Sportul Popular, ianuarie 1955 (Anul 10, nr. 2552-2562)

1955-01-06 / nr. 2552

ZILE DE IARNĂ IN REGIUNEA HUNEDOARA NUMEROASE REALIZĂRI LA SATE... „Mai înainte ca vestea organiză­rii Spartachiadei de iarnă a sate­lor să poposească și în mijlocul sportivilor din Baiu Mare, colec­tivul Recolta a organizat mai multe concursuri de șah pentru pregătirea celor care s-au prezen­tat la startul acestei mari compe­tiţii. Şi, în timp ce la căminul cultural se întreceau la mesele de şah zeci de tineri, alţii munceau cu­ rîvnă la reamenajarea popică­­riei, în care aveau să se desfă­şoare peste puţin timp spectaculoa­sele concursuri de popice. Vin aici mulţi ţărani muncitori, dar şi muncitorii de la fabrica de cera­mică. La Baiu Mare, încă înainte de venirea iernii tinerii au ridicat la terenul de sport, o frumoasă tribună care la primăvară îşi va dovedi din plin utilitatea. Pînâ a­tunci mai e însă vreme şi, în zi­lele acestea de iarnă, ţăranii mun­citori din Baiu Mare joacă şah la căminul cultural sau tenis de masă în sala clubului. Tovarăşului Ştefan Török, preşedintele colecti­vului Recolta, sportivii din Baru Mare îi aduc mulţumirile lor pen­tru felul în care a muncit şi... ru­gămintea de a rezolva cît mai grabnic și problema procurării unui număr suficient de schiuri. ...O altă comună cu frumoase realizări: comuna Pui. Aici, mun­ca de pregătire a activiștilor în lunile de iarnă este strîns împle­tită cu preocuparea pentru crește­rea continuă a numărului de pur­tători ai insignei G.M.A. Cu cîteva zile în urmă, numeroşi tineri din comună au participat cu mult en­tuziasm la festivitatea de înmînare a insignelor G.M.A. şi F.G.M.A. Sportivii care au umplut sala că­minului cultural i-au aplaudat cu căldură pe cei care şi-au prins pe pieptul lor frumoasa insignă. Printre aceştia se numără şi ţăra­nul muncitor Gavrilă Iovănescu, activistul sportiv Ion Rădulescu, elevii Viorel Căleanu, Ana Dăni­­şor şi alţii. DAR PREA PUŢINE LA DEVA l­i Deva există numeroşi tineri dornici să practice sportul, există şi cadre de tehnicieni bine pregă­tite; oraşul, prin aşezarea sa geo­grafică, pune la dispoziţia tinerilor minunate condiţii naturale. Şi, to­tuşi, activitatea-spotrivă — scrie co­respondentul nostru Gh. Cioranu — nu se desfăşoară în cele mai bune Condiţii. Se vorbeşte prea mult de numărul insuficient de baze; în schimb mulţi activişti sportivi din Deva se fac că „nu văd“, dealu­rile ce se ridică la marginea ora­şului, locuri din cele mai prielnice pentru o bogată activitate la schi. Preocupări lăudabile pentru pregă­tirea sezonului de iarnă a avut co­lectivul sportiv Progresul. Amena­jarea pîrtiei de schi şi luarea tu­turor măsurilor necesare pentru a­­menajarea unui patinoar, precum şi frumoasa sală de şah, bine uti­lată, sunt realizări din cele mai importante. La colectivul sportiv Progresul există şi o sală de tenis de masă, magazie pentru echipa­mentul şi materialele sportive, e­­xistă şi ...activitate. In schimb, la colectivul sportiv Flamura roşie nu există mai nimic din toate acestea. Magazia de echipament a căpătat o altă întrebuinţare, clubul de ase­menea, în popicăria colectivului stau de multă vreme butoaie, depo­zitate cu aprobarea Sfatului Popular. Dar, în loc să caute să învingă aceste greutăţi, activiştii colectivu­lui Flamura roşie au renunţat, se pare, la orice iniţiativă şi se văi­căresc toată ziua. Aşa, oricum nu vor putea să rezolve nîm-'c. AUM, da ! *— Am zist ba Ceva nu ai unde să organizezi concursuri de să­niuţe! VEŞTI DIN COLECTIVELE SPORTIVE ŞCOLĂREŞTI LUCRURILE S-AU SCHIMBAT Cu fiecare zi ce trece activitatea sportivă la şcoala medie de ame­­lioraţiuni agrosilvice din Focşani