Sportul Popular, august 1956 (Anul 11, nr. 2861-2876)

1956-08-02 / nr. 2861

Intîlniri internaţionale de fotbal în cinstea Zilei Minerului ! Timp de mai mu­lte săptămîni sportivii diin Valea Jiului au par­ticipat cu entuziasm la un amplu festival cultural-sportiv, „prelu­diul“ marilor întreceri sportive şi manifestaţii culturale, care vor­­avea lisc în ziua de 12 august, ziua harnicilor mineri din întreaga ţară. După datele care au sosit la asociaţia Energia, în cadrul între­cerilor preliminarii au luat parte aproape 10.000 de tineri mineri. 3Ei s-au întrecut în probele de sprint şi alergări pe distanţe lune­rgi, aruncări şi sărituri, au luptat cu ardoare pentru diferenţa de puncte necesară unei victorii la foat­dbal, fotbal sau baschet, iar cei mai avansaţi dintre ei au făcut frumoase demonstraţii de box şi lupte clasice. începînd din ziua de 8 şi pînă la 12 august, „Ziua Minerului“,­­au loc întrecerile finale. Se anun­ţă un număr record de participan­ţi : 3.000 de sportivi care îşi vor disputa intțietatea la fotbal, hand­bal, baschet, popice, şah, atletism ■şi tir La Petroşani, pe stadionul oraşului programul sportiv al fes­tivalului va fi completat cu inte­resanta întâlnire internaţională de fotbal dintre echipa locală „Ener­­gia“ (care recent a avut o com­portare frumoasă­ în turneul în­treprins în R. P. Ungară) şi e­­chipa minerilor bulgari din oraşul Dhnitrovo. Dar ziua de 12 august va fi zi de sărbătoare şi pentru minerii din Baia Mare. Aici, în centrul atenţiei se află partida interna­ţională de fotba­l dintre Energia Baia Mare şi formaţia poloneză Gornik. Nu sunt neglijaţi însă nici sportivii care se află la în­ceputul activităţii lor. Acestora le sunt rezervate o serie de în­tîlniri interesante ca de exemplu meciul de popice dintre reprezentativa oraşului şi cea a Văii Jiului. La lupte clasice este programat un adevărat „campionat“ la care şi-au anunţat participarea oraşele Oradea, Cluj, Or. Stalin şi, bine­înţeles, Baia Mare. Nu mai puţin atractivă va fi întilnirea de­ înot şi polo de apă dintre minerii din Baia Mare şi sportivii din Cluj. In sfîrșit, , săptămîna G.M.A.“ promite prin seriozitatea cu care este privită, o participare record. Au fost desemnate finalistele campionatului republican de şah In cursul zilei de marţi au luat sfârşit în Capitală întrecerile pen­tru semifinala campionatului re­publican de şah feminin. In ulti­ma rundă, partida dintre cele două fruntaşe ale clasamentului, Alexan­dra Nicolau şi Maria Tara­panov, un adevărat „derbi", nu a desmin­­ţit aşteptările. Jucînd cu aceeaşi dîrzenie şi bună cunoaştere a strategiei ca de obicei, tînăra Ni­colau a înscris încă o preţioasă victorie, cucerind prin aceasta primul loc şi totodată primul ei mare succes în activitatea cosnpe­­tiţională. Pentru locul 5 în clasa­ment, ultimul care asigura califi­carea in finală, a decis, cum era şi de aşteptat, punctajul Sonebom, care a trebuit să separe egalită­ţi­le de pe tabel. Iată clasamentul final al semi­finalei de la Bucureşti : 1. Alexan­dra Nicalau ( Energia Buc.) 13*/2 ■puncte (din 16 posibile) 2. Maria Tarapa^ov \2,/1 p. 3. Marga Teo­­d­orescu 12 p. 4. Lidia Giuroiu I01/1 p. 5—7. Doina Maler, Maria Braoa și Frieda Weinstein 6'/a p. 8—9­ Vetur,sa Simu şi Emin Ta­­rtiure 9 p. 10—11. Aura Teodores­­cu și Marta Birleanu 8 p. 12. Rita Bajibu 7Vî p. 13. Veturia Topan 7 p. 14. Hilda Petri 5 p. 15. Cla­ra Fruchter 3 p. 16. Elvira Lás­zló 2 p. 17. Profira Epure '/2 p. ★ Rezultatele semifinalei de la Ploeşti: 1. Elena Grabovreţki 12­/2 puncte (din 15) 2—4. Rodica Manoilescu, Sanda Filipescu şi