Sportul Popular, ianuarie 1955 (Anul 10, nr. 2552-2562)
1955-01-06 / nr. 2552
ZILE DE IARNĂ IN REGIUNEA HUNEDOARA NUMEROASE REALIZĂRI LA SATE... „Mai înainte ca vestea organizării Spartachiadei de iarnă a satelor să poposească și în mijlocul sportivilor din Baiu Mare, colectivul Recolta a organizat mai multe concursuri de șah pentru pregătirea celor care s-au prezentat la startul acestei mari competiţii. Şi, în timp ce la căminul cultural se întreceau la mesele de şah zeci de tineri, alţii munceau cu rîvnă la reamenajarea popicăriei, în care aveau să se desfăşoare peste puţin timp spectaculoasele concursuri de popice. Vin aici mulţi ţărani muncitori, dar şi muncitorii de la fabrica de ceramică. La Baiu Mare, încă înainte de venirea iernii tinerii au ridicat la terenul de sport, o frumoasă tribună care la primăvară îşi va dovedi din plin utilitatea. Pînâ atunci mai e însă vreme şi, în zilele acestea de iarnă, ţăranii muncitori din Baiu Mare joacă şah la căminul cultural sau tenis de masă în sala clubului. Tovarăşului Ştefan Török, preşedintele colectivului Recolta, sportivii din Baru Mare îi aduc mulţumirile lor pentru felul în care a muncit şi... rugămintea de a rezolva cît mai grabnic și problema procurării unui număr suficient de schiuri. ...O altă comună cu frumoase realizări: comuna Pui. Aici, munca de pregătire a activiștilor în lunile de iarnă este strîns împletită cu preocuparea pentru creșterea continuă a numărului de purtători ai insignei G.M.A. Cu cîteva zile în urmă, numeroşi tineri din comună au participat cu mult entuziasm la festivitatea de înmînare a insignelor G.M.A. şi F.G.M.A. Sportivii care au umplut sala căminului cultural i-au aplaudat cu căldură pe cei care şi-au prins pe pieptul lor frumoasa insignă. Printre aceştia se numără şi ţăranul muncitor Gavrilă Iovănescu, activistul sportiv Ion Rădulescu, elevii Viorel Căleanu, Ana Dănişor şi alţii. DAR PREA PUŢINE LA DEVA li Deva există numeroşi tineri dornici să practice sportul, există şi cadre de tehnicieni bine pregătite; oraşul, prin aşezarea sa geografică, pune la dispoziţia tinerilor minunate condiţii naturale. Şi, totuşi, activitatea-spotrivă — scrie corespondentul nostru Gh. Cioranu — nu se desfăşoară în cele mai bune Condiţii. Se vorbeşte prea mult de numărul insuficient de baze; în schimb mulţi activişti sportivi din Deva se fac că „nu văd“, dealurile ce se ridică la marginea oraşului, locuri din cele mai prielnice pentru o bogată activitate la schi. Preocupări lăudabile pentru pregătirea sezonului de iarnă a avut colectivul sportiv Progresul. Amenajarea pîrtiei de schi şi luarea tuturor măsurilor necesare pentru amenajarea unui patinoar, precum şi frumoasa sală de şah, bine utilată, sunt realizări din cele mai importante. La colectivul sportiv Progresul există şi o sală de tenis de masă, magazie pentru echipamentul şi materialele sportive, există şi ...activitate. In schimb, la colectivul sportiv Flamura roşie nu există mai nimic din toate acestea. Magazia de echipament a căpătat o altă întrebuinţare, clubul de asemenea, în popicăria colectivului stau de multă vreme butoaie, depozitate cu aprobarea Sfatului Popular. Dar, în loc să caute să învingă aceste greutăţi, activiştii colectivului Flamura roşie au renunţat, se pare, la orice iniţiativă şi se văicăresc toată ziua. Aşa, oricum nu vor putea să rezolve nîm-'c. AUM, da ! *— Am zist ba Ceva nu ai unde să organizezi concursuri de săniuţe! VEŞTI DIN COLECTIVELE SPORTIVE ŞCOLĂREŞTI LUCRURILE S-AU SCHIMBAT Cu fiecare zi ce trece activitatea sportivă la şcoala medie de amelioraţiuni agrosilvice din Focşani