se întăreşte, cuprinzind mereu mai mulţi elevi. Pină nu demult, sportul era aici aproape inexistent. Acum însă, după ce a fost amena­jată, prin munca voluntară a ele­vilor, o sală de gimnastică, lucru­rile s-au schimbat Zilnic, sala de sport este plină d­e gimnaştii care se pregătesc cu perseverenţă în vederea campio­natelor şcolare. Printre ei pot fi văzuţi elevii Gheorghe Calea, An­ton Gheorghe, Lizen­ Baian şi Geor­­geta Soriţu, fruntaşi la învăţătură. Pentru runde de iarnă, colecti­vul sportiv a făcut din timp toate pregătirile necesare. In aceste luni elevii îşi vor putea desfăşura acti­vitatea la şah, tenis de masă, gim­nastică etc. Nici activitatea G.M.A. nu va „îngheţa". Profesorul de educaţie fizică Ovidiu Grigoriu pregăteşte aspiranţii pentru trece­rea normelor specifice: gimnastică, schi şi examen teoretic. Munca plină de abnegaţie a profesorului O. Grigoriu a făcut ca angaja­mentele colectivului pe linie GMA să fie depăşite cu mai bine de 20 la sută. Vasile Ilie, corespondent TOT MAI FRUMOASE­­ REALIZĂRI La şcoala medie tehnică de me­canizare a agriculturii din Bacău, au fost obţinute, în anul care a trecut, însemnate realizări, atît pe linie competiţională, cit şi în do­meniul muncii G.M.A. In colecti­vul sportiv activează cu succes secţiile de înot, volei, atletism şi fotbal, ai căror componenţi au şi obţinut rezultate bune în competi­ţiile la care au participat. Munca perseverentă a profesorului de e­­ducaţie fizică Ion Costandachi, şi a membrilor comisiei de pregătire şi examinare G.M.A. a făcut ca şcoala să numere in prezent 64 purtători de insignă. Pentru iarnă, colectivul sportiv s-a pregătit din ti­­p, revizuindu-şi echipamentul şi schiurile. Gh. Samson, corespondent INTENSE PREGĂTIRI PENTRU CAMPIONATELE ŞCOLARE In majoritatea şcolilor din ora­şul Arad se desfăşoară acum o rodnică activitate sportivă. Parti­ciparea la campionatele şcolare de gmnastica, atletism, înot, schi, constituie o obligaţie şi o preocu­pare permanentă a tuturor profeso­rilor de educaţie fizică. Aceştia, ajutaţi de direcţiunile şcolilor res­pective, muncesc pentru a forma echipele care să reprezinte şcoala în apropiatele întreceri. La şcoala profesională Metal II se duce in prezent o muncă inten­să pentru amenajarea unei săli de gimnastică. Deşi modestă (12x8), sala va satisface totuşi nevoile co­lectivului sportiv. La amenajarea sălii muncesc cu dragoste atemie­­rul I. Moraru­, membru în comisia regionali de atletism şi profeso­rul Goicee, distins cu „Merite in sport’*. Această sală va asigura continuitatea antrenamentelor şi a concursurilor de gimnastică şi şah. Şcoala medie nr. 2 (fete) are o frumoasă şi bine utilată sală de gimnastică, în care se desfăşoară o vie activitate la această ramură sportivă. Tot la gimnastică se pregătesc şi elevele din anul X care, sub conducerea profesoarei Elida Piticaru, lucrează cu multă graţie la exerciţiile de ansamblu cu cercuri. Şi ele se pregătesc pentru campionatul şcolar de gim­nastică pe echipe. Tot aci, se duce o intensă muncă pe linia comple­xului G.M.A. Şi la şcoala profesională de e­­nergie electrică, la şcoala profe­sională Metal nr. 1 şi la şcoala medie nr. 1 există preocupare pen­tru pregătirea elevilor în vederea campionatelor şcolare. Deşi lu­crează în condiţiuni necorespunză­toare, (o sală de 6x4), echipele de gimnastică ale şcolii profesionale se pregătesc cu tragere de inimă. Printre eleve se numără Florica Silvăşan, Elena Panda, Maria Kiss, fruntaşe la învățătură. Iosif Sonoc, corespondent SPORTUL POPULAR Pag. 2-a Nr. 2552 O scurtă analiză De fapt, ar trebui spus: o scurtă analiză a lipsurior cercului spor­tiv I.C.O., din cadrul