Sportul Popular, noiembrie 1955 (Anul 10, nr. 2717-2732)

1955-11-01 / nr. 2717

în cinstea Congresului Partidului Importante sunt angajamentele pe care şi le-au luat in cinstea celui de al II-lea Congres al Partidului muncitorii şi munci­toarele fabricii de mobilă „Si­­mo Geza“ din Tg. Mureş. Ast­fel, ei s-au angajat ca printr-o justă utilizare a materiei prime să realizeze economii de lei 39.750, producind 150 garnituri mobile peste plan. Tot în cin­stea Congresului, ei au hotărît să realizeze acumulări băneşti în valoare de 1.700.000 lei. Printre muncitorii care lucrea­ză cu toată sîrguinţa, depunind eforturi pentru realizarea aces­tor angajamente, se află şi nu­meroşi sportivi ai colectivului „Simo Geza". Şlefuitorul Albert Sarosi, jucător de popice, depă­şeşte zilnic norma In medie cu 230 la sută lucrînd în prezent in contul lunii mai a anului 1966. In ultimul timp el a făcut im­portante economii la material. Succese importante în produc­ţie mai obţine şi canotorul Bela Nagy, montator, care realizea­ză o depăşire medie a normei de 116 la sută. Dar nici baschet­­­balista Elisabeta László nu se lasă mai prejos. Depăşirile sale de normă ajung în medie la 112 la sută. Gimnastul Atila László obţine depăşiri de 50 la sută, fotbalistul Aurel Catora depăşeşte norma cu 69 la sută, fotbalistul Anton Tako cu 108 la sută iar canotorul Imre Gall cu 110 la sută. In acelaşi timp colectivul spor­tiv „Simo Geza“ organizează numeroase competiţii închinate celui de al doilea Congres al Partidului. Membrii colectivu­lui sportiv iau parte la întreceri de baschet, popice, volei, fotbal, tenis de masă şi şah. La aceste competiţii au fost invitaţi şi membrii altor colective sportive din Tg. Mureş. In acelaşi timp, din iniţiativa colectivului Avîntul „Simo Ge­za“ a fost organizat la Reghin un curs de motociclism care s-a bucurat de un frumos succes. Conducerea colectivului Avîntul Reghin a hotărît, după acest concurs, să-şi înfiinţeze o sec­ţie de motociclism în care au şi început să activeze 15 mem­bri. Motocicliştii colectivului A­­vintul „Simo Geza“ au adus de asemenea o importantă contri­buţie la sprijinirea ţăranilor muncitori în efectuarea campa­niei de toamnă. Astfel, o echi­pă de mecanici ai acestei secţii, formată din 12 sportivi, s-a deplasat la gospodăria agricolă colectivă „Steaua Roşie“ din co­muna ledu, raionul Tg. Mureş unde au reparat 45 maşini şi unelte agricole diferite. Colectivul sportiv Avîntul „Simo Geza“ are de asemenea o frumoasă gazetă de perete care cuprinde articole referitoare la viaţa colectivului. Din conţinu­tul articolelor reiese preocupa­rea fiecărei secţii pentru an­grenarea unui număr cit mai mare de aspiranţi la trecerea­­ normelor G.M.A. In alt articol,­­ se discută despre construirea­­ unui pod suspendat la baza i nautică a colectivului, aceasta­­ cu contribuţia sportivilor. ( Colectivul Avîntul „Simo Ge-­­­za“ a început în acelaşi timp pregătirile în vederea desfăşu­rării în condiţii cît mai bune a activităţii sportive de iarnă. Materialul şi echipamentul de schi şi patinaj a fost repavat. Ion Păuş I corespondent PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN­IŢI-VAI ORGAN Al COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ Şl SPORT DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI Şl AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN H P. R. 8 pagini 25 bani Marţi 1 noiembrie 1955 ANUL XI Nr. 2717 —■■ar ■minin i—i r Ştafeta prieteniei romîno-sovietice va sosi mîine în Bucureşti Etapa a IlI-a, inter-regională, a ştafetei prieteniei romîno-sovietice este în prim­ă desfăşurare. In cursul zilei de ieri au avut loc festivităţi de predare a ştafetei la Arad şi Craiova. Acum, pe traseul IV, ştafeta se în­dreaptă spre Bucureşti. Astăzi la prînz ea va fi la Piteşti urmînd ca mîine după-amiază să sosească în Capitală. Cu acest prilej se va desfăşura o festivitate după urmă­torul program : ştafeta va fi întîm­­pinată în faţa fabricii de zahăr Chitită