Sportul Popular, octombrie 1956 (Anul 11, nr. 2895-2912)

1956-10-01 / nr. 2895

Republica Populară Chineză păţeşte in al optulea an! I­­ată un instantaneu dintr-o din Pekin. Astăzi, popoarele marii Chine sărbătoresc cel mai mare şi mai important eveniment din zbuciu­mata lor istorie, aniversarea a 7 ani de la proclamarea Repu­blicii Populare Chineze. La 1 octombrie 1949, poporul chinez a încununat eroicele sale lupte revoluţionare, duse sub­­ conducerea partidului comunist, zdrobind definitiv armata d­an­­baisistă antipopulară şi punind capăt dominaţiei imperialis­mului şi a feudalismului pe ter­i­toriul uneia dintre cele mai mari ţări ale globului. Cre­area Republicii Populare Chi­neze a marcat începutul unei ere noi în viaţa celor 600 de mili­oane de locuitori ai Chinei con­tinentale. Bilanţul realizărilor poporului chinez în cei şapte ani de viaţă liberă a fost admirabil ilustrat in materialele şi lucrările celui de al Vlll-lea Congres al Parti­dului Comunist Chinez, desfăşu­rat cu cîteva zile în urmă la Pekin. Realităţile de astăzi ale Chi­nei ne pun în faţa unui tablou măreţ şi impresionant de reali­zări şi victorii. Îndeplinirea cu s­ucces a sarcinilor primului plan cincnal (1953—1957) și pers­pectivele grandioase pe care le deschide cel de al doilea (1958— 1962) vor face din R. P. Chine­ză o mare putere economică și industrială. Este semnificativ faptul că pină la sfirșitul anu­lui viitor, China va putea asigu­ra prin propriile ei mijloace 60 la sută din nevoile economice în ce priveşte maşinile şi utilajul, ca să nu mai vorbim că de pe acum industria chineză produce autocam­iane, avioane cu reac­ţie, generatoare de electricitate cu o putere de pînă la 12 000 kw. Realizări măreţe au fost ob­­ţinute în dezvoltarea producţiei agricole, în domeniul ridicării permanente a nivelului de trai material şi cultural al maselor populare.­­ Nu este de mirare că în ase­menea condiţii a înflorit şi s-a dezvoltat mişcarea de cultură fi­zică şi sport, care a devenit un factor de seamă in educaţia co­munistă a maselor, în oţelirea fizică a celor ce muncesc. Crearea condiţiilor prielnice dezvoltării sportului de masă a dus şi la perfecţionarea măiestriei sportivilor chinezi. Astăzi, într-o serie de discipline ca baschetul şi voleiul, tenisul de masă şi nataţia, halterele şi alpinismul, reprezentanţii Chinei noi obţin succese de răsunet. Popoarele Chinei s-au trezit. S-au trezit dintrun somn adine şi negru al unei robii care a du­rat milenii. Acum, in condiţiile vieţii noi, cu ochii avizi de lu­mină, ele au pornit să cucereas­că culmile socialismului,. minunat. De aceea, de ziua ma­rii sale sărbători trimitem spre îndepărtatul, şi totuşi atît de a­­proape de popor chinez, gîndurile şi urările cele mai bune. Cifre şi date din sportul Chinei noi • După 1 octombrie 1949 data eliberării şi renaşterii Chinei, au fost construite pe imensul teritoriu 13 mari sta­dioane (atletism + fotbal) cu tribune, 231 terenuri complexe de sport, 12 stadioane acope­rite pentru baschet, volei și tenis. • Pekinul dispune de o magnifică hală de sport cu tribune pentru 6100 locuri, cu două săli secundare, avînd fiecare cite cinci terenuri de joc. La Tien-Tsin există un stadion acoperit pentru cinci mii spectatori, la Cen lang u­­nul cu o capacitate de 4000 locuri. • Universitatea politehnică din Tien-Tsin, construită in 1952, dispune pentru cei 5000 de studenţi de: 60 terenuri de baschet, 25 terenuri de volei, 12 terenuri de fotbal, zeci de porticuri de gimnastică şi alte amenajări. • Intre anii 1952—1954 t au fost create in R.P. Chineză şase institute superioare de cultură fizică. Anul acesta tn­­văţămintul sportiv a cuprins 5000 de studenţi. Milioane de tineri chinezi moderne, practică astăzi sportul pe baze probă de alergări pe un stadion PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INITI-VAT ORKAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICĂ ȘI SPORT DE PE LINGA CONSILIUL