Margareta Perevoznik 10 p. 5. Natalia Ilescu 9'/1 p. 6—8. Maria Grubea, Michaela Schenker şi Gabriela Triţă 8 p. 9. Eleonora Gogîlea 7 p. 10. Elisabeta Stoia 6 p. 11. Vera Zsigmond 5'/s p. 12. Vioria Kuzneţov 5 p. 13. Adela Winkler 4'/s p. 14. Raşela Herşcu 1 . In semifinala de la Satu Mare s-au calificat: 1—2. Clara Hodoş Si Elena Ududec 12'/1 puncte (din 16) 3. Iolanda Szathmari 12 p. 4. Elena Diaconescu 11 '/2 p. 5. Magdalena Hajdara 11 p. CARNET ATLETIC ! "• La sfîrșitul săptăminii trecute s-a desfășurat pe stadionul Tine­retului din Capitală un concurs de verificare în cadrul căruia au fost înregistrate unele rezultate destul de bune. Iată cîteva din­tre acestea: 400 m. plat. Jan Wiesenmayer (Dinamo) 48,3 sec. (este cel mai bun rezultat al a­­cestui atlet pe 400 m.): Lothar Marks (Locomotiva) 50,4; 1.500 m.: Dumitru Bîrdău (Dinamo) 3:54,2; 5.000 m.: Constantin Gre­­cescu (Dinamo) 14:34,4. • Stadionul Republicii din Ca­­pîtală va găzdui în zilele de 17— 18—19 august întrecerile din ca­­idrul campionatelor republicane in­dividuale de seniori şi senioare pe anul 1956. In vederea acestei importante competiţii atletice, fără discuţie cea mai importantă din­tre toate competiţiile noastre cu caracter intern, atleţii şi atletele care au dreptul să participe, au început să se preocupe de dispu­tele la capătul cărora îi aşteaptă, pe cei mai buni, titlurile de mare cinste de campioni ai republicii noastre. Ca şi anul trecut şi la ediţia din aces­t an a campionate­lor, titlurile vor fi acordate nu­­mai acelor cîştigători ale căror performanţe, în concurs, sunt e­­chivalente normelor de clasifi­­care pentru categoria I. Pentru o cit mai bună compor­tare a atleţior lor, asociaţiile sportive trebuie să ia de urgenţă cele mai serioase măsuri pentru ca în cele cîteva săptămîni care au mai rămas pînă la data cam­pionatelor să asigure reprezen­tanţilor lor cele mai bune condi­­ţiuni de participare. Campionatele din acest an con­­stituie pentru antrenori cel mai bun prilej de selecţionare a lotu­­lui republican în vederea întîlniri­­lor internaţionale de la Paris (cu Franţa şi R. F. Germană, la băr­­baţi, cu Franţa şi Austria la femei) din 1—2 septembrie, ca și în vederea celei de a IX-a­­ ediții a campionatelor internațio-­ na­le de atletism ale R. P. Ro­míne care vor avea loc la 15— 18—17 septembrie. SPORT LA ZI CĂLĂRIE.­­— Vineri, sîmbătă și duminică va avea loc la Brăila ui nou concurs republican de călă­rie, la care partcipă sportivi de la C.C.A., Dinamo, Recolta, din co­lectivele sportive Victoria, etc. Pro­­gramul cuprinde probele clasice de dresaj, obstacole și ştafelă. între­cerile se vor desfăşura pe hipodro­mul oraşului şi vor fi organizate de Comitetul pentru Cultură Fizică Eic.Sport de­­rc lingă Consiliul de linișir­i. " " Jucătorii noştri de polo au înfruntat o echipă valoroasă, dar nu au satisfăcut. Nici unul dintre spectatorii prezenţi sîmbătă şi duminică seara la ştrandul Tineretului nu s-a clintit după consumarea pro­belor de înot de la locul său. Faptul se explică prin aceea că­­■ punctul „forte“ al programului, întîlnirea de polo pe apă dintre reprezentativele de tineret ale R­­P. Romíné și R. P. Ungare ur­ma să înceapă. Interesul pentru acest meci își găsea deplina jus­tificare în valoarea de necontes­­tat a jucătorilor celor două for­mații. Reprezentativa de tineret a R. P. Romíne, a pierdut, după cum se ştie, prima partidă (3—4) şi a cîştigato pe cea de a doua (5—4). Nu puţini au fost aceia care, dorind să-şi formeze o ima­­gine cît mai precisă în legătură cu cele două rezultate, s-au in­teresat în