iniţiativă pe care o susţine şi comisia centrală de schi recomandînd totodată comisiilor regionale să răspundă acestei che­mări printr-o activitate cit mai susţinută, bogată în realizări. Nu pretutindeni com­isii­e pentru pregătirea şi organizarea Sparta­chiadei de iarnă a satelor au mun­cit însă la fel Sunt regiuni (Cra­iova, Bîrlad, Bacău) unde forma­rea de comisii a întîrziat o bună perioadă de timp şi acest lucru se face încă simţit în munca de pre­gătire şi desfăşurare a întrecerilor din cadrul Spartachiadei, în aceste regiuni. Măsurile luate în ultima vreme pentru lichidarea acestor lipsuri vor deveni eficace numai dacă toţi activiştii U.T.M., care au sarcini de această linie, activiştii comitetelor C.F.S., ai cons­i­der re­gional ale asociaţiei Recolta ca şi cei din colectivele sportive Re­colta îşi vor uni forţele şi vor munci neobosiţi pentru ca şi în satele aestor regiuni numărul participanţilor la Întreceri să Fe cît mai mare. Mai mult interes trebuie să acorde acestei proble­me şi secţiunile de învăţămînt ale sfaturilor populare. Aceasta pentru că, spre deosebire de secţiunile de învăţămînt din regiunile Suceava, Bucureşti şi Piteşti, care au do­vedit multă preocupare pentru­­ Spartachiadă, în alte regiuni, cum , sînt Craiova, Bacău, Iaşi, Galaţi,­­■ regiunea Stalin, secţiunie de în­­văţămînt privesc încă c o nepăsare sarcinile prnite în legătură cu a­­ceastă trge­niţională competiţie spor­tivă. O atenţie deosebită trebuie a­cordată iniţiativelor izvorite din masele de sportivi ai satelor noas­tre, popularizării şi extinderii lor în fiecare sat, în fiecare comună. Fireşte, acest lucru este mai les­ne de realizat în cuprinsul unei regiuni şi tocmai de aceea comi­siile regionale de organizare a Spartachiadei au datoria să pună această problemă în centrul preo­cupărilor lor. Iniţiative ca cele ale tinerilor din Brusturi (regiunea Bacău), Drăgăşani (regiunea Pi­teşti), Broşteni sau Miroslav­­ (re­giunea Iaşi), Boroaia sau­ Mih­ăi­­leni (regiunea Suceava), care şi au confecţionat cu mijloace locale nu­meroase schiuri sau jocuri de şah din lemn sau din lut, trebuie răs­­pîndite cît mai larg şi stimulate din cele mai diferite forme. O ună metodă în această direc­ţie foloseşte colectivul sportiv Recolta Cîrţa (raionul Făgăraş) care popu­larizează zilnic, cu ajutorul staţiei de amplificare, pe cei mai harnici ţărani muncitori în campania de construire de săniuţe sau de con­fecţionare a şahurilor, pe cei mai iscusiţi jucători remarcaţi cu pri­lejul primelor concursuri ale Spar­tachiadei. In acţiunea de pregătire a ma­terialelor sportive necesare, spor­tivii de la state pot şi trebuie să primească un sprijin cît mai birg d­in partea sportivilor din colecti­vele sindicale. Exemplul col­etive­­lor sportive sindicale din Caran­sebeş, care au luat în patronaj co­lectivele sportive săteşti din raiori şi care dau ţăranilor muncitori din aceste comune un real ajutor in pregătirea Spartachiadei, trebuie urmat de cît mai multe colective sportive sindicale. In acest raion a fost just înţeleasă şi problema stimulării colectivelor sportive frun­taşe în Spartachiadă. La­ sfîrşitul întrecerilor, cel mai bun colectiv sportiv va primi o frumoasă cupă. Un alt exemplu bun de urmat este şi cel pe care-l dau mul­t din­­tre profesorii de educaţie fizică şi instructorii sportivi săteşti care, în unele sate şi comune (comuna Runcu, raionul Tg. Jiu, comuna Seaca de C­împ, raionul Calafat, comunele Şereaia, Stupini, Ghim­­bav, regiunea Stalin, etc.) au fost întotdeauna In primele rînduri aia celor care au muncit cu rîvnă pen­­tru buna ureg­tire a concursurilor­­ din cadrul Spartachiadei. Acţiunea de pregătire a Sparta­chiadei, deşi întirziată in unele re­giuni (Craiova, Bacău, Bîrlad) sau prelungită peste măsură în unele sate şi comune (regiun­e: Galaţi, Constanţa, Oradea, Hunedoara, Ti­mişoara) este aproape de sfirşit. In multe locuri s-au desfăşurat de acum primele întreceri. Şi bucuria pe care ţi-o pot dărui sala unui cămin cultural plină de iubitori a­i şahului sau grupurile