Sportul Popular, noiembrie 1955 (Anul 10, nr. 2717-2732)
1955-11-01 / nr. 2717
în cinstea Congresului Partidului Importante sunt angajamentele pe care şi le-au luat in cinstea celui de al II-lea Congres al Partidului muncitorii şi muncitoarele fabricii de mobilă „Simo Geza“ din Tg. Mureş. Astfel, ei s-au angajat ca printr-o justă utilizare a materiei prime să realizeze economii de lei 39.750, producind 150 garnituri mobile peste plan. Tot în cinstea Congresului, ei au hotărît să realizeze acumulări băneşti în valoare de 1.700.000 lei. Printre muncitorii care lucrează cu toată sîrguinţa, depunind eforturi pentru realizarea acestor angajamente, se află şi numeroşi sportivi ai colectivului „Simo Geza". Şlefuitorul Albert Sarosi, jucător de popice, depăşeşte zilnic norma In medie cu 230 la sută lucrînd în prezent in contul lunii mai a anului 1966. In ultimul timp el a făcut importante economii la material. Succese importante în producţie mai obţine şi canotorul Bela Nagy, montator, care realizează o depăşire medie a normei de 116 la sută. Dar nici baschetbalista Elisabeta László nu se lasă mai prejos. Depăşirile sale de normă ajung în medie la 112 la sută. Gimnastul Atila László obţine depăşiri de 50 la sută, fotbalistul Aurel Catora depăşeşte norma cu 69 la sută, fotbalistul Anton Tako cu 108 la sută iar canotorul Imre Gall cu 110 la sută. In acelaşi timp colectivul sportiv „Simo Geza“ organizează numeroase competiţii închinate celui de al doilea Congres al Partidului. Membrii colectivului sportiv iau parte la întreceri de baschet, popice, volei, fotbal, tenis de masă şi şah. La aceste competiţii au fost invitaţi şi membrii altor colective sportive din Tg. Mureş. In acelaşi timp, din iniţiativa colectivului Avîntul „Simo Geza“ a fost organizat la Reghin un curs de motociclism care s-a bucurat de un frumos succes. Conducerea colectivului Avîntul Reghin a hotărît, după acest concurs, să-şi înfiinţeze o secţie de motociclism în care au şi început să activeze 15 membri. Motocicliştii colectivului Avintul „Simo Geza“ au adus de asemenea o importantă contribuţie la sprijinirea ţăranilor muncitori în efectuarea campaniei de toamnă. Astfel, o echipă de mecanici ai acestei secţii, formată din 12 sportivi, s-a deplasat la gospodăria agricolă colectivă „Steaua Roşie“ din comuna ledu, raionul Tg. Mureş unde au reparat 45 maşini şi unelte agricole diferite. Colectivul sportiv Avîntul „Simo Geza“ are de asemenea o frumoasă gazetă de perete care cuprinde articole referitoare la viaţa colectivului. Din conţinutul articolelor reiese preocuparea fiecărei secţii pentru angrenarea unui număr cit mai mare de aspiranţi la trecerea normelor G.M.A. In alt articol, se discută despre construirea unui pod suspendat la baza i nautică a colectivului, aceasta cu contribuţia sportivilor. ( Colectivul Avîntul „Simo Ge-za“ a început în acelaşi timp pregătirile în vederea desfăşurării în condiţii cît mai bune a activităţii sportive de iarnă. Materialul şi echipamentul de schi şi patinaj a fost repavat. Ion Păuş I corespondent PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI ORGAN Al COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ Şl SPORT DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI Şl AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN H P. R. 8 pagini 25 bani Marţi 1 noiembrie 1955 ANUL XI Nr. 2717 —■■ar ■minin i—i r Ştafeta prieteniei romîno-sovietice va sosi mîine în Bucureşti Etapa a IlI-a, inter-regională, a ştafetei prieteniei romîno-sovietice este în primă desfăşurare. In cursul zilei de ieri au avut loc festivităţi de predare a ştafetei la Arad şi Craiova. Acum, pe traseul IV, ştafeta se îndreaptă spre Bucureşti. Astăzi la prînz ea va fi la Piteşti urmînd ca mîine după-amiază să sosească în Capitală. Cu acest prilej se va desfăşura o festivitate după următorul program : ştafeta va fi întîmpinată în faţa fabricii de zahăr Chitită