colectivului sportiv Progresul Oradea. Sîr­t unii „rău voitori”­, care afirmă că a­­cest cerc nici nu... exista. Printre ei se numără şi corespondentul nostru Gh. Dumitrescu, care, faţă de numeroasele lipsuri ale acestui cerc, se întreabă pe bună dreptate dacă el nui există. întrebarea este destul de firească, pentru că , din cele 160 de femei angajate la în­treprindere, doar 3­4 practică sportul; din cei 900 de salariaţi, numai 35 sunt purtători ai insignei G.M.A., la şedinţa organizată pen­tru alegerea conducerii cercului sportiv au fost invitaţi 300 de mun­citori, dintre care au fost prezenţi doar... 71 In altă ordine de idei, trebuie amintită şi problema cotiza­ţiilor. Aci, ÎHSâ, corespondentul nos­tru nu are ce sâ ne spună pentru ei la capitolul cotizaţii realizările cer­, cu cui sunt... nule. Pe scurt, cercul sportiv I.C.O. din cadrul colectivului sportiv Progre­sul Oradea se poate mîndri doar cu un frumos panou sportiv, care este mereu împrospătat cu arti­cole. Aici, nu este rău, dăm aceas­tă sugestie — să fie afişată şi a­­ceastă notă. Poate atunci, vreunul dintre membrii consiliului colecti­vului sportiv Progresul Oradea îşi va aduce aminte de acest cerc. Pentru o mai bună organizare a Spartachiadei sindicale Una din cele mai importante întreceri sportive de mase ale anului 1954 a fost Spartachiada sindicală, competiţie organizată de Consiliul Central al Sindi­catelor, în scopul de a angrena un număr cît mai mare de oa­meni ai muncii in practicarea sportului. In general, această întrecere şi-a atins scopul, mai ales în ceea ce priveşte atragerea oame­nilor muncii din sindicate într-o activitate sportivă continuă. Spunem acest lucru, pentru că, de la faza pe colectiv si pina la etapele finale, la concursu­rile din cadrul Spartachiadei sindicale au participat 172.076 de sportivi şi sportive, dintre care 19.205 la schi, 96.519 la atletism, 15.163 la gimnastică, 27.227 la tir, 10.591 la nataţie şi 3371 la oină. In plus, concursurile din ca­drul Spartachiadei sindicale au constituit şi un bun prilej de ve­rificare a sportivilor noştri frun­taşi, alături de care s-au eviden­ţiat, cu acest prilej, o serie de elemente tinere şi talentate. Concludente în această privinţă sunt recordurile republicane rea­­lizate cu ocazia întrecerilor Spar­tachiadei sindicale, cum sunt cele obţinute de Ana Roth la a­­runcarea greutăţii (12,28 m.), Carol Meder la 1.500 m. liber (20:13,0), Alexandru Popescu la 100 m. fluture (1:08,9) etc. Toate aceste succese au avut, insă, un caracter izolat şi,­ atun­ci cînd se face o analiză pro­fundă a felului în care s-a mun­cit de la prima şi pină la ultima etapă a acestei importante în­treceri sportive de mase, con­cluzia care reiese este aceea că au existat mari şi numeroase lipsuri. Căutînd cauzele care au determinat aceste lipsuri şi sco­­ţîndu-le cu curaj la iveală, vom putea să le eliminăm pe viitor din munca soarb­ă, în a­şa fel in­cit Spartachiada sindicală să se bucure de un frumos succes. Astfel, rezultatele obţinute în cadrul primei etape a Sparta­chiadei sindicale, etapa pe colec­tiv sportiv, pot fi considerate slabe faţă de posibilităţile­ exis­tente. Aceasta, din cauză că munca de pregătire a întrecerilor s-a­­desfăşurat în pripă, fără un plan de muncă, fără obiect­­e precise, ceea ce a determinat o slabă mobilizare a maselor de sportivi, precum şi o slabă or­ganizare a întrecerilor. O mare parte din vină în această pri­vinţă revine asociaţiilor sportve sindicate, dintre care multe au subapreciat importanţa întreceri­lor din cadrul Spartachiadei sindicate. Asemenea atitudini au avut asociaţiile sportive A­­vîntul, Flacăra şi Minerul, care nu au