atît de numeroase ale primilor con­curenţi prezenţi la startul întreceri­­lor de solii şi săniuş a devenit cu atît mai mare cu cît nu numai nu­mărul însemnat de tineri dar şi buna lor pregătre te impresionează deopotrivă. Primele întreceri au însemnat şi primele succese. Către acest lucru trebuie să se tindă în fiecare sat şi comună , către folosirea din plin a fiecărei zile pentru creşte­rea numărului celor înscrişi la concursuri, către temeinica pregă­tire a întrecerilor, către transfor­marea Spartachiadei în zile de a­devărată sărbătoare, astfel încît, în fiecare regiune, în întreaga ţară, etapa de mase a Spartachiedei de iarna a satelor să se bucure de un deplin succes. I SA MOBILIZAM IN INTRECE­­­­RILE PRIMEI ETAPE CIT MAI­­ MULŢI PARTICIPANTI BINE­­ PREGĂTIŢI ! Un lot de jucători de tenis de masă din R.P.R. participă la campionatele inter­naţionale ale Franţei şi Belgiei Ieri seară a părăsit Capitala un lot de jucători de tenis de masă din R.P.R. Lotul cuprinde pe Angelika Rozeami, Ella Zeller, Sari Szász, Tiberiu Harasztosi, Matei Gantner, Toma Reiter şi Paul Pesch. Aceştia vor participa la campionatele internaţionale de te­nis de masă ale Franţei. După a­­ceea, ei vor lua parte la o com­petiţie asemănătoare in Belgia. Din ce in ce mai bine aprovi­zionate, magazinele alimentare sunt vizitate zilnic de numeroşi cumpă­rători, care îşi pot procura tot ceea ce le trebuie şi la profiri con­vena­bile. Pentru bunăstarea poporului muncitor Au trecut mai multe zile de la apariţia Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Mi­niştri al R.P.R. privind desfiin­ţarea sistemului de aproviziona­re pe bază de cartele şi raţii. Şi, totuşi, pretutindeni se mai dis­cută încă despre acest eveni­ment deosebit, care-i însufleţeş­te şi mai mult pe oamenii mun­cii de la oraşe şi sate în lupta pentru folosirea tuturor resurse­lor pe care le are economia noastră, cu scopul de a i produce mai multă îmbrăcăminte, încăl­ţăminte, mai multe cereale, car­ne etc. D­­ altfel, ziarele publică în fiecare zi angajamentele oame­nilor muncii din toate colţurile ţării pentru mărirea productivi­tăţii şi reducerii preţului de cost. Colectiviştii, ţăranii muncitori cu gospodării individuale, muncito­rii din S.M.T.-uri şi din gospo­dăriile de stat se pregătesc pen­­tru obţinerea, în acest an, a unei producţii de 10 milioane tone cereale. Fără îndo­ală că aceste anga­jamente, ca şi altele luate de muncitorii din fabrici, din uzine, de pe ogoare, din industria ali­mentară, vor fi îndeplinite, con­tribuind astfel la ridicarea nive­lului de trai al populaţiei. Şi nouă, sportivilor, ne revine sarcina să muncim cu şi mai multă rivexă, ajutîmd astfel la ridicarea productivităţii muncii şi la reducerea preţului de cost. Eu sunt hotărit ca la locul meu de m­uncă să depun toate efor­turile, să-mi organizez în aşa fel activitatea incit să aduc par­tea mea de contribuţie la efor­tul general de ridicare a nive­lului nostru de trai. PETRI­ POPESCU din lotul de box al R.P.R. 8 pagini 25 bani Veşti din ţară • In anul care a trecut, consi­liul colectivului sportiv din co­muna Ruşeţu, regiunea Galaţi, a obţinut fnimoase succese pe linia angrenării unui număr cît mai mare de ţăranii muncitori în prac­ticarea sportului. Una dintre cele mai importante realizări este şi amenajarea arenei de popice. Noua bază sportivă, construită din re­surse locale, a fost inaugurată de cur­ând şi va oferi tine­rilor ţărani muncitori posibilitatea de a prac­tica sportul şi in zilele de iarnă. Un merit deosebit revine în a­­ceastă direcţie instructorului vo­luntar Traien Petre şi directorului staţiunii de la I.C.S. Ruşeţu, car© au pus la îndemîraa tinerilor ţă­rani muncitori toate cele necesara noii construcţii. • De curînd a avut loc în ora-»­şul Iaşi un campionat de volei la care au participat cele mai bune echipe din localitate. In finala competiţiei s-au înfilrat echipele Institutul Agrotehnic, Liceul de bă­ieţi nr. 2, Dinamo 1, 2 şi 3, Ştiinţa I.S.E.P. şi Universitatea. Turneul a fost cîştigat de formaţia Ştiinţa