Sportul Popular, februarie 1955 (Anul 10, nr. 2563-2574)

1955-02-01 / nr. 2563

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UN­ITI-VAI GROAN AI COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ $1 SPORT DE PE UNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI $1 AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL XI Nr. 2563 Marți 1 februarie 1955 Spartachiada de iarnă a satelor — factor de întărire a activităţii sportive la sate S­PARTACHIADA de iarnă a satelor este în plină desfă­şurare. Pe întreg cuprinsul ţării, mii şi mii de ţărani muncitori, ti­neri şi vîrstnici, îşi încordează for­ţele întrecîndu-se în această mare competiţie sportivă sătească. Chiar şi în cele mai îndepărtate comune, Spartachiada de iarnă a satelor a reuşit să stîrnească un interes deosebit, numeroşi ţărani munci­tori fâcînd cu acest prilej primii paşi în activitatea sportivă. Organizarea întrecerilor Sparta­­chiadei de iarnă a satelor nu se limitează însă şi nu trebuie să se limiteze numai la aspectul compe­­tiţional. Intr-adevăr, pe lingă des­făşurarea întrecerilor de schi, şah şi săniuţe, această competiţie are şi rolul de a contribui în cea mai largă măsură la dezvoltarea activi­tăţii sportive din satele patriei noastre. Comisiile de organizare care funcţionează actualmente în regiuni, raioane şi comune sunt deci nu numai organe care se în­grijesc de buna pregătire şi des­făşurare a întrecerilor Spartachia­­dei dar, în acelaşi timp, şi un element­ motor în viitoarea acti­vitate sportivă de la sate. De pe acum, din veştile care ne sosesc, se poate desprinde în mod clar un fapt important : Spartachiada de iarnă a satelor contribuie din plin la îndrumarea pe un făgaş cores­punzător a muncii sportive din satele şi comunele noastre. De pildă, în numeroase sate din ra­ioanele Gheorghieni şi Găeşti, pre­cum şi în comuna Dîbia din raio­nul Petroşani, au fost înfiinţate de curînd colective sportive Recol­ta. De asemenea, în comuna Mît­­nicul Mare din raionul Caransebeş, unde nu exista mai înainte activi­tate sportivă organizată, comisia comunală de organizare a întrece­rilor Spartachiadei a reuşit să în­fiinţeze un colectiv sportiv Recolta care, din primele zile ale activi­tăţii sale, a angrenat 60 de ţărani muncitori în concursul de şah şi 75 de ţărani muncitori în întrece­­rile de schi şi săniuţe. Multe co­lective sportive de la oraşe au ve­nit în sprijinul colectivelor spor­tive din mediul sătesc. Astfel me­rită a fi subliniată în mod deo­sebit iniţiativa colectivului Cons­tructorul din Sibiu, care a donat colectivului sportiv Recolta Gura Rîului materiale şi echipament pentru schi şi tenis de masă. Tot astfel, unele comitete raionale C.F.S. au luat hotărîrea lăudabilă de a trimite la sate echipe spor­tive model, alcătuite din şahişti fruntaşi, care au dat numeroase simultane în tovărăşia participan­ţilor la întrecerile Spartachiadei. In această direcţie, s-au eviden­ţiat comitetele raionale C.F.S. Brăila, Reşiţa şi Lugoj. Remarca­bilă este şi acţiunea unor colective sportive săteşti care, datorită emu­laţiei stârnite de Spartachiada de iarnă a satelor, au trecut la înfiin­ţarea unor noi secţii pe ramură de sport. Aşa s-a întâmplat, de pildă, la colectivul sportiv Recolta (I.A.C. Mirăslău din raionul Aiud unde, pe lîngă secţiile existente, au mai fost înfiinţate şi secţii de şah şi schi. In comuna Uivar, din raionul Timişoara, 11 tinere, printre care tractorista .Floarea Pod­lovski, ges­tionara de cooperativă Gizela Wag­ner, educatoarea de la grădiniţa de copii Aurelia Călin şi altele, care nu ştiau să joace şah, s-au înscris totuşi la întrecerile Spar­tachiadei şi, îndrăgind activitatea sportivă, muncesc acum cu însu­­fleţire în cadrul colectivului spor­tiv Recolta Uivar. Sînt desigur şi multe locuri unde Spartachiada de iarnă a satelor n-a izbutit să