cont­rolat şi nu au îndru­mat colectivele sportive ln ceea ce priveşte popularizarea şi bu­na organizare a întrecerilor­­rin cadrul primei etape. Serioase lipsuri in privinţa Spartachiadei sindicate au exis­tat şi în munca consiliilor sin­dicale regionale, dintre care foarte puţine au acordat atenţia cuvenită întrecerilor din cadrul acestei competiţii (Bucureşti, Cluj şi Timişoara). In rest, consiliile sindicale regionale, care aveau sarcina de a orga­niza cea de a treia etapă a com­petiţiei, au muncit superficial, fapt reflectat şi în felul în care s-au desfăşurat concursurile de care răspundeau. Este cazul con­siliilor sindicale regionale Pi­teşti şi Bîrlad, unde concursurile au avut loc cu un număr redus de participanţi care, in plus s-au prezentat şi slab pregătiţi. La rîndul lor asociaţiile spor­tive sindicale au muncit slab in direcţia Spartachiadei sindicale. Mai grav este faptul că, în ma­joritatea cazurilor, asociaţiile sportive sindicale, în loc să fie preocupate de buna organizare a întrecerilor, de buna pregătire a concurenţilor care urmau să reprezinte asociaţia în concur­suri, s-au gîndit mereu numai la felul în care se pot acumula puncte mai multe, necesare la îmbunătăţirea situaţiei în clasa­ment. Aşa se explică de ce aso­ciaţia Ştiinţa a permis ca la întrecerile finale de gimnastică sportivii şi sportivele care o re­prezentau şi care aveau catego­ria maeştri să participe la cate­goria I-a. Exemple la acest ca­­pitol mai pot fi date multe şi ele arată că asociaţiile sportive sin­dicale nu au situat în fruntea preocupărilor lor problema în­trecerilor din cadrul Spartachia­dei sindicale, muncind formal şi numai de dragul de a îndeplini o sarcină, indiferent cum. Serioase lipsuri în privinţa Spartachiadei sind care a avut secţi­a de cultură fizică şi sport din C.C.S., care răspundea de această problemă în faţa prezi­­diumului Consiliului Central al Sindicatelor. In acest sens, pri­mul lucru care trebuie remarcat este acela al rolului defectuos în care a fost Întocmit regula­mentul competiţiei. D­n această cauză, calcularea rezultatelor s-a făcut greu. De asemenea, tot din cauza lipsei de preocupare a secţiei de cultură fizică şi sport din C.C.S., regulamentul, instrucţiunile, ca şi tot materialul propagandistic au fost tipărite tîrziu, ele ajun­­gînd la colectivele sportive în ajunul începerii primei etape. Pe viitor, asigurind o rodnică colaborare între asociaţiile spor­tive sindicale, secţia cultură fizică şi sport din C.C.S. are datoria să lichideze lipsurile a­­rătate mai sus, pentru ca între­cerile din cadrul Spartachiadei sindicale să se bucure de­ suc­cese tot mai mari. In încheiere, vom arăta că, după terminarea Întrecerilor, cla­samentul pe asociaţii este urmă­torul: 1. Ştiinţa; 2. Flamura roşie; 3. Progresii; 4. Metalu'; 5 Locomotiva; 6 Constructo­­rat; 7. Flacăra; 11. Recolta; 9. Avîntul: 10. Minerul. In pragul începerii unui nou an fie muncă, activiştii sportivi din asociaţiile sportive sindica­le trebuie să situeze în fruntea preocupărilor for problemele ri­dicate de Spartachiada sindicală şi, printr-o muncă neobosită, să transforme viitoarea ediţie a Spartachiadei intr-o adevărată Întrecere sportivă de mase, care să facă cinste mişcării sportive »îndoaie din ţara noastră NI­COLAE APOSTOL şeful secţiei cultură fizică şi sport din cadrul Consi­liului Central­ al Sindica­telor. Printre sporturile cuprinse in regulamentul de desfăşurare a Spartachiadei sindicale a fost şi schiul. In anul trecut m­i de tineri şi tinere au îndrăgit acest sport participind la întrecerile din cadrul Spartachiadei sindicale, Iată un aspect de la una din aceste între­ceri.­­

Next