de un grup de sportivi din Capitală, motociclişti de la clubu­rile C.C.A. şi Dinamo. Ei vor purta ştafeta pe stadionul Giuleşti. Simul­tan, din cele 8 raioane ale Capitalei vor porni 8 ştafete raionale în stea care vor aduce de asemenea pe sta­dionul Giuleşti salutul sportivilor din Bucureşti. In pauza meciului Locomotiva Bucureşti —­ Flacăra Ploeşti va avea loc un scurt miting după care spor­tivii regiunii Bucureşti vor purta mai departe, spre Ploeşti, ştafeta prie­teniei romîno-sovietice. Tot în cursul zilei de mîine va porni ştafeta regională pe traseul V din Constanţa spre Tulcea. In a­­cest timp stafeta de pe traseul II se va afla de acum la Gheorghieni iar cea de pe traseul III la Orasul Stalin. C­ONFERINŢA Ieri după amiază, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din Capitală, tovarăşul I. Vaida, vice-preşedinte al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniş­tri, a rostit conferința „O minu­nată prietenie sportivă“ în care a vorbit despre legăturile puternice de prietenie dintre sportivii români și cei sovietici. Tovarășul I. Vaida a subliniat ajutorul permanent pe care miș­carea noastră de cultură fizică la primit din partea sportului sovietic. Conferința a fost ur­mărită cu interes de un nume­ros public. * b­ Un moment al întrecerii de călărie. foto: I. MIHAICA E sărbătoare în sat la Ceacu! Sătenii de aci, colectivişti harnici, adevăraţi gospodari, îşi petrec ziua lor de odihnă­. Aşa cum se obişnuieşte prin părţile locului, au fost poftiţi oaspeţi tocmai din sus de la Cuza Vodă, de la Ezer, Cio­căneşti, Ştefan Vodă, Cacomeanca şi altele. Maşinile, căruţele trase de cai iuţi, şaretele, sosesc în sa­tul care azi e denumit cu mîndrie „socialist". Şi pe bună dreptate! Colectiviştii de la „Gheorghi Di­mitrov" (86 la sută din săteni sînt colectivişti), gospodărie fruntaşă pe ţară, bogată, cu hambarele pline de rod, cu centrală electrică —, cunosc cu toţii belşugul şi fe­ricirea. Pentru cei ce doresc să afle adevăratul drum al acestei vieţi, ei au organizat expoziţia a­­gricolă. ... 14.000 kg. cartofi la hectar şi chiar o cultură dublă e de acum lucru obişnuit pentru colectiviştii din Ceacu... La căminul cultural o altă expoziţie: aspecte din mun­ca constructorilor comunismului , la şcoală, la bibliotecă cercuri de citit pentru cei mici, vizionare de filme şi diafilme, iar pe terenul de sport, lume mai multă ca ori­unde... O ZI BOGATĂ IN ÎNTRECERI SPORTIVE Ştafeta combinată care va purta mesajul colectiviştilor din Ceacu prin toate comunele învecinate, a plecat, cicliştii o vor duce pe dru­mul de ţară, pină la Cacomeanca, de unde pe lac vislaşii vor ajunge la cherhana, la Mircea Vodă. Că­lăreţi şi şarete o vor purta apoi mai departe... Pe teren a început meciul de fotbal dintre echipele comunelor Cacomeanca şi Modelu. In apro­­­pi­ere, voleibalişti din şase sate se vor întrece în cadrul unui turneu. S-ar părea că un program atât de bogat în întreceri va da mult de furcă spectatorilor. E Intr-adevăr foarte greu să fii martor la toate, dar ei s-au împărţit după preferin­ţe . In fotbal, alţii la volei, unii la călărie... CARACUŞ... De mic i-a plăcut lui Nicolae Paraschiv neastimpărul cailor, ochii lor blînzi, „ţinuta mîndră". Poate că de aceea a cerut să fie repartizat ca îngrijitor tocmai la cai. Dintre cei 25 de mînji pe care li are in grijă, Caracuş, roibul, i-a devenit cel mai drag. Ii purta de grijă întocmai ca unui copil. II hrănea, îl ţesăla... Şi a crescut o frumuseţe de armăsar. Cine e cel mai iute de picior, mai ager, mai frumos : Caracuş / Duminică in lucernăria gospo­dăriei, Nicolaie Paraschiv şi Cara­cuş au trecut cel mai greu exa­men : prima lor întrecere ! Dintre toţi caii d in prima serie au parti­cipat 6 cai de la gospodăriile agri­cole colective „Gheorghi Dimi­trov", „1 Mai" şi ,„Filimon Sirbu") Caracuş a străbătut cel mai rapid distanţa de 2000 metri: 3 min. 15 sec. Caracaş şi-a primit cu acea­stă ocazie o porţie îndoită de za­hăr, iar Nicolae Paraschiv, vredni­cul colectivist, satisfacţia primei sale victorii. „FUGA­N SAC“ „Neastimpărat copil. Nu-i chip să stea de-o parte de năzdrăvănii! Auzi, să alerge în sac !"