Sportul Popular, iulie 1955 (Anul 10, nr. 2647-2663)
1955-07-02 / nr. 2647
AŞA SE OBŢIN SUCCESE ! Sediul comitetului C.F.S. al raionului 1 Mai nu este de loc spaţios. Mai ales, dacă ţinem seama de faptul că tot acolo, în aceaşi cameră cu „sportivii“, lucrează şi tovarăşii din secţia culturală. „Nu ne supără spaţiul redus, pe care-l avem la dispoziţie, ne spune zîmbind tov. Augustin Lie, preşedintele comitetului raional G.F.S. Poate că-i mai bine aşa. Ne îndeamnă să mergem mai mult pe teren...“ Intr-adevăr — şi nu numai din cauza lipsei de„ spaţiu — munca de teren stă la baza activităţii preşedintelui Augustin Lie. La raionul 1 Mai sînt multe întreprinderi şi instituţii, cu colectivele şi cercurile lor sportive. Iar acestea au întotdeauna de rezolvat probleme organizatorice, de instruire sportivă sau de propagandă şi agitaţie, în care sprijinul efectiv, concret, al preşedintelui comitetului raional C.F.S., este binevenit. Sunt apoi numeroase competiţii în plină desfăşurare. Unele, organizate de colectivele sportive, altele chiar de către comitetul raional CF.S. Dar bazele sportive nu trebuie controlate? Tov. Augustin Lie ştie că pretutindeni este nevoie de îndrumarea sa. Şi, de aceea, nu precupeţeşte nici un efort atunci cînd este vorba de ajutorarea „la faţa locului“ a colectivelor sportive. Activiştii sportivi din raion, sportivii, antrenorii, ştiu că tov. Lie poate fi găsit la sediul comitetului raional C.F.S. numai în primele două ore de lucru. Adică de la 8 la 10 dimineaţa. Apoi, pleacă pe la colectivele sportive. Dupăamiaza este rezervată şedinţelor cu comisiile raionale de ramură de sport. „Activează foarte bine comisiile noastre, ne spune tov. Lie. Comitetul raional C.F.S. s-a străduit să le întărească prestigiul şi autoritatea. Şi sunt multe comisiile care ne-au îndreptăţit încrederea. De pildă, comisia de atletism, al cărui preşedinte este cunoscutul maratonist Dumitru Anghel, comisia de ciclism, în frunte cu fostul ciclist fruntaş O. Amza, comisia de fotbal, condusă de fostul jucător Fotie lirism, precum şi comisia de volei în fruntea căreia se află tînărul Ion Tilea, muncesc cu bune rezultate şi dau dovadă de operativitate şi iniţiativă. Mai puţin bine muncesc comisiile de şah şi tenis de masă. Dar poate că nici eu n-am făcut destul ca să le sprijin. Comisiile raionale pe ramură de sport angrenează un larg activ obştesc. Ele conduc efectiv întreaga activitate din disciplinele sportive în raionul 1 Mai. În şedinţele care au loc cu regularitate se analizează această activitate şi se iau hotărîri...“ Dorinţa cea mai vie a tovarăşului Augustin Lie, ca şi a celorlalţi membri din comitetul raional C.F.S. şi din comisiile pe ramură de sport, este ca activitatea sportivă din raion să se dezvolte tot mai mult. Pentru aceasta, sunt folosite diferite metode de muncă, printre care şi schimbul de experienţă. Astfel, cum în raion există o serie de colective sportive fruntaşe ca Progresul Constrictorul Trustul 1, Flamura roşie Comerţ, Progresul Organizaţii de masă şi altele, a fost luată hotărîrea organizării schimbului de experienţă dintre acestea şi alte colective. Deocamdată, numai colectivul Progresul I.T.B. a făcut schimb de experienţă cu colectivele Flamura roşie Cauciucul Quadrat, Flamura roşie fabrica de textile „13 decembrie“ şi Flamura roşie fabrica de ulei „13 decembrie“. Vor urma, desigur, şi altele la rînd.... Comitul raional CF.S. a organizat în ultimul timp o serie de manifestaţii sportive, printre care un maraton redus (25 km.), un concurs de ciclism pentru biciclete de curse, semicurse şi oraş, un concurs de trotinete şi triciclete pentru elevii şcolilor elementare din raion şi alte întreceri reuşite. De asemenea, la centrul de antrenament de pe terenu. Progresul I.T.B. au loc concursuri pentru trecerea normelor G.M.A. De pe acum, angajamentele anuale la purtători de insignă G.M.A gradul I şi 1,1 au fost depăşite cu 46-79 la sută. In toate aceste realizări, nu se poate spune că nu are un mare merit şi tov. Augustin Lie, preşedintele comitetului raional C.F.S. Tov. Augustin Lie cercetînd fişile de evidenţă ale sportivilor din raion Ştafeta Internaţională a Festivalului Pe întreg cuprinsul patriei noastre se va desfăşura între 1 şi 10 iulie Ştafeta Internaţională a Festivalului Această ştafetă, care va avea loc în trei etape, va fi organizată de comisiile de organizare a