se întăreşte, cuprinzind mereu mai mulţi elevi. Pină nu demult, sportul era aici aproape inexistent. Acum însă, după ce a fost amenajată, prin munca voluntară a elevilor, o sală de gimnastică, lucrurile s-au schimbat Zilnic, sala de sport este plină de gimnaştii care se pregătesc cu perseverenţă în vederea campionatelor şcolare. Printre ei pot fi văzuţi elevii Gheorghe Calea, Anton Gheorghe, Lizen Baian şi Georgeta Soriţu, fruntaşi la învăţătură. Pentru runde de iarnă, colectivul sportiv a făcut din timp toate pregătirile necesare. In aceste luni elevii îşi vor putea desfăşura activitatea la şah, tenis de masă, gimnastică etc. Nici activitatea G.M.A. nu va „îngheţa". Profesorul de educaţie fizică Ovidiu Grigoriu pregăteşte aspiranţii pentru trecerea normelor specifice: gimnastică, schi şi examen teoretic. Munca plină de abnegaţie a profesorului O. Grigoriu a făcut ca angajamentele colectivului pe linie GMA să fie depăşite cu mai bine de 20 la sută. Vasile Ilie, corespondent TOT MAI FRUMOASE REALIZĂRI La şcoala medie tehnică de mecanizare a agriculturii din Bacău, au fost obţinute, în anul care a trecut, însemnate realizări, atît pe linie competiţională, cit şi în domeniul muncii G.M.A. In colectivul sportiv activează cu succes secţiile de înot, volei, atletism şi fotbal, ai căror componenţi au şi obţinut rezultate bune în competiţiile la care au participat. Munca perseverentă a profesorului de educaţie fizică Ion Costandachi, şi a membrilor comisiei de pregătire şi examinare G.M.A. a făcut ca şcoala să numere in prezent 64 purtători de insignă. Pentru iarnă, colectivul sportiv s-a pregătit din tip, revizuindu-şi echipamentul şi schiurile. Gh. Samson, corespondent INTENSE PREGĂTIRI PENTRU CAMPIONATELE ŞCOLARE In majoritatea şcolilor din oraşul Arad se desfăşoară acum o rodnică activitate sportivă. Participarea la campionatele şcolare de gmnastica, atletism, înot, schi, constituie o obligaţie şi o preocupare permanentă a tuturor profesorilor de educaţie fizică. Aceştia, ajutaţi de direcţiunile şcolilor respective, muncesc pentru a forma echipele care să reprezinte şcoala în apropiatele întreceri. La şcoala profesională Metal II se duce in prezent o muncă intensă pentru amenajarea unei săli de gimnastică. Deşi modestă (12x8), sala va satisface totuşi nevoile colectivului sportiv. La amenajarea sălii muncesc cu dragoste atemierul I. Moraru, membru în comisia regionali de atletism şi profesorul Goicee, distins cu „Merite in sport’*. Această sală va asigura continuitatea antrenamentelor şi a concursurilor de gimnastică şi şah. Şcoala medie nr. 2 (fete) are o frumoasă şi bine utilată sală de gimnastică, în care se desfăşoară o vie activitate la această ramură sportivă. Tot la gimnastică se pregătesc şi elevele din anul X care, sub conducerea profesoarei Elida Piticaru, lucrează cu multă graţie la exerciţiile de ansamblu cu cercuri. Şi ele se pregătesc pentru campionatul şcolar de gimnastică pe echipe. Tot aci, se duce o intensă muncă pe linia complexului G.M.A. Şi la şcoala profesională de energie electrică, la şcoala profesională Metal nr. 1 şi la şcoala medie nr. 1 există preocupare pentru pregătirea elevilor în vederea campionatelor şcolare. Deşi lucrează în condiţiuni necorespunzătoare, (o sală de 6x4), echipele de gimnastică ale şcolii profesionale se pregătesc cu tragere de inimă. Printre eleve se numără Florica Silvăşan, Elena Panda, Maria Kiss, fruntaşe la învățătură. Iosif Sonoc, corespondent SPORTUL POPULAR Pag. 2-a Nr. 2552 O scurtă analiză De fapt, ar trebui spus: o scurtă analiză a lipsurior cercului sportiv I.C.O., din