I.S.E.P., care şi-a întrecut toţi adversari cu scorul de 2-0. • In ultimele zile ale anului trecut, 20 de membri de la co­lectivul Ştiinţa S.M.T.C.F. din Capitală au plecat intr-o excursie de 7 zile în masivul Girbcova. Grupul excursioniştilor este con­dus de profesorii Emd Manea şi Adam Sebessy. Cei 20 de spor­tivi vor efectua excursia pe schiuri, pregătinodu-se cu acest prilej şi pentru întrecerile din campiona­tul republican de anul acesta. Organizaţia de bază U.T.M. de la S.M.T.C.F. Timişoara fruntaşă pe oraş in munca de folos obştesc pe anul 1954 Ziua in care reprezentantul Co­mitetului orăşenesc U.T.M. Timi­şoara a înmînat, într-un cadru festiv, steagul roşu cu inscripţia „Organizaţie de bază fruntaşă pe oraşul Timişoara în munca de fo­los obştesc pe anul 1954”, va ră­­mîne neştearsă în amintirea elevi­lor şi elevelor S.M.T.C.F. din lo­calitate, deoarece a fost cea mai înaltă răsplată a muncii pe care aceşti tineri entuziaşti au depus-o în decursul unui an. Intr-adevar, nu a fost chemare la care şcolarii de la S.M.T.C.F. Timişoara să nu răspundă cu promptitudine, muncind cu drag în orele lor libere pentru folo­sul tuturor. Mobilizaţi de or­ganizaţia de bază U. T. M. a şcolii, sprijiniţi în mod ac­­tiv de membrii corpului didactic, tinerii elevi, timişoreni şi-au făcut, în anul care s-a încheiat, o preocu­pare de cinste din participarea la acţiunile muncii obşteşti. Astfel, numai în sala sportivă a S.M.T. C.F.-ului, elevii au prestat peste 1.000 ore de muncă, iar cei care urmăresc activitatea sportivă din Timişoara ştiu că doar prin munca şcolarilor a fost posibil ca turneul de calificare la baschet feminin să se desfăşoare în condiţii optime. Complet renovata, frumoasa Woart sport poate găzdui acum întreceri de handbal, baschet şi volei. Dar, contribuţia tineretului şcolar de la S.M.T.C.F. s a făcut remarcată şi în lucrările desfăşurate pentru con­struirea stadionului tineretului. Aci ei au depus 17.000 de ore de mun­că voluntară. Desigur că era fi­resc să-i întilnim pe aceşti elevi şi eleve la muncile de amenajare şi construire a bazelor sportive, fiind­că sportul este principala lor preo­cupare. Iată, însă, că, just îndru­maţi de biroul organizaţiei de bază U.T.M. din şcoală, ei au înţeles să contribuie cu puterea lor de muncă pretutindeni unde se simţea nevoia. Aşa că la baza de recepţie de la gara Fabricii au depus 350 de ore de muncă voluntară, în perioada predării producţiei de cereale. Şirul frumoaselor realizări pe linia mun­cii obşteşti în agricultură nu sfîr­­şeşte însă aci. Răspunzînd chemării comitetului orăşenesc U.T.M., ele­vii de la S.M.T.C.F. s-au deplasat la Gospodăria de stat Banloc, muncind la recoltarea orezului 635 ore. Apoi, elevii au prestat alte 216 ore de muncă la sădirea de puieţi. Una din acţiunile cu care pe bună dreptate se mîndresc elevii Şcolii medii tehnice de cultură fizică (din Timişoara a fost aceea de la silo­zul­­trasuluit unde au stuaţie^A/ ore. 22 de tone de porumb au fost bătute de aceşti elevi la maşină, iar cantitatea a fost cărată de ei în magazii, la adăpost, ferind po­rumbul de stricăciuni. In această acţiune au fost recuperate 600 kg. de porumb. Iată de ce comitetul orăşenesc U.T.M. a declarat organizaţia de bază de la S.M.T.C.F. fruntaşă în munca de folos obştesc pe anul 1954. Dacă vom aminti că, şi în ceea ce priveşte învăţămîntul şi disciplina, S.M.T.C.F. Timişoara a obţinut frumoase rezultate, atunci distingerea organizaţiei de bază U.T.M. apare şi mai justificată, iar roadele muncii pe tărîm obştesc îşi capătă o mai bogată semnificaţie. Cînd un colectiv de învăţămînt realizează o frecvenţă de 96 la sută, un procentaj de 4 la sută repre­­zentînd deplasările echipelor sporti­ve şi nici un procent la absenţe nemotivate, cînd 20 la sută dintre elevi au calificativul ,,foarte bine" şi 32 la sută „bine", se înţelege că organizaţia U.T.M. duce o acti­vitate rodnică şi că tineretul în­­drumat de ea poate avea realizări dintre cele mai bune în toate do-»­meniile. A. GROSS (sub redacţia noastră dim Timişoara)

Next