Sportul Popular, iulie 1955 (Anul 10, nr. 2647-2663)

1955-07-02 / nr. 2647

C­ A ORGANE de îndrumare şi control, comitetele C.F.S. regionale, raionale şi orăşe­neşti au un rol deosebit de im­portant în continua dezvoltare a mişcării noastre de cultură fizică şi sport. Este, deci, firesc, ca faţă de sarcinile de mare răspundere ce le revin, să se ceară activiş­tilor din comitetele C.F.S. o pre­gătire mereu mai avansată, o ca­lificare corespunzătoare în pro­blemele tehnico-organizatorice şi de conducere; în general, o com­petenţă care să-i ajute să-şi des­făşoare în cele mai bune condi­ţii, munca lor de fierpre zi. Asemenea activişti întîlneşti in fiecare regiune, in numeroase raioane şi oraşe. Temeinica lor pregătire se reflectă nemijlocit în frumoasele rezultate obţinute in munca de îndrumare şi con­trol a activităţii sportive. Şi nu este deloc întîmplător faptul că astfel de rezultate sunt înregis­trate tocmai în regiunile, raioa­nele sau oraşele în care activiştii comitetelor C.F.S. şi, fireşte, ală­turi de ei, activiştii colectivelor sportive, ai consiliilor sportive regionale etc., se dovedesc a fi cadre bine pregătite, pe deplin competente. Activişti cum sunt: Marin Oprea (raionul Găeşti), Pompiliu Popescu (raionul Cîm­­pina), Alexandru Oprescu (raionul Constanţa), Gh. Grunzu (oraşul Roman), Gh. Bucur (raionul Tg. Oc­na), V. Aghache (raionul Tg. Neamţ), Ştefan Dincă (raionul „23 August" — Bucureşti), sînt numai cîteva exemple in acest sens. Temeinica lor pregătire i-a aju­tat să realizeze numeroase suc­cese şi, în acelaşi timp, să con­tribuie la întărirea prestigiului co­mitetelor C.F.S. respective. Desi­gur, nu se pot spune asemenea lucruri şi despre acei activişti ca­re ignorează ridicarea nivelului lor profesional, muncind cu super­ficialitate, cu numeroase greşeli şi care consideră că cele cîteva cu­noştinţe acumulate în activitatea practică sunt suficiente pentru a le asigura „competenţa" în toate problemele. In felul acesta priveş­te importanta sarcină a ridicării nivelului profesional tov. Alexan­dru Kiss, preşedintele comitetului orăşenesc C.F.S. Mediaş care, de­şi are o vechime de mai bine de cinci ani în munca de cultură fi­zică şi sport, este încă străin de multe probleme tehnico-organiza­­torice. Un activist cu o vechime a­­semănătoare care manifestă însă aceeaşi subapreciere este şi Iov. I. Dură, preşedintele comitetului o­­răşenesc C.F.S. Galaţi. Exemple negative în această direcţie ne o­­feră şi activiştii: Gh. Bădoi (Câm­pina), C. Morescu (Buzău), D. Zimniceanu (Snagov), I. Ghiţă (Bă­­neasa, reg. Constanţa), C. Bran (Hirlău), N. Novac (Roman). In pregătirea acestor activişti, în slaba lor preocupare pentru o înaltă ca­lificare tehnico-sportivă, aici ar trebui să caute comitetele regio­nale C.F.S. explicaţia lipsurilor în activitatea sportivă care se desfăşoară in oraşele sau raioa­nele respective. O asemenea ana­liză trebuie însă completată cu o serie de măsuri care să asigure lichidarea acestei stări de lucruri, să asigure tuturor activiştilor spor­tivi calificarea corespunzătoare. Problema calificării şi a com­petenţei de care trebuie să dea dovadă activiştii cnut-M­r . F.S. este înţeleasă uneori ca o sarcină definitiv rezolvată prin­­frecventa­rea unui curs sportiv. O astfel de atitudine, bineînţeles complet gre­şită, manifestă, de pildă, tov. Francisc