Sportul Popular, octombrie 1956 (Anul 11, nr. 2895-2912)
1956-10-01 / nr. 2895
Republica Populară Chineză păţeşte in al optulea an! Iată un instantaneu dintr-o din Pekin. Astăzi, popoarele marii Chine sărbătoresc cel mai mare şi mai important eveniment din zbuciumata lor istorie, aniversarea a 7 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. La 1 octombrie 1949, poporul chinez a încununat eroicele sale lupte revoluţionare, duse sub conducerea partidului comunist, zdrobind definitiv armata danbaisistă antipopulară şi punind capăt dominaţiei imperialismului şi a feudalismului pe teritoriul uneia dintre cele mai mari ţări ale globului. Crearea Republicii Populare Chineze a marcat începutul unei ere noi în viaţa celor 600 de milioane de locuitori ai Chinei continentale. Bilanţul realizărilor poporului chinez în cei şapte ani de viaţă liberă a fost admirabil ilustrat in materialele şi lucrările celui de al Vlll-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, desfăşurat cu cîteva zile în urmă la Pekin. Realităţile de astăzi ale Chinei ne pun în faţa unui tablou măreţ şi impresionant de realizări şi victorii. Îndeplinirea cu succes a sarcinilor primului plan cincnal (1953—1957) și perspectivele grandioase pe care le deschide cel de al doilea (1958— 1962) vor face din R. P. Chineză o mare putere economică și industrială. Este semnificativ faptul că pină la sfirșitul anului viitor, China va putea asigura prin propriile ei mijloace 60 la sută din nevoile economice în ce priveşte maşinile şi utilajul, ca să nu mai vorbim că de pe acum industria chineză produce autocamiane, avioane cu reacţie, generatoare de electricitate cu o putere de pînă la 12 000 kw. Realizări măreţe au fost obţinute în dezvoltarea producţiei agricole, în domeniul ridicării permanente a nivelului de trai material şi cultural al maselor populare. Nu este de mirare că în asemenea condiţii a înflorit şi s-a dezvoltat mişcarea de cultură fizică şi sport, care a devenit un factor de seamă in educaţia comunistă a maselor, în oţelirea fizică a celor ce muncesc. Crearea condiţiilor prielnice dezvoltării sportului de masă a dus şi la perfecţionarea măiestriei sportivilor chinezi. Astăzi, într-o serie de discipline ca baschetul şi voleiul, tenisul de masă şi nataţia, halterele şi alpinismul, reprezentanţii Chinei noi obţin succese de răsunet. Popoarele Chinei s-au trezit. S-au trezit dintrun somn adine şi negru al unei robii care a durat milenii. Acum, in condiţiile vieţii noi, cu ochii avizi de lumină, ele au pornit să cucerească culmile socialismului,. minunat. De aceea, de ziua marii sale sărbători trimitem spre îndepărtatul, şi totuşi atît de aproape de popor chinez, gîndurile şi urările cele mai bune. Cifre şi date din sportul Chinei noi • După 1 octombrie 1949 data eliberării şi renaşterii Chinei, au fost construite pe imensul teritoriu 13 mari stadioane (atletism + fotbal) cu tribune, 231 terenuri complexe de sport, 12 stadioane acoperite pentru baschet, volei și tenis. • Pekinul dispune de o magnifică hală de sport cu tribune pentru 6100 locuri, cu două săli secundare, avînd fiecare cite cinci terenuri de joc. La Tien-Tsin există un stadion acoperit pentru cinci mii spectatori, la Cen lang unul cu o capacitate de 4000 locuri. • Universitatea politehnică din Tien-Tsin, construită in 1952, dispune pentru cei 5000 de studenţi de: 60 terenuri de baschet, 25 terenuri de volei, 12 terenuri de fotbal, zeci de porticuri de gimnastică şi alte amenajări. • Intre anii 1952—1954 t au fost create in R.P. Chineză şase institute superioare de cultură fizică. Anul acesta tnvăţămintul sportiv a cuprins 5000 de studenţi. Milioane de tineri chinezi moderne, practică astăzi sportul pe baze probă de alergări pe un stadion PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INITI-VAT ORKAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICĂ ȘI SPORT DE PE LINGA CONSILIUL DE MINISTRI . $1 AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL XII Nr. 2895 * Luni 1 octombrie 1956 * 4 pagini 25 bani Deși învinsă cu 2-1 (1-1) Dinamo București s-a calificat în turul următor al Cupei Campionilor Europeni Viitorul adversar, campioana Bulgariei, T. D. N. A. (Sofia) ISTANBUL 30 (prin telefon de la trimisul special al ziarului „Scînteia“). — Inutil să vă mai spun că la începerea meciului Galatasaray — Dinamo București nu mai era nici un loc în tribunele cochetului stadion care poartă numele echipei-gazdă. Biletele fuseseră vîndute cu 5 zile Înainte iar spectatorii veniseră la