cadrul colectivului sportiv Progresul Oradea. Sîrt unii „rău voitori”, care afirmă că acest cerc nici nu... exista. Printre ei se numără şi corespondentul nostru Gh. Dumitrescu, care, faţă de numeroasele lipsuri ale acestui cerc, se întreabă pe bună dreptate dacă el nui există. întrebarea este destul de firească, pentru că , din cele 160 de femei angajate la întreprindere, doar 34 practică sportul; din cei 900 de salariaţi, numai 35 sunt purtători ai insignei G.M.A., la şedinţa organizată pentru alegerea conducerii cercului sportiv au fost invitaţi 300 de muncitori, dintre care au fost prezenţi doar... 71 In altă ordine de idei, trebuie amintită şi problema cotizaţiilor. Aci, ÎHSâ, corespondentul nostru nu are ce sâ ne spună pentru ei la capitolul cotizaţii realizările cer, cu cui sunt... nule. Pe scurt, cercul sportiv I.C.O. din cadrul colectivului sportiv Progresul Oradea se poate mîndri doar cu un frumos panou sportiv, care este mereu împrospătat cu articole. Aici, nu este rău, dăm această sugestie — să fie afişată şi această notă. Poate atunci, vreunul dintre membrii consiliului colectivului sportiv Progresul Oradea îşi va aduce aminte de acest cerc. Pentru o mai bună organizare a Spartachiadei sindicale Una din cele mai importante întreceri sportive de mase ale anului 1954 a fost Spartachiada sindicală, competiţie organizată de Consiliul Central al Sindicatelor, în scopul de a angrena un număr cît mai mare de oameni ai muncii in practicarea sportului. In general, această întrecere şi-a atins scopul, mai ales în ceea ce priveşte atragerea oamenilor muncii din sindicate într-o activitate sportivă continuă. Spunem acest lucru, pentru că, de la faza pe colectiv si pina la etapele finale, la concursurile din cadrul Spartachiadei sindicale au participat 172.076 de sportivi şi sportive, dintre care 19.205 la schi, 96.519 la atletism, 15.163 la gimnastică, 27.227 la tir, 10.591 la nataţie şi 3371 la oină. In plus, concursurile din cadrul Spartachiadei sindicale au constituit şi un bun prilej de verificare a sportivilor noştri fruntaşi, alături de care s-au evidenţiat, cu acest prilej, o serie de elemente tinere şi talentate. Concludente în această privinţă sunt recordurile republicane realizate cu ocazia întrecerilor Spartachiadei sindicale, cum sunt cele obţinute de Ana Roth la aruncarea greutăţii (12,28 m.), Carol Meder la 1.500 m. liber (20:13,0), Alexandru Popescu la 100 m. fluture (1:08,9) etc. Toate aceste succese au avut, insă, un caracter izolat şi, atunci cînd se face o analiză profundă a felului în care s-a muncit de la prima şi pină la ultima etapă a acestei importante întreceri sportive de mase, concluzia care reiese este aceea că au existat mari şi numeroase lipsuri. Căutînd cauzele care au determinat aceste lipsuri şi scoţîndu-le cu curaj la iveală, vom putea să le eliminăm pe viitor din munca soarbă, în aşa fel incit Spartachiada sindicală să se bucure de un frumos succes. Astfel, rezultatele obţinute în cadrul primei etape a Spartachiadei sindicale, etapa pe colectiv sportiv, pot fi considerate slabe faţă de posibilităţile existente. Aceasta, din cauză că munca de pregătire a întrecerilor s-adesfăşurat în pripă, fără un plan de muncă, fără obiecte precise, ceea ce a determinat o slabă mobilizare a maselor de sportivi, precum şi o slabă organizare a întrecerilor. O mare parte din vină în această privinţă revine asociaţiilor sportve sindicate, dintre care multe au subapreciat importanţa întrecerilor din cadrul Spartachiadei sindicate. Asemenea atitudini au avut asociaţiile sportive Avîntul, Flacăra şi Minerul, care