Apor, preşedintele comi­tetului raional C.F.S. Tîrnăveni care, după absolvirea, e drept cu rezultate frumoase, a unui curs special, n-a mai făcut nimic pentru îmbogăţirea cunoştinţelor sale. Se intimplă, de asemenea, ca unii ac­tivişti care au muncit cu multă dragoste dar care au neglijat ridi­carea nivelului lor profesional să fie curînd depăşiţi în sarcini, să nu mai poată obţine rezultatele aşteptate. In această direcţie, un exemplu convingător îl oferă tov. C. Ursu (Buhuşi) care a muncit cu bune rezultate atîta timp cît pregătirea sa tehnică sportivă l-a ajutat să cuprindă importantele sarcini ce-i reveneau. Tov. C. Ur­su nu s-a preocupat în continuare de calificarea sa şi acum raionul Buhuşi a devenit un raion codaş. Că trebuie luate măsuri pen­tru lichidarea acestor lipsuri, e limpede. Important este ca fie­care comitet regional să nu aş­tepte însă numai măsurile ce vor fi luate de la centru, ci să se ocupe intens de rezolvarea aces­tor probleme pe plan local. Ini­ţiativa comitetului CFS al regi­unii Stalin care i-a mobilizat pe toţi activiştii săi la cursurile de arbitri de handbal, schi, hochei, auto-moto, alpinism, nataţie a fost urmată cu entuziasm de, activiştii comitetelor CFS din raioanele Fă­găraş, Timăveni, Sighişoara ca şi de cei ai comitetelor CFS din Sibiu şi Oraşul Stalin. Această iniţiativă trebuie însă extinsă pe o scară mult mai largă. Activiş­tii comitetelor CFS ar trebui să pătrundă cit mai adine în via­ţa şi în munca comisiilor pe ra­mură de sport, să participe la toate cercurile ştiinţifice, la lu­crările cabinetelor metodico-ştiin­­ţifice şi chiar ale cabinetelor medico-sportive. Munca practică, participarea la toate manifesta­ţiile sportive reprezintă, de aseme­nea, un nesecat izvor de noi cu­noştinţe tehnice. Studierea atentă a diferitelor broşuri cuprinzind problemele sportive actuale, a re­gulamentelor, a publicaţiilor de specialitate, cum sînt: „Teoria şi practica“, „Cultură Fizică şi Sport" etc. ca şi studierea altor publica­ţii sportive, îi va ajuta pe activiştii comitetelor C F.S. să se înarmeze cu noi şi preţioase cunoştinţe în toate domeniile muncii sportive. Ridicarea nivelului profesional trebuie însă strîns împletită cu pre­gătirea politică. Fiecare activist trebuie să se încadreze în învăţă­­mintul politic, să muncească necon­tenit pentru cunoaşterea şi adîn­­cirea tuturor problemelor. Acest lucru îi va ajuta pe activişti să înţeleagă importanţa sar­cinilor încredinţate, să se orien­teze mai bine în munca lor, să adopte atitudinea cea mai potrivită faţă de activul obştesc şi de ca­drele tehnice cu care lucrează, fa­ţă de masele de sportivi. Problema competenţei şi a te­meinicei pregătiri tehnico-sportive se pune insă nu numai pentru ac­tivul salariat al comitetelor CFS ci pentru toţi membrii acestora. Acordînd atenţia cuvenită mun­cii de ridicare a nivelului profe­sional, obţinind o calificare cores­punzătoare şi fiind permanent pre­ocupaţi de îmbogăţirea cunoştin­ţelor lor, activiştii comitetelor CFS vor face să crească conside­rabil aportul lor la continua în­tărire şi dezvoltare a culturii fi­zice şi sportului din patria noa­stră. Pentru o temeinică pregătire a cadrelor din comitetele C.F.S. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA1 ORGAN Al COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICĂ $1 SPORT DE PE UNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI SI AL CONSILIULUI CENTRAL Al SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUl X9 Nr. 2647 Sîmbătă 2 iulie 1955 In numărul de azi­* • Intllnirea internațională de tir R. P. Romina — R. P. Ungară (pag. 4-a) • Echipa feminină de handbal a R.P.R. întîlnește reprezentativa R. P. Ungare (pag. 4-a) • Jocurile internaționale de fotb­al. (pag. 5-a) • Azi și miine R.P.R. — R.P.U. la caiac — ocnoe (pag. 5-a) • Fotbal peste hotare (pag. 7-a) • Concursul internațional de călărie (pag. 8-a) • Meciul de șah U.R.S.S. — S.U.A. (pag. 8-a) 8 pagini 25 bani Tineretul nostru întîmplă cu cinste Festivalul Şi-AU AMENAJAT UN TEREN DE VOLEI Tinerii muncitori de la Atelie­rele C.F.R.-zona Craiova şi-au amenajat recent un teren de volei lîngă locul lor de muncă. Ei au închinat această realizare sărbătorii tinereţii din lumea în­treagă. Festivalul de la Varşo­via. (Coresp. N. Rovenţa şi N. Rizoiu). PREMIERA ALPINA O echipă de alpinişti a aso­ciaţiei Voinţa alcătuită din Paul Fozokoş şi Liviu Munthiu a efectuat în cinstea Festivalului o premieră alpină în peretele „Piatra Măriei" din Cheile Bî­­cazului. Traseul, propus de cei doi alpinişti pentru gr. V difi­cultate, urmează o fisură obli­că, pe o lungime de 130 m, şî se termină la partea superioară cu o surplombă ce depăşeşte 90 grade. ....NOU RECORD AL ŢARII !“ ...a adăugat crainicul con­cursului de înot desfăşurat sîm-. bata trecută la Ştrandul Tine­retului, după ce anunţase per­formanţa realizată de Alexan­dru Popescu în proba de 200 m. fluture, 2 min. 35 sec. şi o zecime. Pregătindu-se cu sîr­­guinţă pentru întrecerile spor­tive ale Festivalului, Al. Po­pescu a reuşit să îmbunătăţeas­că recordul probei cu 2 sec. şi 3 zecimi. Nici n-am încheiat bine aceste rînduri şi iată că subredacţia noastră din Timi­şoara ne anunţă o nouă ispra­vă reuşită de Alexandru Popes­cu, joi după amiază în bazinul de înot al „Industriei Linei“: 5:42,0 la capătul probei 400 m. mixt individual. Nou record re­publicani Alexandru Popescu Ştafetele internaţionale ale Festivalului şi-au început drumul spre Varşovia Miine dimineaţă va sosi pe pămîntul patriei noastre una din cele şase ştafete interna­ţionale ale Festivalului. La­­ Giurgiu, pe „Podul prieteniei“, tinerii bulgari vor preda ştafeta pornită din ţara lor, prietenilor lor romîni. De acolo, ştafeta va fi purtată spre Bucureşti şi va fi primită, într-un cadru festiv, în cursul după-amiezii, pe sta­dionul Republicii, unde se va desfăşura întîlnirea de fotbal-ju­­niori R.P.R.—R. P. Polonă. Din Bucureşti, ştafeta îşi va continua drumul spre Varşovia, trecînd prin Piteşti, Oraşul Sta­lin, Făgăraş, Sibiu, Cluj, Oradea şi Episcopia Bihorului. O ştafetă naţională,­in formă de stea, va porni din oraşele Reşiţa, Cra­iova, Piteşti, Bîrlad şi Iaşi, du­­cînd mesajele de pace şi prie­tenie ale tineretului din ţara noastră. Aceste mesaje vor fi re­mise ştafetei internaţionale ca­re, la 10 iulie, va fi trecută tinerilor din R. P. Ungară. La rîndul lor, tinerii maghiari o vor preda tineretului din R. Ceho­slovacă, iar acesta o va purta mai departe spre oraşul Festiva­lului. In acelaşi timp, alte cinci şta­fete internaţionale vor străbate ţările Europei îndreptîndu-se spre Varşovia. Una va porni din U.R.S.S. şi va purta mesa­jele tineretului sovietic; alta, plecată din Anglia, va străbate