dea roadele aşteptate din cauza dezinteresului manifes­tat de unele colective sportive, or­ganizaţii U.T.M., directori de că­mine culturale etc. Astfel, în co­muna Răşinari, raionul Sibiu, în comuna Odobeşti, raionul Focşani, în comuna Cristeşti, raionul Paş­cani, precum şi în alte comune, munca de organizare a Sparta­chiadei a lăsat de dorit. Nu-i deci de mirare că în aceste locuri nu există nici activitate sportivă, iar condiţiile de practicare a sportu­lui pe care le au la dispoziţie ţăranii muncitori din aceste locuri rămîn cu totul nefolosite. Comisiile de organizare a între­cerilor Spartachiadei de iarnă a satelor au datoria de a contribui în mod activ la consolidarea or­ganizatorică a colectivelor spor­tive săteşti. Consiliile acestor co­lective trebuie angrenate într-o ac­tivitate permanentă, lăsîndu-se la o parte obiceiul nesănătos al mun­cii „în asalt“. La această acţiune, comisiile de organizare a Sparta­chiadei trebuie să-şi aducă partea lor importantă de contribuţie, în sensul de a stimula organizarea unei activităţi sportive regulate în viitor. Colectivele sportive săteşti trebuie îndrumate cu atenţie spre înfiinţarea de noi secţii pe ramură de sport, spre folosirea cadrelor de instructori sportivi obşteşti care, în foarte multe locuri, nu sunt utilizate aşa cum trebuie, spre a­­tragerea unui cît mai mare număr de oameni ai muncii de la sate în activitatea sportivă, ca și spre crearea de baze materiale temei­nice, prin folosirea pe scară largă a resurselor locale. Foarte just a procedat comisia pentru organiza­rea Spartachiadei de iarnă din regiunea Constanţa care, în aş­teptarea zăpezii, a hotărit intro­ducerea pe plan regional, în pro­gramul Spartachiadei, a concursu­rilor de trîntă, gimnastică tip G.M.A., cros şi aruncarea grena­dei. Tinerii sportivi din regiunea Constanţa au primit cu bucurie această iniţiativă care merită să fie extinsă şi în celelalte regiuni. Să depunem toate străduinţele pentru a îndruma activitatea spor­tivă din satele patriei noastre spre noi succese, spre angrenarea unui număr cît mai mare de ţărani muncitori în practicarea diferitelor discipline sportive! Campionatele europene de patinaj artistic BUDAPESTA 31 (Agerpres).— MTI transmite: La Budapesta au continuat între­cerile din cadrul campionatelor europene de patiinaj artistic. In ce­a de­­a doua zi a concursului, s-a desfășurat proba masculină, figuri liber alese, în care primire cel mai buni s-au remarcat tîrcărul pati­nator francez Alain Ghetti, în vîrstă de 15 ani și englezul Booker. După terminarea probei, titlul de cam­pion al Europei a reveni­t pat­inato-I ru­lui francez Alain G­h­et­ti cu 179,75 puncte. Pe locurile urmă­toare s-au clasat: 2. Booker (An­glia) 174,70 puncte; 3. Divin (R. Cehoslovacă) 173,14 puncte; 4. Felsinger (Germania occntentală) 169,57 purrete; 5. Calmat (Franța) 165,81 puncte; 6. István Szenes (R.P. Ungarră) 162,25 puncte. Proba feminină s-a terminat cu victoria sportivei austriace Hanna Eigel. In numărul de azi: 9 Spartachiada de iarnă a satelor (pag 2-a) • După Turul Egiptului (p3g 3^) © Activitatea la handbal în sală (pag. 4-a) © Pregătirile echipelor de fotbal pentru viitorul campionat al cate­goriilor A şi B (pag. 5-a) © Fotbalul peste hotare (pag. 7-a) • Ultima zi a concursului internaţional de schi de la Moscova (pag. 7-a) • S-a încheiat turul campionatului categoria A la hochei (pag. 8-a) • Noi victorii ale sportivilor sovietici (pag. 8-a) NE RIDICĂM ÎMPOTRIVA ACELORA CARE PREGĂTESC RĂZBOIUL ATOMIC! Chemarea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Cetăţeni ai Republicii Populare Române ! Răspunzînd voinţei de pace a tuturor popoarelor şi pentru a feri omenirea de grozăviile unui război atomic, Consiliul Mondial al Păcii a adresat po­poarelor lumii următorul Apel : „IN PREZENT, ANUMITE GUVERNE SE PREGĂTESC SA DEZLĂNŢUIE UN RĂZBOI A­­TOMIC. ELE VOR SA CONVINGĂ POPOARELE DE INEVITABILITATEA ACESTUIA. FOLOSIREA ARMEI ATOMICE AR DUCE LA UN RĂZBOI DE EXTER­MINARE. DECLARĂM CA GUVERNUL CARE VA DF.Z­­I.ANTUI RĂZBOIUL ATOMIC VA PIERDE ÎN­CREDEREA POPORULUI SĂU ŞI VA FI CON­DAMNAT DE TOATE POPOARELE. NE RIDICAM ÎMPOTRIVA ACELORA CARE PREGĂTESC RĂZBOIUL ATOMIC. CEREM DISTRUGEREA IN TOATE TARILE A STOCURILOR DE ARME ATOMICE ŞI­ ÎNCETA­REA IMEDIATA A PRODUCŢIEI ACESTORA“. Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii d­e R.P.R. vă cheamă să semnaţi acest Apel! Lupta popoarelor poate împiedica dezlănţuirea războiului atomic. Cele 500 milioane semnături strînse pe Apelul de la Stockholm au împiedicat fa­cer­ea bombelor ato­mice în Coreea şi Indochina. Prin strîngerea de noi sute de milioane de semnături pe Apelul Con­siliului Mondial al Păcii, vom făuri o puternică stavilă în calea organizatorilor războiului atomic. Cetăţeni ai Republicii Populare Române, bărbaţi şi femei, tineri şi tinere, toţi acei cărora vă este scumpă pacea şi iubiţi patria, pe care vreţi s-o vedeţi mai frumoasâ şi mai prosperă ! Pentru a zădărnici planurile criminale ale cercu­rilor agresive care pregătesc războiul atomic, pentru a face ca energia atomică — această uriaşă descoperire a minţ­i om ■''eşti — să slu­jească nu distrugerii vieţii, ci înfloririi ei şi pro­gresului omenirii, participaţi cu fermitate alături de su­te'e de mi­lioane de oameni din toate cantin'“"te'e "'ohului pămîntesc la lupta împotriva pregătirii războiului atomic, semnîn­d palul Consil­ului Mondial al Păcii. Milioanele de semnături, pe care le vom pune pe Apelul împotriva pregătirii războiului atomic, vor demonstra voinţa neclintită a întregului nostru po­por de a apăra pacea între popoare şi civilzaţia umană ! Să apărăm activ cauza păcii, întărind semnătu­rile pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii prin sporirea eforturilor în munca pentru înflorirea scumpei noastre patrii! Pacea poate fi salvată ! Pacea trebuie să fi­e salvată ! COMITETUL PERMANENT PENTRU APARAREA PĂCII DIN R.P.R. Semnind Apel de la Bioaia imi voi fu­depiint o datorie de cinst« Simt unul dintre studenţii Institutului de Cultură Fizică din Bucureşti care se pregătesc să devină profesori. Pe terenul de sport, unde apăr culorile asociaţiei Locomotiva, nu-mi satisfac numai una din plăcerile tinereţii, ci culeg roadele unei experienţe care-mi va folosi în viitoarea mea profesie de îndrumător al elevilor pe dru­mul minunat al activităţii de cultură fizică şi sport. Mă gîndesc ce s-a­r alege din­­planurile mele, asupra cărora am reflectat de atîtea ori, în cazul în care provocatorii la războaie ar reuşi să-şi pună în aplicare nebuneştile lor intenţii. Mă plec cu grijă deasupra pătuţului în care doarme micuţul meu fiu şi mă infior la gîndul că viaţa­­îui ar putea fi primejduită de declanşarea unui măcel mon­dial. Mă bucur de succesele muncitorilor atelierelor Griviţa Roşie, pe care-i reprezint pe teren, ştiu cît li-e de dragă munca pe care o închină poporului nostru aflat în drum spre socialism şi sînt con­ştient că această înălţătoare muncă ar fi împiedicată în cazul unui conflict armat . Pentru împiedicarea dezlănţuirii unui nou război luptă astăzi mase uriaşe de oameni cinstiţi de pretutindeni. Frontul partizanilor păcii se consolidează pe zi ce trece, iar în politica consecventă de pace a Uniunii Sovietice şi a ţărilor, de democraţie populară omeni­rea întreagă vede chezăşia respectării celei mai vii dorinţe a mili­oanelor de oameni de pretutindeni, pacea. Personal, mă consider înrolat în frontul luptătorilor ipenim pace şi mă alătur tuturor acţiunilor întreprinse in vederea apărării ei. De aceea, recentul Apel către popoarele lumii a­l Biroului Consi­­liului Mondial al Păcii mi-a arătat din nou nu numai forţa impre­sionantă a