nu au controlat şi nu au îndrumat colectivele sportive ln ceea ce priveşte popularizarea şi buna organizare a întrecerilorrin cadrul primei etape. Serioase lipsuri in privinţa Spartachiadei sindicate au existat şi în munca consiliilor sindicale regionale, dintre care foarte puţine au acordat atenţia cuvenită întrecerilor din cadrul acestei competiţii (Bucureşti, Cluj şi Timişoara). In rest, consiliile sindicale regionale, care aveau sarcina de a organiza cea de a treia etapă a competiţiei, au muncit superficial, fapt reflectat şi în felul în care s-au desfăşurat concursurile de care răspundeau. Este cazul consiliilor sindicale regionale Piteşti şi Bîrlad, unde concursurile au avut loc cu un număr redus de participanţi care, in plus s-au prezentat şi slab pregătiţi. La rîndul lor asociaţiile sportive sindicale au muncit slab in direcţia Spartachiadei sindicale. Mai grav este faptul că, în majoritatea cazurilor, asociaţiile sportive sindicale, în loc să fie preocupate de buna organizare a întrecerilor, de buna pregătire a concurenţilor care urmau să reprezinte asociaţia în concursuri, s-au gîndit mereu numai la felul în care se pot acumula puncte mai multe, necesare la îmbunătăţirea situaţiei în clasament. Aşa se explică de ce asociaţia Ştiinţa a permis ca la întrecerile finale de gimnastică sportivii şi sportivele care o reprezentau şi care aveau categoria maeştri să participe la categoria I-a. Exemple la acest capitol mai pot fi date multe şi ele arată că asociaţiile sportive sindicale nu au situat în fruntea preocupărilor lor problema întrecerilor din cadrul Spartachiadei sindicale, muncind formal şi numai de dragul de a îndeplini o sarcină, indiferent cum. Serioase lipsuri în privinţa Spartachiadei sind care a avut secţia de cultură fizică şi sport din C.C.S., care răspundea de această problemă în faţa prezidiumului Consiliului Central al Sindicatelor. In acest sens, primul lucru care trebuie remarcat este acela al rolului defectuos în care a fost Întocmit regulamentul competiţiei. Dn această cauză, calcularea rezultatelor s-a făcut greu. De asemenea, tot din cauza lipsei de preocupare a secţiei de cultură fizică şi sport din C.C.S., regulamentul, instrucţiunile, ca şi tot materialul propagandistic au fost tipărite tîrziu, ele ajungînd la colectivele sportive în ajunul începerii primei etape. Pe viitor, asigurind o rodnică colaborare între asociaţiile sportive sindicale, secţia cultură fizică şi sport din C.C.S. are datoria să lichideze lipsurile arătate mai sus, pentru ca întrecerile din cadrul Spartachiadei sindicale să se bucure de succese tot mai mari. In încheiere, vom arăta că, după terminarea Întrecerilor, clasamentul pe asociaţii este următorul: 1. Ştiinţa; 2. Flamura roşie; 3. Progresii; 4. Metalu'; 5 Locomotiva; 6 Constructorat; 7. Flacăra; 11. Recolta; 9. Avîntul: 10. Minerul. In pragul începerii unui nou an fie muncă, activiştii sportivi din asociaţiile sportive sindicale trebuie să situeze în fruntea preocupărilor for problemele ridicate de Spartachiada sindicală şi, printr-o muncă neobosită, să transforme viitoarea ediţie a Spartachiadei intr-o adevărată Întrecere sportivă de mase, care să facă cinste mişcării sportive »îndoaie din ţara noastră NICOLAE APOSTOL şeful secţiei cultură fizică şi sport din cadrul Consiliului Central al Sindicatelor. Printre sporturile cuprinse in regulamentul de desfăşurare a Spartachiadei sindicale a fost şi schiul. In anul trecut mi de tineri şi tinere au îndrăgit acest sport participind la întrecerile din cadrul Spartachiadei sindicale, Iată un aspect de la una din aceste întreceri.