amănunţime de valoa­­rea reală a formaţiei oaspe. Mulţi conchideau că reprezentativa noa­stră a avut în faţă o echipă oare­care de „Irm­a a 7-a“ — ca să folosesc exact expresia lor — şi că, prin urmare, comportarea re­prezentativei noastre de tineret poate fi etichetată, sub orice cri­tică. Care să fie adevăru ? „Lotul pe care l-am deplasat — ne-a spus cunoscutul antrenor maghiar Brandy imediat după so­sire — reprezintă noua genera­ţie. Nici umil nu depăşeşte vîrsta de 22 ani, iar o bună parte din­tre ei au confirmat de foarte mult timp speranţele puse în ei, avind la activul lor numeroase jocuri intrenaţionale“. Apoi, Bran­dy a ajuns la formaţie: Banhidi II, Demján... pe care ni lam re­amintit component al primei for­­maţii, Dancsa... reîntors curînd de la turneul internaţional desfă­­şurat la Neapole, deci şi el mem­­bru al lotului Olimpic. Iasko... a făcut parte anul trecut din echipa secundă a Ungariei în meciul susţinut la Dubrovnik (4—4) în compania Iugoslaviei B, Kiss... de asemenea. Recunoaştem de altfel în „scheletul“ echipei maghiare patru componenţi ai formaţiei Ki­nizsi, campioana Ungariei. In a­­ceste condiţii se mai poate vorbi despre o echipă oarecare? Prezentînd echipa maghiară de tineret care ne-a fost opusă s-ar părea că paralel cu răspunsul ce-l datoram, intenţionam să glo­­rificăm reprezentativa noastră pentru rezultatele obţinute. Reprezentativa ‘ R. P. Romíne de tineret în mare măsură, prima echipă a ţării, a deziluzionat mai ales în prima întîlnire. Am observat numeroase greşeli tehnice (pase, şuturi, priză la minge) şi erori­ tactice comise de jucătorii noştri. Ne referim la de­­sele situaţii cînd, deşi în avantaj numeric şi în momente psihologice favorabile nouă cei care înscriau... erau oaspeţii. Care sunt cauzele principale pr­ivind comportarea sub valoa­­rea reală a jucătorilor români? Prima, pe care o socotim şi cea mai gravă, a fost nervozitatea excesivă, lipsa de răspundere cu ca­re au acţionat poliştii noştri aproape in tot timpul jocului. (numai aşa se pot explica rată­rile copilăreşti ale lui Zahan, Szabó, Blajek etc. care la antre­namente te entuziasmează prin precizia şi forţa loviturilor); apoi, îndrumarea cu totul nesatisfăcă­­toare din partea antrenorului. Am avut ocazia să fim prezenţi du­minică dimineaţa la şedinţa de a­­naliză în legătură cu comportarea echipei noastre în primul meci. Antrenorul Daroczi arăta cu exac­­titate jucătorilor greşelile din ri­jon. Ne-am ascuţit urechile în mo­mentul cînd antrenorul a trecut la partea a doua a şedinţei, jocul următor pe care îl aveau de sus. „ţinut peste cîteva ore cu aceeaşi echipă. Pe baza primei partide — de studiu o s-o numim noi — elementele de tactică despre care a vorbi­t Daroczi trebuiau să fie mult mai precise. Jocul modern bazat pe viteză nu-şi poate atinge scopul dacă este subordonat ele­mentului intîmplare. Controlai tacu­­rile în viteză sunt de recomandat desigur, dar sprijinite pe indicaţii mai­­precise pentru că şi de par­­tea cealaltă oaspeţii se dovediseră sprinteri cel puţin la fel de buni ca şi cei­­români. Nu credem că antrenorului nostru pot să-i scape principiile după care se a­lătu­­ieşte tactica unei echipe, valabile la toate sporturile de echipă şi deci şi la polo şi anume: a. Particularităţile şi posibilită­­file jucătorului; b. Calităţile şi lip­­surile adversarului; c. Concepţia de arbitraj. Se prea poate ca toate aceste lucruri să fi fost discutate ulterior, dar noi avem toate motivele să fim neîncrezători deoarece şi în meciul al doilea reprezentativa noastră de tineret a părut dezo­rientată, confuză. Ne