... Dojana mamei n-a auzit-o mecuţul Florea Gheorghe. Poate că in asemenea clipe nici nu l-ar fi mthnit. Dacă aleargă profesorul In sac ce o să se inttmple dacă are să-şi încer­ce şi el puterile . Şi intr-adevăr, Flo­rea Gheorghe nu numai că şi-a „încercat" puterile, dar a şi cîşti­­gat cursa. De altfel, aceasta a fost proba cea mai interesantă, (aler­gare pe 30 m. un sac). Amatori mulţi, copil şi chiar mai răsăriţi, au încercat greul acestei probe. Cel mai isteţ, pionierul din clasa a V-a, Florea Gheorghe, a primit drept răsplată un sărut din partea mamei. Feciorul ei este, intr-ade­văr, un copil tare neastimpărat! ...S-a inserat de mul. De obicei la această oră, satul doarme. Pe străzi, altădată liniştite, zarvă şi veselie. Căci sărbătoarea a conti­nuat pină noaptea tirziu, învingă­torii, cei care s-au dovedit cei mai buni la volei, fotbal şi alte între­ceri sportive, dansează, cântă, se veselesc. Şi-au petrecut ziua cum nu se putea mai bine, iar vârsni­cii şi-au deschis şi ei inimile la bu­curiile feciorilor. Cei din satele în­vecinate au aflat multe despre viaţa fericită a colectiviştilor din Ceacu. Au văzut cu ochii lor bel­şugul de roade, au văzut cum îşi petrec timpul lor liber (gospodă­ria din Ceacu are o fanfară la care cântă numai fiii colectiviştilor, acest amănunt i-a surprins mult pe oas­­peţi), au vizitat şantierul noilor grajduri, sediul şi centrala gospo­dăriei. Cu ajutorul graficului „faţă-n faţă", mulţi dintre oaspeţi au putut compara felul de viaţă al ţăranului colectivist, câştigul lui personal cu cel al ţăranului cu gospodărie individuală. Ziua de odihnă petrecută In co­lectiv a fost prima de acest fel In comuna Ceacu. Dar ce minunat prilej de cunoaştere reciprocă a oamenilor şi a locurilor! Prietenii Intre tineri brigadieri din diferite sate, o experienţă bogată in mun­ca de zi cu zi, iată ce rod bogat, într-o singură zi . E bine ca ase­menea manifestări in comun să fie continuate, căci ele s-au dove­dit a fi un mijloc minunat de pe­trecere şi recreere. PETRE MI­HAI I. MIHAICA Sărbătoare In gospodăria agricolă colectivă... Pentru o muncă colectivă în conducerea organizațiilor sportive F­OARTE ADESEA, consiliile co­lectivel­or sportive caută să-şi justifice lipsurile, invocind motivul că munca şi problemele activităţii sportive dintr-o întreprindere nu pot fi cuprinse şi rezolvate doar cu ajutorul activului obştesc, ci este ne­apărată nevoie de un instructor salariat. Experienţa muncii sporti­ve de pînă acum arată însă cit de greşită este această teză. Prin­cipala greutate în calea rezolvării juste a problemelor sportive nu o constituie insuficienţa numărului ac­tiviştilor salariaţi din colective, ci tocmai lipsa unor active obşteşti largi, puternice şi care muncesc efectiv pentru bunul mers al acti­vităţii sportive. Intr-adevăr, un sin­gur om, fie el cît de specializat, nu poate cuprinde problemele, nu poate face faţă multiplelor aspecte ale muncii sportive. Deseori, însăşi orientarea unui om care mun­ceşte sector nu este justă. In schimb, angrenarea unui larg ac­tiv obştesc în munca sportivă este un minunat mijloc de atragere a masei de sportivi în rezolvarea tre­burilor colectivului şi duce nemij­locit la creşterea calităţii muncii sportive, la specializarea şi ridica­rea nivelului fiecăruia dintre acti­vişti. Că aşa se petrec lucrurile, că munca colectivă a întregului activ este chezăşia unor succese frumoa­se, ne-o dovedeşte exemplul unor colective fruntaşe în care consilii­le, după alegerea lor, au l­at cu hotărîre în mină problemele ce le reveneau şi au pornit cu entuziasm la muncă. In mare parte, succese­le realizate de colective sportive ca Locomotiva M.C.F. Bucureşti, Pro­gresul Tg. Mureş, Voinţa Arad, Flamura roşie Comerţ­almentar Bucureşti şi Fusul Galaţi se dato­­resc tocmai