Concursurilor Sportive ale Tineretului. Prima etapa se desfășoară de la comune la centrele de raion. Sosirea în centrul de raion va trebui să corespundă cu data și ora plecării ștafetei raionale spre centrul de regiune. Etapa următoare se desfășoară de la centrele de raioane la centrele de regiune. Sosirea la centrul de regiune trebuie să corespundă cu data şi ora cînd soseşte ştafeta interregională în centrul de regiune respectiv. Ultima etapă, interregională, cuprinde un traseu principal şi anume: Giurgiu, Bucureşti, Ploeşti, Oraşul Stalin, Făgăraş, Sibiu, Cluj, Oradea, Episcopia Bihor. In acelaşi timp, sunt organizate şi ştafete pe alte cinci trasee, plus două trasee de legătură cu traseul principal. Iată care sunt cele cinci trasee: 1. Reşiţa — Timişoara — Arad — Oradea ; 2. Craiova — Tg. Jiu — Petroşani — Deva — Cluj; 3. Constanţa — Călăraşi — Bucureşti ; 4. Bîrlad — Bacău — Bicaz — Gheorghieni — Tg. Mureş — Cluj ; 5. Iaşi — Suceava — Vatra Dornei — Bistriţa — Dej — Baia Mare — Oradea. Iată acum care sunt şi cele două trasee de legătură: 1. Piteşti — Rm. Vîlcea — Sibiu ; 2. Galaţi — Buzău — Ploeşti. Numărul şi lungimea schimburilor în primele două etape vor fi stabilite ţinîndu-se cont de următoarele distanţe care nu pot fi depăşite: pentru alergătoare, 300—500 metri; pentru alergători, 500—1500 metri; pentru cicliste 2—5 km. ; pentru ciclişti 5—10 km.; pentru călăreţi, 2—5 km.; pentru motociclişti, 10—50 km. Schimburile vor fi compuse din minimum două persoane în primele două etape și maximum 10 persoane, in etapa a treia. Dinamo viada la oină Anul acesta, oină a cunoscut o frumoasă activitate în cadrul colectivelor sportive Dinamo din întreaga ţară. In permanenţă s-a vădit preocuparea consiliilor sportive regionale Dinamo pentru murirea neîncetată a numărului de echipe de oină, cît şi faţă de creşterea calitativă a acestui sport. La întrecerile din faza pe colectiv au participat peste 100 de echipe din întrega ţară. Cu această ocazie a fost popularizat acest sport şi în rîndurile colectivelor sportive săteşti şi sindicale. După întîlnirile din faza de zonă, primele două echipe se vor întrece în etapa finală, care se va desfăşura în parcul sportiv Dinamo între 9 şi 10 iulie a c. Cu acest prilej vor participa la întreceri echipele de oină reprezentative ale regiunilor: Timişoara, Oradea, Craiova, Constanţa, Iaşi şi Bârlad, întrecerile finale ale dinamoviadei la cină vor constitui un bun prilej de cunoaştere a diferitelor metode de joc a echipelor participante. Exemplul oferit de asociaţia Dinamo, de a dezvolta cît mai mult acest sport în rîndurile membrilor asociaţiei, este cît se poate de lăudabil şi el trebuie să fie urmat şi de către celelalte asociaţii sportive din ţara noastră. — Opreşte-te tinere, la d-ta se termină numărul celor prevăzuți de noi. Dezinteres faţă de campionatul republican de poliatlon G.M.A. In timp ce majoritatea colectivelor sportive din ţara noastră se străduiesc să angreneze în întrecerile campionatului republican de poliatlon G.M.A. cît mai mulţi purtători ai insignei G.M.A. gradul I, colectivele sportive din Valea Jiului subapreciază în mod condamnabil această importantă acţiune. Vinovaţi de această stare de lucruri sînt, în primul rînd, membrii comisiei raionale de control G.M.A., cît şi activiştii comitetului raional C.F.S. Petroşani. In loc ca aceştia să se preocupe în mod efectiv de mobilizarea la aceste întreceri a unui număr cît mai mare de purtători de insignă G. A., ei preferă să dea „îndrumări“ colectivelor sportive pentru a pregăti în vederea campionatului de poliatlon un număr restrîns de purtători de insignă G.M.A. gradul 1. Scopul acestui campionat este bine cunoscut: a da colectivelor sportive posibilitatea de a mobiliza şi a angrena în întreceri tot mai mulţi purtători de insignă G.M.A. gradul I, pentru trecerea normelor complexului G.M.A. gradul II. Desigur că atitudinea organelor sportive din Valea Jiului este cu totul nepotrivită. Ea nu face drept să împiedice dezvoltarea complexului G.M.A. gradul II în rîndurile tineretului din țara noastră. Tot mai multi purtători G.M.A. In cadrul colectivelor sportive din Iaşi trecerea normelor G.M.A. este în momentul de faţă o preocupare de frunte. Folosind sprijinul cadrelor tehnice,colectivul sportiv Voinţa a reuşit să facă din concursurile pentru trecerea normelor G.M.A. competiţii sportive de masă, la