mai despart puţine zile pînă la o nouă confruntare a poloului romînesc cu cel de peste hotare. In săptămîna care urmează, selec­ţionată noastră va înfrunta, tot într-o dublă întîînire, reprezen­tativa­­Angliei. Jocul de polo din ţara noastră va da deci un nou exa­men serios pe care-l va trece cu succes dacă lipsurile ivite în pre. •găitirea reprezentanţilor noştri şi observate în meciurile oficiale cu jucătorii maghiari vor fi înlătu­­rate G. NICOLAESCU La Constanţa organizatorii concursului de călărie au rămas datori... Cei care au urmărit desfăşura­rea concursului republican de că­­lărie de la Constanţa au avut prilejul să fie şi martorii unor manifestări nedorite, care nu fac cinste sportului hipic. Este vorba de felul în care au înţeles să-şi facă datoria organizatorii şi ju­riul acestui concurs. Terenul „23 August“, pe care s-a ţinut con­­cursul, a prezentat o serie de dez­avantaje (situat la marginea o­­raşului, lipsit de tribune, cu aspect destul de sărăcăcios şi ce solul tare).­­Apoi, atît concurenţii cît şi spectatorii au fost nevoiţi să înghită o serioasă cantitate de praf. Aceasta, pentru că nimeni nu s-a îngrijit să procure o cisternă cu apă cu care să fie udat terenul. Un alt aspect ne­gativ a fost modul de popularizare a concursului. Astfel, lipsa unui nu­­măr suficient de afişe şi felul ne­­corespunzător în care a funcţionat staţia de amplificare în timpul concursului s-au făcut simţite. Pe de altă parte, spectatorii nu au avut la dispoziţie un program ti­­părit, iar juriul un adăpost co­respunzător. Cît priveşte desfăşu­rarea probelor, acestea au fost defectuos planificate, prilejuind întîrzieri care nu fac cinste or­ganizatorilor. Datorită acestor ne­ajunsuri a fost creat un serios decalaj de timp,­ unde probe a­­jungind să se desfăşoare pe în­­tuneric, expunînd in acest fel pe concurenţi şi cai la grave acci­dente. Aşa s-au petrecut lucru­­rile cu proba de juniori şi fete din ziua a treia cînd, atît din vina organizatorilor, care au irosit pur şi simplu timpul, cît şi a concurenţilor care au întîrziat să se prezinte la start, proba s-a alergat pe întuneric. Călăreţii din colectivele Recolta care au refu­zat să participe în asemenea con­­diţiuni au procedat just. Nu pu­tem fi însă de acord cu atitudi­­nea antrenorilor Purcherea şi Măinescu care în discuţiile purtate cu juriul concursului au folosit un ton necorespunzător. La Constanţa, am avut şi ne­­plăcuta surpriză să întâlnim un juriu constituit ad-hoc, care a fost lipsit de operativitate şi une­­ori chiar de obiectivitate. Lipsa unui secretar de concurs şi a unei dactilografe (rezultatele erau co­­plate şi centralizate de... concu­­renţi) a îngreunat munca juriu­lui, care şi aşa a lăsat mult de dorit. Aceste lipsuri ne surprind şi mai mult, cu cît era vorba de­­ asociaţia Dinamo — organizatoa­rea concursului — care a dovedit pînă acum în multe ocazii expe­rienţă şi capacitate organizate­­rică. Comisia centrală şi Inspec­­ţia de călărie din C.C.F.S. au da­toria să procedeze la remedierea lipsurilor semnalate cu atît mai mult, cu cîtt alte concursuri re­­publicane de călărie nu au fost scutite de asemenea deficiențe. O. G1NGU Campionatul republican de fond fete Şi antrenorii de ciclism au o parte din vină! ORAŞUL STALIN (de la sub­ redacţia noastră): — In legătură cu campionatul republican de fond pentru fete, s-a pus întrebarea dacă media orară de 33 km. pre­văzută de regulament nu a fost prea ridicată. Părerea noastră este că putea fi realizată, iar acel „fa­tidic“ 33 km. pe oră putea fi chiar depăşit. Se cerea însă o anumită condiţie: antrenorii să fi insis­tat asup­ra acestei laturi a între­­cerii. Ei însă, au procedat cu totul altfel. De pildă, antrenorii C. Simonescu (Progresul) şi Mircea Mîhăn­escu (Dinamo) au găsit nimerit să-şi „menajeze“ a­­lergătoarele, sfătuindu-se să facă o cursă d­e „aşteptare“, urmînd ca la sprintul final să-şi asigure victoria, pe care o vizau în egală măsură diflamovista Iuhasz şi maestra sportului Bisak de la Progresul. Ca atare, tot greul cursei a fost dus de text: listele din Oraşul Stalin (Herta Schuster şi Otilia Konnerch), împreună cu valoroa­sa alergătoare Maria Kata (Vo­inţa Arad), celelalte două (Ju­­hasz şi Bisak) rezumîndu-se doar să se urmărească una pe alta. Aşa se explică slaba medie orară de 31 km ca şi faptul că de-a lun­­gu­l a 50 km., Iuhasz şi Bisak nu au ieşit deloc la conducerea plutonului. Cu toate acestea, alte concurente, printre care şi cele trei, deja amintite, au încercat să­­facă mai dinamică alergarea. Dar şi ele, în cele din urmă, au re­nunţat, lăsîndu-se angrenate în cadenţa monotonă a plutonului, ceea ce, desigur, a fost o greşea­lă. Orî"O astfel de concepţie despre lupta sportivă şi, mai ales, cu o asemenea îndrumare, este cert că nivelul tehnic şi tactic al alergă­­toarelor nu va c­reşt­e. Este cazul să fie serios revizuită mentalita­tea unor antrenori care, de dragul victoriei, frînează progresul teh­nic al ciclismului feminin. Şi am mai avea ceva de adăugat. In ci­clism se abuzează de contestaţii. Astfel, antrenorii M. Mihăiiesc­u şi C. Simionescu au depus con­testaţie susţinînd că Herta Schus­­tar, care a cîştigat clar sprintul final, nu ar fi luptat regiement,­tar şi ar fi jenat în lupta finală pe alergăto­area Iuhasz. Comisia de arbitri, corect nnd cazul, nu a dat curs contestaţiei. AL. DihiCA. Absenţe nemotivate... Avem în faţă relatările cores­pondenţilor asupra desfăşurării ce­lei de a treia etape din campio­natul republican de box pe echipe, a juniorilor. Veştile primite nu fac decât să confirme părerile pe care ni le-au împărtăşit şi arbitrii judecători, delegaţi la aceste reu­niuni. Şi în a treia etapă lucrurile au mers prost, îngrijorător de prost, cu atît mai mult cu cît ele se repetă pentru a treia oară. Cea mai serioasă urm­ă în des­făşurarea normală a acestei impor­tante competiţii o constituie­­ în continuare nepăsarea de care dau dovadă comitetele regionale CFS Ploeşti, Stalin, Bacău, Hunedoara şi Oradea. Aceste foruri — şi co­misiile de box respective — nu s-au îngrijit nici la cea de a treia etapă să trimită echipe complete. Echipa regiunii Stalin nu s-a pre­zentat într-o etapă la Ploeşti. A­­cum, aflăm că la întâlnirea de la Cluj, echipa regiunii Stalin a nu­mărat, cu totul... patru boxeri. In etapa a ii-a, tot spectatorii clu­jeni au simţit pe piele proprie ur­mările , forfotului. La întîlnirea Cluj—Regiunea Ploeşti, oaspeţii n-au adus decit patru pugilişti, susţinînd că boxerii din Cîmpina au fost împiedicaţi să ia parte la concurs din cauza nepăsării organelor sportive locale. Natural,­­ aceste absenţe „în masă“ trezesc indignarea spectatorilor. La reu­niunea din Oradea, în ultima e­­tapă, timişorenii — oaspeţi — au cîştigat trei întîlniri, fără adver­sar. La Iaşi, echipa Bacăului s-a­­ prezentat fără doi boxeri iar Pi­­teştenii au avut şi ei doi oameni lipsă in meciul cu echipa reg. Bucureşti. Cerem să se ia măsuri urgente de către Inspecţia de box din CCFS pentru a se pune capăt a­­cestor absenţe nemotivate. „ Cîteva rezultate din ultima e­­tapă : Cluj—Regiunea Stalin 26—5; Piteşti—Bucureşti 17—24 ; Iaşi — B­C- ■­ 28—10; Oradea—Timişoara 10-25.

Next