apărătorilor păcii, ci şi calea pe care trebuie s-o urmeze aceştia pentru impunerea unei păci durabile. Voi semna printre cei dinţii Apelul şi voi căuta să-i lămuresc pe toţi colegii mei de învăţătură şi sport asupra importanţei deo­sebite a Apelului, popularizîndu-i cît îmi va fi posibil, aşa fel ca să contribui­­şi eu la strîngerea unui număr cît mai mare de sem­nături, care să fie sprijin apărării păcii. GH. DUNGU din echipa de fotbal „Locomotiva" 8 pagini 25 bani Atletul sovietic Evghenii Bulancik a fost distins cu premiul „t în Thornton“ LONDRA (Agerpres). TASS transmite: La 28 ianuarie, lordul Burghley, preşedintele Federaţiei engleze de atletism a îmmînat însărcinatului cu afaceri al U.R.S.S. în Marea Britanie, N. D. Belohvostikov, pre­­miul transmisibil „John Thornton“, cucerit de atletul sovietic Evghenii Bulancik in luna octombrie 1954, cu prilejul intîlnirii de atletism între echipele oraşelor Moscova şi Londra- Lordul Burghley a arătat că acest premiu instituit în amin­tirea cunoscutului atlet englez John Thomnton, căzut în trupul ce­lui de al doiilea război mondial, a fost atribuit lui Evghenii Bu­­lancik un semn de recunoaştere a excelentelor performanţe realizate de atleţii sovietici. Lordul Burghley a subliniat însemnătatea întâlniri­lor sportive internaţionale pentru întărirea legăturilor de prietenie şi a cunoaşterii reciproce între po­i­poare. In cuvîntul de răspuns, N. D. Belohvostikov s-a ocupat la rândul lui de însemnătatea întăririi şi dezvoltării legăturilor sportive in­ternaţionale BOXERII ROMAI CONTINUĂ SERIA SUCCESELOR IN SUEDIA HALMSTADT, 31 (prin telefon).. Boxerii români care se află în tur­neu în Suedia, au susţinut cea de a doua întîlnire. Reuniunea s-a desfăşurat în sala sporturilor din Halmstadt, în prezenţa a peste 2.500 de spectatori, care au ova­ţionat pe reprezentanţii noştri. Primul meci s-a disputat în li­mitele categoriei muscă, între ma­estrul sportului Mircea Dobrescu şi boxerul suedez Werner Wassen. Intîlnirea a decurs în nota de e­­videntă superioritate a lui Mir­cea Dobrescu, însă juriul i-a acor­dat în mod cu totul nejust deci­zia la puncte lui Werner Wassen. Publicul a protestat îndelung la anunţarea acestui rezultat, care îl nedreptăţeşte profund pe Mircea Dobrescu, iar ziarele din locali­tate critică vehement această de­cizi­­a categoria pană, Eustaţiu Mărgărit a întrecut detaşat la puncte pe Lenart Einberg. Foarte disputat a fost meciul din cadrul categoriei semi-ușoară. Gh. Fiat a trebuit să facă apel la toate resursele pentru a-l în­trece pe puternicul pugilist Ro­land Weissbrot, campionul Suediei. Cea mai spectaculoasă întîlnire a serii a fost aceea care a opus pe Titi Dumitrescu lui Erbert Hog­­berg. Reprezentantul nostru a por­nit decis la atac și loviturile sale rapide și precise l-au nimerit de nenumărate ori în plin pe boxerul suedez. Victoria la puncte i-a re­venit lui Titi Dumitrescu. In limitele categoriei semi-mijlo­­cie, Nicolae Linca a dispus la puncte de Kurt Johansson. Suede­zul a fost trimis de două ori la podea. Tînărul nostru reprezentant Gh. Negrea a izbutit — în cadrul ca­tegoriei mijlocie — o nouă per­formanță excelentă. El l-a învins intr-un stil entuziasmant pe redu­tabilul boxer suedez Bertil Lars­­son, de mai multe ori internaţio­nal. Larsson a fost trimis în re­­priza a treia la podea, în urma unui puternic croşeu la figură. In limitele categoriei semi-grea, Gheţu Velicu, resimţindu-se încă de pe urma accidentului suferit la Stockholm, a cedat la puncte lui Vig Johansson, un boxer dur şi favorizat de alonje. Reprezentanţii noştri, Tom­a Con­stantin, Petre Popescu şi Dumitru Ciobotaru nu au avut adversar. Marţi, 1 februarie, boxerii ro­­mâni vor părăsi oraşul Halmstadt, îndreptîndu-se spre Göteborg, unde vor susţine, la 4 februarie, ultima întîlnire cu pugiliștii suedezi.

Next