care participă cu regularitate zeci de oameni ai muncii. Recent, în acest colectiv, 21 de tineri au obţinut insigna G.M.A. gr. I şi unul insigna G.M.A. gr. II. O preocupare asemănătoare există şi la colectivul sportiv Ştiinţa, unde echipa de rugbi de categoria B, în frunte cu antrenorul ei, și-a trecut recent toate normele complexului G.M.A. gr. II. Den Mircea, corespondent Angajamentele la purtători ai insignei G.M.A. pe anul 1955 luate de colectivele sportive din raionul Buzău, au fost îndeplinite în proporţie de 67 la sută. S-au evidenţiat cu această ocazie colectivele sportive Progresul, Voinţa, Şcoala medie nr. 2 fete, care au pregătit cei mai mulţi purtători G.M.A. Alex. Andronescu, corespondent Noi terenuri de sport Tinerii din satele şi oraşele regiunii Craiova întîmpină Festivalul de la Varşovia cu noi succese în activitatea sportivă. Astfel, tinerii din raionul Calafat au amenajat prin muncă obştească nouă terenuri de volei, zece terenuri de fotbal şi cinci poligoane de tir. Şi sportivii din raionul Balş au reuşit să termine recent construirea a nouă curse cu obstacole G.M.A., au amenajat şase terenuri de volei, cînci terenuri de fotbal. Sportivii din raionul Baia de Aramăau construit tot prin muncă obştească două porticuri de gimnastică, patru piste cu obstacole G.M.A., au amenajat un poligon de tir, opt terenuri de fotbal şi un teren de volei. In acelaşi timp, tinerii din colectivele sportive din raionul Strehaia au amenajat zece baze sportive la SM.T. Strehaia, Broşteni, Brezniţa şi altele. In raionul Turnu Severin, cu ajutorul organizaţiilor de bază U.T.M., au fost amenajate 13 terenuri simple şi 3 poligoane de tir. Ioan Rizoiu, corespondent MUNCA IN SALTURI NU DA ROADE Este greu să găseşti în Capitali şi, poate chiar în întreaga ţar, un colectiv sportiv atît de mare, ca Flamura roşie Comerţ Alimentar. Cele 115 cercuri sportive ale acestui colectiv demonstrează limpede cît de mari posbilitâţixistă aci, pentru angrenarea unui mare număr de oameni ai muncii în practicarea sportului. Cercetînd atent activitatea colectivului sportiv Flamura roşie Comerţ Alimenter, se poate constata uşor că activiştii consiliului colectivului depun o serioasă muncă pentru asigurarea unei intense activităţi sportive. Din păcate însă, rezultatele nu sînt de loc strălucite. Să luăm, de exemplu, felul în care s-a muncit în cadrul Concursurilor Sportive ale Tineretului. Orientîndu-se greşit activiştii colectivului sportiv Flamura roşie Comerţ alimentar au dus pe linia Concursurilor Sportive ale Tineretului o muncă în „salturi“ în sensul că la început s-au preocupat de această competiţie, pentru ca, mai tîrziu, să renunţe, îndreptîndu-şi toate eforturile în alte direcţii. Intr-un cuvînt, în cadrul acestui colectiv sportiv, unde nimeni nu poate spune că nu se munceşte, activitatea se duce în salturi şi neplanificat. Aşa se explică de ce un colectiv sportiv care are 115 cercuri sportive, nu a reuşit ca, în cadrul Concursurilor Sportive ale Tineretului, să mobilizeze decât un număr mic de concurenţi. Printre cele mai importante acţiuni întreprinse cu prilejul acestei competiţii de mase se numără un concurs de popice, la care au participat echipele a numai 18 (!) din cercurile colectivului, un turneu de volei, în care s-au întrecut 8 echipe masculine şi 8 feminine, un concurs de atletism cu participarea a 300 de concurenţi şi concurente şi, în sfîrşit, un turneu de tenis de masă, la care au luat parte 125 de tineri şi tinere. Doar atît! Desigur, foarte puţin pentru un colectiv sportiv atît de mare, cum este Flamura roşie Comerţ Alimentar! Mai grav însă, este tocmai faptul că negujind total Concursurile Sportive ale Tineretului, activiştii acestui colectiv sportiv (preşedinte: Graţiela Naiger) îşi îndreaptă acum toate eforturile spre Spartachiada sindicală. Nu este nimic rău în aceasta, însă, cu posibilităţile care există aci, ambele competiţii pot fi urmărite bine, în aşa fel încît rezultatele obţinute să fie tot mai frumoase atît în Concursurile Sportive ale Tineretului cît şi în cadrul Spartachiadei sindicale. Turneul de volei organizat de colectivul sportiv Flamura roşie Comerţ Alimentar, la care deşi au participat numai 8 echipe masculine şi 8 feminine a stirnit totuşi un deosebit interes in rîndurile cercurilor sportive ale acestui colectiv, lată o fază dintr-unul din meciurile disputate cu acest prilej.