Franţa, Elveţia, Austria, R. Ce­hoslovacă. A treia ştafetă plea­că de la Helsinki, trece prin ţă­rile scandinave — Suedia şi Norvegia — apoi coboară spre Danemarca şi se îndreaptă, prin R. D. Germană, spre Varşovia A patra ştafetă, după ce va stră­bate Italia, va trece prin Austria şi R. Cehoslovacă, iar o ultimă ştafetă, pornită din Belgia, va trece prin Olanda şi Germania Noi întilniri internaţionale ale sporţilor polonezi VARŞOVIA (Agerpres). Cu prilejul celui de al 24-lea lirg international de la Poznan vor avea loc in acest oraş o serie de mari manifestări sportive in­ternaţionale. Astfel, la 3 iulie se va disputa jocul internaţional de fotbal dintre echipa Kolejarz (Poz­nan) și Rotation (Leipzig), iar o zile mai tîrziu va avea loc jocul de Lor­hei pe iarbă dintre forma­ția vieneză „Post“ și echipa r­eală ,,S­al“. La 10 iulie echipa de fotbal ,,Progresul" București va întîlni la Poznan una din cele mai valoroase­ echip­e poloneze din prima categorie. Intre 20 şi 22 iu­lie se va desfăşura un mare con­curs internaţional de nataţie la care vor participa cei mai buni înotători din Belgia şi R. P. Po­lonă. De asemenea în cursul lunii iulie sunt programate interesante inntîlniri de tenis şi box la care vor participa şi sportivi de peste hotare. Frumoase succese obţinute de canotorii sovietici la regatele de la Henley (Anglia) LONDRA (Agerpres). — TriSle transmite: La 29 iunie, în oraşul Henley, pe­luviul Tamisa, au în­ceput tradiţionalele regate de la Henley — cea mai mare compe­tiţie anuală a sportului cu vîsle. La întreceri pare că sportivi din URSS, SUA Ca­ada, Elveţia, R. P. Polonă, Belgia, Africa de sud, Anglia şi alte ţări. In prima zi, inslaşii sovietici nu au putut participa la competiţie de­oarece organizatorii regatei n-au asigurat la timp transportul schi­turilor sovietice de pe vaporul ..Streina“ Din această cauză, Tiu­­kalov, unul din cei mai puternici concurenţi sovietici, n-a avut po­sibilitatea să se prezinte la semi­finalele care au avut loc la 29 iunie. Abia seara tîrziu, bărcile au fost transportate la Henley şi la 30 iunie sportivii sovietici au luat parte la competiţie. La ora 11 a fost dat startul schiturilor de opt. Schitul de opt ai asociaţiei spor­tive „Steagul Roşu“ (URSS) s-a întrecut cu echipajul Jesus Col­lege“ (Universitatea din Cam­bridge). Pe distanţa de o milă st­and­­arzi, inslaşii sovietici, care au concurat pe un schit engle­zesc (deoarece nu a fost timp su­ficient pentru pregătirea unei barci proprii), au cîştigat cu o lungi­me, realizînd cel mai bun timp al zilei — 7 minute şi o secundă. In acest fel, schiful de opt al iislaşilor sovietici a intrat în se­mifinală şi va întîlni echipa Luni­­versităţii din Vancouver. Echipajul Asociaţiei „Hintik“ — Buldakov şi Ivanov — a întrecut cu uşurinţă schitul de doi al clu­bului englez „Maidenhead” şi a obţinut de asemenea dreptul de a participa la semifinală. Schitul de două persoane cu vîsle al Asocia­ţiei „Burevestnik” (Jilin şi Bra­­ciuk) a întrecut cu patru lun­gind echipajul colegiului Univers­­ităţii din Oxford. Schiful de patru al Asociaţiei „Aripile Sovietelor“ a învins schi­ful „Jesus College“ de la Univer­sitatea din Cambridge cu două lungimi, înregistrând timpul de 7 minute şi 37 secunde. Miile de spectatori înșirați pe malurile Tamisei ,­au aplaudat fur­­tunos pe sportivii sovietici.

Next