de un grup de sportivi din Capitală, motociclişti de la cluburile C.C.A. şi Dinamo. Ei vor purta ştafeta pe stadionul Giuleşti. Simultan, din cele 8 raioane ale Capitalei vor porni 8 ştafete raionale în stea care vor aduce de asemenea pe stadionul Giuleşti salutul sportivilor din Bucureşti. In pauza meciului Locomotiva Bucureşti — Flacăra Ploeşti va avea loc un scurt miting după care sportivii regiunii Bucureşti vor purta mai departe, spre Ploeşti, ştafeta prieteniei romîno-sovietice. Tot în cursul zilei de mîine va porni ştafeta regională pe traseul V din Constanţa spre Tulcea. In acest timp stafeta de pe traseul II se va afla de acum la Gheorghieni iar cea de pe traseul III la Orasul Stalin. CONFERINŢA Ieri după amiază, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din Capitală, tovarăşul I. Vaida, vice-preşedinte al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, a rostit conferința „O minunată prietenie sportivă“ în care a vorbit despre legăturile puternice de prietenie dintre sportivii români și cei sovietici. Tovarășul I. Vaida a subliniat ajutorul permanent pe care mișcarea noastră de cultură fizică la primit din partea sportului sovietic. Conferința a fost urmărită cu interes de un numeros public. * b Un moment al întrecerii de călărie. foto: I. MIHAICA E sărbătoare în sat la Ceacu! Sătenii de aci, colectivişti harnici, adevăraţi gospodari, îşi petrec ziua lor de odihnă. Aşa cum se obişnuieşte prin părţile locului, au fost poftiţi oaspeţi tocmai din sus de la Cuza Vodă, de la Ezer, Ciocăneşti, Ştefan Vodă, Cacomeanca şi altele. Maşinile, căruţele trase de cai iuţi, şaretele, sosesc în satul care azi e denumit cu mîndrie „socialist". Şi pe bună dreptate! Colectiviştii de la „Gheorghi Dimitrov" (86 la sută din săteni sînt colectivişti), gospodărie fruntaşă pe ţară, bogată, cu hambarele pline de rod, cu centrală electrică —, cunosc cu toţii belşugul şi fericirea. Pentru cei ce doresc să afle adevăratul drum al acestei vieţi, ei au organizat expoziţia agricolă. ... 14.000 kg. cartofi la hectar şi chiar o cultură dublă e de acum lucru obişnuit pentru colectiviştii din Ceacu... La căminul cultural o altă expoziţie: aspecte din munca constructorilor comunismului , la şcoală, la bibliotecă cercuri de citit pentru cei mici, vizionare de filme şi diafilme, iar pe terenul de sport, lume mai multă ca oriunde... O ZI BOGATĂ IN ÎNTRECERI SPORTIVE Ştafeta combinată care va purta mesajul colectiviştilor din Ceacu prin toate comunele învecinate, a plecat, cicliştii o vor duce pe drumul de ţară, pină la Cacomeanca, de unde pe lac vislaşii vor ajunge la cherhana, la Mircea Vodă. Călăreţi şi şarete o vor purta apoi mai departe... Pe teren a început meciul de fotbal dintre echipele comunelor Cacomeanca şi Modelu. In apropiere, voleibalişti din şase sate se vor întrece în cadrul unui turneu. S-ar părea că un program atât de bogat în întreceri va da mult de furcă spectatorilor. E Intr-adevăr foarte greu să fii martor la toate, dar ei s-au împărţit după preferinţe . In fotbal, alţii la volei, unii la călărie... CARACUŞ... De mic i-a plăcut lui Nicolae Paraschiv neastimpărul cailor, ochii lor blînzi, „ţinuta mîndră". Poate că de aceea a cerut să fie repartizat ca îngrijitor tocmai la cai. Dintre cei 25 de mînji pe care li are in grijă, Caracuş, roibul, i-a devenit cel mai drag. Ii purta de grijă întocmai ca unui copil. II hrănea, îl ţesăla... Şi a crescut o frumuseţe de armăsar. Cine e cel mai iute de picior, mai ager, mai frumos : Caracuş / Duminică in lucernăria gospodăriei, Nicolaie Paraschiv şi Caracuş au trecut cel mai greu examen : prima lor întrecere ! Dintre toţi caii d in prima serie au participat 6 cai de la gospodăriile agricole colective „Gheorghi Dimitrov", „1 Mai" şi ,„Filimon Sirbu") Caracuş a străbătut cel mai rapid distanţa de 2000 metri: 3 min. 15 sec. Caracaş şi-a primit cu această ocazie o porţie îndoită de zahăr, iar Nicolae Paraschiv, vrednicul colectivist, satisfacţia primei sale victorii. „FUGAN SAC“ „Neastimpărat copil. Nu-i chip să stea de-o parte de năzdrăvănii! Auzi, să alerge în sac !"