DE MINISTRI . $1 AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL XII Nr. 2895 * Luni 1 octombrie 1956 * 4 pagini 25 bani Deși învinsă cu 2-1 (1-1) Dinamo București s-a calificat în turul următor al Cupei Campionilor Europeni Viitorul adversar, campioana Bulgariei, T. D. N. A. (Sofia) ISTANBUL 30 (prin telefon de la trimisul special al ziarului „Scînteia“). — Inutil să vă mai spun că la începerea meciului Galatasaray — Dinamo Bucu­rești nu mai era nici un loc în tribunele cochetului stadion care poartă numele echipei-gazdă. Bi­letele fuseseră vîndute cu 5 zile Înainte iar spectatorii veniseră la stadion cu 4 ore Înainte ca ar­bitrul austriac Jiranek — care a­­vea să se achite perfect de misi­unea lui — să apară în fruntea celor două echipe și să dea sem­nalul începerii întîlnirii. Echipa noastră a pierdut cu 1—2 (1—1). Ea a cîștigat însă dreptul participării la turul ur­mător, cînd va întîlni pe cam­pioana R.P. Bulgaria T.D.N.A. La Istanbul dinamoviştii au arătat că ştiu să joace meciurile-cheie pe teren străin. Ei au jucat deose­bit de calm, mai ales in­ prima repriză, astfel că au putut dejuca de la bun început planurile fotba­liştilor turci care au căutat să sufoce prin atacuri susţinute echi­pa noastră. Dimpotrivă, cei care au avut iniţiativa au fost fotba­liştii romîni care au dominat în primele 45 de minute impunîn­­du­-şî superioritatea tehnică şi tactică. Dinamo a şi marcat în această perioadă prin Suru (min. 30) care a tras plasat de la 10 m, luînd orice speranţă lui Tur­­gay. Zece minute mai tîrziu Ga­­latasaraty egalează prin Kadri care a şutat imparabil de la 16 m După pauză aspectul meciului s-a schimbat. Cei care au atacat au fost fotbaliştii turci. Dinamo a făcut în această repriză u­n pro­nunţat joc de menţinere a rezul­tatului ţinîndu-l pe Neagu între mijlocaşi. Galatasaray a iniţiat multe atacuri dar ele au fost ri­gidat destrămate de către fraţii Băcuţ şi FI. Anghel (care l-a ani­hilat complect pe „creierul“ înain­tării echipei gazde­i Isfendiar). In plus Uţu s-a dovedit foarte bine inspirat intervenind cu suc­ces. O singură dată apărarea noastră a fost făcută mat In a­­ceastă repriză, Melin II a tras prin surprindere şi Uţu a trebuit să scoată mingea din plasă. Era însă minutul 90 aşa că n-am mai avut nici un fel de emoţii. Abia pusă mingea la centru şi arbi­trul Jiranek a şi fluerat sfirşitul întîlnirii. Turgay şi coechipierii lui i-au felicitat pe dinamovişti urîndu-le succes pe mai departe în Cupă. Formaţiile: GALATASARAY: Turgay — Saim, Enver — Kadri, Ergun, Gunar — Isfendiar, Suad, Aii, Metin II, Gunger. DINAMO: Uţu — Băcuţ­­, Atu­cuţ 11, PI. Anghel — Călinoiul Nunweiler — Mihai, Neagu, ti­ne, Voic­a, Suru. Cei mai buni jucători au fost: Kadri, Ergun, Isfendiar, Uţu, fran­ţii Băcuţ, FI. Anghel, Suru (în priza întîi), TUDOR VORNICU . Sportivii sovietici, primii oaspeţi ai campionatelor internaţionale de tir ale R.P. R., au sosit în Capitală grafiile de... rigoare, am avut posi­bilitatea să luăm primul contact al maeştrii tirului sovietic. Am recu­noscut îndată pe eroii disputatului baraj pentru titlul de campion european la pistol viteză, record­manii mondiali, E. Cerkasov, V. So­rokin şi V. Nasonov, pe record me­nu­ mondial Umarov, pe campionii mondiali A. Bogdanov şi V. Bori­sov. Unul dintre antrenorii sovietici care însoţesc lotul, I. R. Ichelsont a ţinut să ne spună: „Am depla­sat la Bucureşti lotul olimpic de tir al Uniunii Sovietice. După cum ve­deţi însă, la acest concurs ne pre­zentăm cu câte trei trăgători (ace­sta este protocolul întrecerilor) însă la Melbourne vor concura numai doi din fiecare probă, lată pe spe­cialităţi care sunt reprezentanţii Uniunii Sovietice la a 111-a ediţie a campionatelor internaţionale de tir ale R.P.R.: armă liberă calibru redus: Borisov, Itch­is, Pereberip; armă liberă calibru mare: Bogda­nov, Erd­man, Avilov; pistol viteză: Cerkasov, Sorokin, Nasonov; pistol precizie: Umarov, Iasinschi, Marta­­zov, talere: Moghilevski, Kalinin, Nicandrov. Vreau să vă mai spun sa apreciez mult poligonul Tunari care, după părerea mea, este unul dintre cele mai bune din cite am văzut“. B. P. Pereberin, recordmeu mon­dial, ne-a spus : „Vizitez pentru a cincea cară Bucureştiul şi doresc mult ca în cadrul acestor întreceri să realizez rezultate bune. Urez tu­turor participanţilor mult succes In cursul zilei de astăzi vor sosi în Capitală loturile de participanţi ale R.P. Bulgaria, R. P. Polone şi R.P. Ungare, urmînd ca restul loturilor să sosească mîine. H. N* Ieri după amiază numeroşi tră­gători de frunte, activişti şi iubitori ai tirului din ţara noastră, au venit în Gara de Nord pentru a-i întîm­­pina pe primii oaspeţi ai campio­natelor internaţionale de tir, spor­tivii sovietici. După urările de­ bun sosit, emoţionantele revederi şi foto- Sportivii sovietici la sosirea in Gara de Nord. (Foto: I. MI HA ICA)} MOZ Şl PAWLOWSKI (R.P. POLONĂ) INVINGĂTORI U SPADĂ Şl RESPECTIV SABIE IN CONCURSUL INTERNAŢIONAL D£ SCRIMĂ Previziunile noastre nu au fost dezminţite nici de concursul in­­ternaţional de spadă. Luăm ca martori pe numeroşii spectatori prezenţi în dimineaţa şi după­­amiaza zilei de 29 septembrie, care au părăsit sala Dinamo con­vinşi că spada este o probă In­tr-adevăr de înaltă spectaculozi­tate, concursul de sîmbătă a în­trecut ca dispută orice aşteptări. Iar ca valoare s-a apropiat evi­dent de nivelul marilor competiţii europene: Ridz, Saccaro, Prezed­­zieckî, Zimoch, Bulleri sunt spa­dasini care incintă privirea prin execuţiile tehnice şi prin mişcarea pe planşe (vom mai auzi curînd de ei în finalele mondiale), iar trăgătorii noştri actuali nu cu­nosc nici elementele spadei mo­derne şi nici nu sunt pregătiţi pentru a pune în aplicare măcar cunoştinţele, învechite, pe care le au. Cu alte cuvinte, întrecerea de spadă ne-a satisfăcut ca luptă sportivă, ca spectacol, dar ne-a deziluzionat în ceea ce priveşte valoarea spadasinilor noştri. După succesele de joi şi vineri, de la floretă, am gustat sîmbătă din paharul amar al înfrîngerii, nici un sorimer român nu a reuşit să intre în finală, ţara noastră ur­­mînd să fie reprezentată în dis­puta celor mai buni opt printr-un pentatlonist, Victor Teodorescu. Fără comentarii! Teodorescu, al cărui loc VIII reprezintă totuşi o victorie pentru uni pentatlonist, a realizat două mari­ performanţe: a fost — după cum am arătat — singurul român în finală şi a fost trăgătorul Care a decis soarta primului loc. In­­vingînd surprinzător pe italianul Saccaro, Teodorescu l-a scos pe acesta din lupta pentru titlu lă­­sîndu-1 pe Ridz să urce — fără emoţii — pe cea mai înaltă treap­tă a podiumului de premiere. Po­lonezul Ridz a meritat — fără doar şi poate — victoria în acest concurs. El s-a comportat în fi­nală mai bine decît oricare altul. Chiar mai bine decit Saccaro care în eliminatorii şi semifinale a entuziasmat prin fineţea, varie­tatea şi eficacitatea acţiunilor sale, dar care în finală a greşit mult,­foarte mult insistînd numai pe atacuri şi acelea inutil de pre­lungite. La vîrsta lui — are nu­mai 17 ani — este explicabilă o asemenea orientare tactică defec­tuoasă, care l-a frustat de­­titlul de învingător, aruncîndu-l tocmai pe locul IV. înaintea lui s-au cla­sat trei polonezi: acel excepţional Ridz şi colegii săi de echipă, tot atît de valoroşi, Prezedziecki şi­­Zimoch. Astfel, după părerea noastră spadasinii polonezi au ob­ţinut „paşaportul“ pentru­­Aus­tralia. Iată rezultatele finalei: 1. Ridz (R.P.P.) 6 v.; 2. Prezed­ziecki (R.P.P.) 5 v.; 3. Zimpih (R.P.P.) 4 v. — 26 t. p.; 4. Sac­caro (Italia) 4 v. — 28 t. p.; 5. Maciejewski (R.P.P.) 3 v. — 25 t. p.; 6. Bulleri (Italia) 3 v. — 27 t. p.; 7. Stavrev (R.P.B.) 2 v.; 8. Teodorescu (R.P.P.) 1 v. Și în concursul de sabie, un italian, P. Chicca a luptat pentru primul joc în compania a patru excepțio­nali trădători polonezi: PawlowsWT, (Continuare In pag. 4-a).

Next