faptului că consiliile acestor colective sînt organe vii, în care toţi membrii îşi duc în mod conştiincios la îndeplinire sar­cinile, în care hotărîrile se iau în comun iar orientarea generală a activităţii sportive este rodul unei munci colegiale, al unei frămîntări comune a problemelor principale. In aceste colective sportive ca şi în altele care oferă acelaşi exemplu, şedinţele de consiliu se ţin regu­lat, întrunind pe toţi membrii şi dezbătînd probleme esenţiale. Jus­ta orientare a consiliului este su­pusă periodic jocului criticii de jos, prin organizarea adunărilor gene­rale, în care fiecare membru al co­lectivului poate discuta asupra dă­rii de seamă prezentate de orga­nul ales. Dar, munca în colectiv nu este o necesitate doar în cadrul consiliilor colectivelor. Cercurile sportive, fie că ele funcţionează pe lingă mici întreprinderi sau pe lingă ateliere, secţii, direcţii, etc., sunt adevăra­tul factor de mobilizare a maselor de oameni al muncii în activitatea sportivă. Este, deci, necesar ca şi în cadrul comitetelor de cerc să domnească acelaşi spirit colectiv, ca munca acestor comitete să se desfăşoare în strinsă colaborare a tuturor membrilor. Succesele înre­gistrate în domeniul sportului de masă de unele colective sportive ca Flamura roşe C. A. Bucureşti, Fla­mura roşie Oradea, Voinţa Oradea sau Metalul Carbochim Cluj se da­­toresc tocmai capacităţii organiza­torice şi mobilizatorice a comitete­lor de cerc şi felului în care aces­tea au răspuns chemărilor consi­liului colectivului. Justa orientare în munca de ins­truire şi educaţie a sportivilor ac­tivi este asigurată prin felul în­ care muncesc birourile secţiilor pe ramură de sport, aceste organe care, atunci cînd activează aşa cum tre­buie, hotărăsc soarta unei ramuri de sport într-o întreprindere. Larga dezvoltare a canotajului în colec­tivul Flamura roşie U.T.A. Arad, a firului la Constructorul Petroşani, a gimnasticii în colectivele Metalul Cluj sau modul sănătos în care este privit fotbalul în colectivul Flamura roşie C. A. Piteşti se da­­toresc elanului şi tragerii de inimă cu care muncesc aci activiştii obş­teşti din birourile secţiilor respec­tive. Cu totul altfel se prezintă situa­ţia în colectivele în care activiştii aleşi în conducerea treburilor spor­tive nu muncesc cu toţii. In colecti­ve ca Flamura roşie „în funie" Pi­teşti, Stela, Constructorul Steaua Roşie, Avîntul fabrica de chibrituri Bucureşti, etc., datorită fie unor greşite propuneri de candidaturi în alegerile organelor sportive sindi­cale, fie datorită lipsei de îndru­mare şi control din partea orga­nelor sindicale şi a asociaţiilor, munca sportivă e dusă de unul sau doi oameni care nu cuprind toate aspectele ei, nu-i cunosc toate pro­blemele şi nu pot în nici un caz asigura succesul activităţii sportive din întreprinderile respective. Ace­eaşi situaţie poate fi găsită în cercurile sportive ale acestor colec­tive sau în unele secţii, ca acelea de handbal Ştiinţa Galaţi, Flacăra Ploeşti, fotbal Flamura roşie Stela, etc. unde, de asemenea, biroul sec­ţiei fiinţează în persoana unui sin­gur activist. Pentru întărirea activităţii spor­tive în Cadrul colectivelor, cercuri­lor şi secţiilor pe ramură de sport este necesară atragerea în muncă a tuturor cadrelor alese ca şi a cit mai multor noi cadre obşteşti. îm­bunătăţirea activităţii poate fi mai uşor obţinută prin instruirea şi ac­tivizarea cadrelor alese, prin îndru­marea şi controlul activităţii lor, decît prin „reorganizări" periodice, care nefiind de obicei urmate de alte măsuri practice aduc mai mult rău decît bine. Comitetele de in­treprindere, consiliile sportive regio­nale şi consiliile centrale ale aso­ciaţiilor sportive au datoria de a acorda toată atenţia creării unui puternic spirit colectiv în munca de conducere a organizaţiilor spor­tive ; numai astfel va putea fi asi­gurată baza succesului de viitor a activităţii lor, justa lor orien­tare şi realizarea deplină a sarci-­­ nilor lor.

Next