... Dojana mamei n-a auzit-o mecuţul Florea Gheorghe. Poate că in asemenea clipe nici nu l-ar fi mthnit. Dacă aleargă profesorul In sac ce o să se inttmple dacă are să-şi încerce şi el puterile . Şi intr-adevăr, Florea Gheorghe nu numai că şi-a „încercat" puterile, dar a şi cîştigat cursa. De altfel, aceasta a fost proba cea mai interesantă, (alergare pe 30 m. un sac). Amatori mulţi, copil şi chiar mai răsăriţi, au încercat greul acestei probe. Cel mai isteţ, pionierul din clasa a V-a, Florea Gheorghe, a primit drept răsplată un sărut din partea mamei. Feciorul ei este, intr-adevăr, un copil tare neastimpărat! ...S-a inserat de mul. De obicei la această oră, satul doarme. Pe străzi, altădată liniştite, zarvă şi veselie. Căci sărbătoarea a continuat pină noaptea tirziu, învingătorii, cei care s-au dovedit cei mai buni la volei, fotbal şi alte întreceri sportive, dansează, cântă, se veselesc. Şi-au petrecut ziua cum nu se putea mai bine, iar vârsnicii şi-au deschis şi ei inimile la bucuriile feciorilor. Cei din satele învecinate au aflat multe despre viaţa fericită a colectiviştilor din Ceacu. Au văzut cu ochii lor belşugul de roade, au văzut cum îşi petrec timpul lor liber (gospodăria din Ceacu are o fanfară la care cântă numai fiii colectiviştilor, acest amănunt i-a surprins mult pe oaspeţi), au vizitat şantierul noilor grajduri, sediul şi centrala gospodăriei. Cu ajutorul graficului „faţă-n faţă", mulţi dintre oaspeţi au putut compara felul de viaţă al ţăranului colectivist, câştigul lui personal cu cel al ţăranului cu gospodărie individuală. Ziua de odihnă petrecută In colectiv a fost prima de acest fel In comuna Ceacu. Dar ce minunat prilej de cunoaştere reciprocă a oamenilor şi a locurilor! Prietenii Intre tineri brigadieri din diferite sate, o experienţă bogată in munca de zi cu zi, iată ce rod bogat, într-o singură zi . E bine ca asemenea manifestări in comun să fie continuate, căci ele s-au dovedit a fi un mijloc minunat de petrecere şi recreere. PETRE MIHAI I. MIHAICA Sărbătoare In gospodăria agricolă colectivă... Pentru o muncă colectivă în conducerea organizațiilor sportive FOARTE ADESEA, consiliile colectivelor sportive caută să-şi justifice lipsurile, invocind motivul că munca şi problemele activităţii sportive dintr-o întreprindere nu pot fi cuprinse şi rezolvate doar cu ajutorul activului obştesc, ci este neapărată nevoie de un instructor salariat. Experienţa muncii sportive de pînă acum arată însă cit de greşită este această teză. Principala greutate în calea rezolvării juste a problemelor sportive nu o constituie insuficienţa numărului activiştilor salariaţi din colective, ci tocmai lipsa unor active obşteşti largi, puternice şi care muncesc efectiv pentru bunul mers al activităţii sportive. Intr-adevăr, un singur om, fie el cît de specializat, nu poate cuprinde problemele, nu poate face faţă multiplelor aspecte ale muncii sportive. Deseori, însăşi orientarea unui om care munceşte sector nu este justă. In schimb, angrenarea unui larg activ obştesc în munca sportivă este un minunat mijloc de atragere a masei de sportivi în rezolvarea treburilor colectivului şi duce nemijlocit la creşterea calităţii muncii sportive, la specializarea şi ridicarea nivelului fiecăruia dintre activişti. Că aşa se petrec lucrurile, că munca colectivă a întregului activ este chezăşia unor succese frumoase, ne-o dovedeşte exemplul unor colective fruntaşe în care consiliile, după alegerea lor, au lat cu hotărîre în mină problemele ce le reveneau şi au pornit cu entuziasm la muncă. In mare parte, succesele realizate de colective sportive ca Locomotiva M.C.F. Bucureşti, Progresul Tg. Mureş, Voinţa Arad, Flamura roşie Comerţalmentar Bucureşti şi Fusul Galaţi se datoresc tocmai faptului că consiliile acestor colective sînt organe vii, în care toţi membrii îşi duc în mod conştiincios la îndeplinire sarcinile, în care hotărîrile se iau în comun iar orientarea generală a activităţii sportive este rodul unei munci colegiale, al unei frămîntări comune a problemelor principale. In aceste colective sportive ca şi în altele care oferă acelaşi exemplu, şedinţele de consiliu se ţin regulat, întrunind pe toţi membrii şi dezbătînd probleme esenţiale. Justa orientare a consiliului este supusă periodic jocului criticii de jos, prin organizarea adunărilor generale, în care fiecare membru al colectivului poate discuta asupra dării de seamă prezentate de organul ales. Dar, munca în colectiv nu este o necesitate doar în cadrul consiliilor colectivelor. Cercurile sportive, fie că ele funcţionează pe lingă mici întreprinderi sau pe lingă ateliere, secţii, direcţii, etc., sunt adevăratul factor de mobilizare a maselor de oameni al muncii în activitatea sportivă. Este, deci, necesar ca şi în cadrul comitetelor de cerc să domnească acelaşi spirit colectiv, ca munca acestor comitete să se desfăşoare în strinsă colaborare a tuturor membrilor. Succesele înregistrate în domeniul sportului de masă de unele colective sportive ca Flamura roşe C. A. Bucureşti, Flamura roşie Oradea, Voinţa Oradea sau Metalul Carbochim Cluj se datoresc tocmai capacităţii organizatorice şi mobilizatorice a comitetelor de cerc şi felului în care acestea au răspuns chemărilor consiliului colectivului. Justa orientare în munca de instruire şi educaţie a sportivilor activi este asigurată prin felul în care muncesc birourile secţiilor pe ramură de sport, aceste organe care, atunci cînd activează aşa cum trebuie, hotărăsc soarta unei ramuri de sport într-o întreprindere. Larga dezvoltare a canotajului în colectivul Flamura roşie U.T.A. Arad, a firului la Constructorul Petroşani, a gimnasticii în colectivele Metalul Cluj sau modul sănătos în care este privit fotbalul în colectivul Flamura roşie C. A. Piteşti se datoresc elanului şi tragerii de inimă cu care muncesc aci activiştii obşteşti din birourile secţiilor respective. Cu totul altfel se prezintă situaţia în colectivele în care activiştii aleşi în conducerea treburilor sportive nu muncesc cu toţii. In colective ca Flamura roşie „în funie" Piteşti, Stela, Constructorul Steaua Roşie, Avîntul fabrica de chibrituri Bucureşti, etc., datorită fie unor greşite propuneri de candidaturi în alegerile organelor sportive sindicale, fie datorită lipsei de îndrumare şi control din partea organelor sindicale şi a asociaţiilor, munca sportivă e dusă de unul sau doi oameni care nu cuprind toate aspectele ei, nu-i cunosc toate problemele şi nu pot în nici un caz asigura succesul activităţii sportive din întreprinderile respective. Aceeaşi situaţie poate fi găsită în cercurile sportive ale acestor colective sau în unele secţii, ca acelea de handbal Ştiinţa Galaţi, Flacăra Ploeşti, fotbal Flamura roşie Stela, etc. unde, de asemenea, biroul secţiei fiinţează în persoana unui singur activist. Pentru întărirea activităţii sportive în Cadrul colectivelor, cercurilor şi secţiilor pe ramură de sport este necesară atragerea în muncă a tuturor cadrelor alese ca şi a cit mai multor noi cadre obşteşti. îmbunătăţirea activităţii poate fi mai uşor obţinută prin instruirea şi activizarea cadrelor alese, prin îndrumarea şi controlul activităţii lor, decît prin „reorganizări" periodice, care nefiind de obicei urmate de alte măsuri practice aduc mai mult rău decît bine. Comitetele de intreprindere, consiliile sportive regionale şi consiliile centrale ale asociaţiilor sportive au datoria de a acorda toată atenţia creării unui puternic spirit colectiv în munca de conducere a organizaţiilor sportive ; numai astfel va putea fi asigurată baza succesului de viitor a activităţii lor, justa lor orientare şi realizarea deplină a sarci- nilor lor.