stadion cu 4 ore Înainte ca arbitrul austriac Jiranek — care avea să se achite perfect de misiunea lui — să apară în fruntea celor două echipe și să dea semnalul începerii întîlnirii. Echipa noastră a pierdut cu 1—2 (1—1). Ea a cîștigat însă dreptul participării la turul următor, cînd va întîlni pe campioana R.P. Bulgaria T.D.N.A. La Istanbul dinamoviştii au arătat că ştiu să joace meciurile-cheie pe teren străin. Ei au jucat deosebit de calm, mai ales in prima repriză, astfel că au putut dejuca de la bun început planurile fotbaliştilor turci care au căutat să sufoce prin atacuri susţinute echipa noastră. Dimpotrivă, cei care au avut iniţiativa au fost fotbaliştii romîni care au dominat în primele 45 de minute impunîndu-şî superioritatea tehnică şi tactică. Dinamo a şi marcat în această perioadă prin Suru (min. 30) care a tras plasat de la 10 m, luînd orice speranţă lui Turgay. Zece minute mai tîrziu Galatasaraty egalează prin Kadri care a şutat imparabil de la 16 m După pauză aspectul meciului s-a schimbat. Cei care au atacat au fost fotbaliştii turci. Dinamo a făcut în această repriză un pronunţat joc de menţinere a rezultatului ţinîndu-l pe Neagu între mijlocaşi. Galatasaray a iniţiat multe atacuri dar ele au fost rigidat destrămate de către fraţii Băcuţ şi FI. Anghel (care l-a anihilat complect pe „creierul“ înaintării echipei gazdei Isfendiar). In plus Uţu s-a dovedit foarte bine inspirat intervenind cu succes. O singură dată apărarea noastră a fost făcută mat In această repriză, Melin II a tras prin surprindere şi Uţu a trebuit să scoată mingea din plasă. Era însă minutul 90 aşa că n-am mai avut nici un fel de emoţii. Abia pusă mingea la centru şi arbitrul Jiranek a şi fluerat sfirşitul întîlnirii. Turgay şi coechipierii lui i-au felicitat pe dinamovişti urîndu-le succes pe mai departe în Cupă. Formaţiile: GALATASARAY: Turgay — Saim, Enver — Kadri, Ergun, Gunar — Isfendiar, Suad, Aii, Metin II, Gunger. DINAMO: Uţu — Băcuţ, Atucuţ 11, PI. Anghel — Călinoiul Nunweiler — Mihai, Neagu, tine, Voica, Suru. Cei mai buni jucători au fost: Kadri, Ergun, Isfendiar, Uţu, franţii Băcuţ, FI. Anghel, Suru (în priza întîi), TUDOR VORNICU . Sportivii sovietici, primii oaspeţi ai campionatelor internaţionale de tir ale R.P. R., au sosit în Capitală grafiile de... rigoare, am avut posibilitatea să luăm primul contact al maeştrii tirului sovietic. Am recunoscut îndată pe eroii disputatului baraj pentru titlul de campion european la pistol viteză, recordmanii mondiali, E. Cerkasov, V. Sorokin şi V. Nasonov, pe record menu mondial Umarov, pe campionii mondiali A. Bogdanov şi V. Borisov. Unul dintre antrenorii sovietici care însoţesc lotul, I. R. Ichelsont a ţinut să ne spună: „Am deplasat la Bucureşti lotul olimpic de tir al Uniunii Sovietice. După cum vedeţi însă, la acest concurs ne prezentăm cu câte trei trăgători (acesta este protocolul întrecerilor) însă la Melbourne vor concura numai doi din fiecare probă, lată pe specialităţi care sunt reprezentanţii Uniunii Sovietice la a 111-a ediţie a campionatelor internaţionale de tir ale R.P.R.: armă liberă calibru redus: Borisov, Itchis, Pereberip; armă liberă calibru mare: Bogdanov, Erdman, Avilov; pistol viteză: Cerkasov, Sorokin, Nasonov; pistol precizie: Umarov, Iasinschi, Martazov, talere: Moghilevski, Kalinin, Nicandrov. Vreau să vă mai spun sa apreciez mult poligonul Tunari care, după părerea mea, este unul dintre cele mai bune din cite am văzut“. B. P. Pereberin, recordmeu mondial, ne-a spus : „Vizitez pentru a cincea cară Bucureştiul şi doresc mult ca în cadrul acestor întreceri să realizez rezultate bune. Urez tuturor participanţilor mult succes In cursul zilei de astăzi vor sosi în Capitală loturile de participanţi ale R.P. Bulgaria, R. P. Polone şi R.P. Ungare, urmînd ca restul loturilor să sosească mîine. H. N* Ieri după amiază numeroşi trăgători de frunte, activişti şi iubitori ai tirului din ţara noastră, au venit în Gara de Nord pentru a-i întîmpina pe primii oaspeţi ai campionatelor internaţionale de tir, sportivii sovietici. După urările de bun sosit, emoţionantele revederi şi foto- Sportivii sovietici la sosirea in Gara de Nord. (Foto: I. MI HA ICA)} MOZ Şl PAWLOWSKI (R.P. POLONĂ) INVINGĂTORI U SPADĂ Şl RESPECTIV SABIE IN CONCURSUL INTERNAŢIONAL D£ SCRIMĂ Previziunile noastre nu au fost dezminţite nici de concursul internaţional de spadă. Luăm ca martori pe numeroşii spectatori prezenţi în dimineaţa şi dupăamiaza zilei de 29 septembrie, care au părăsit sala Dinamo convinşi că spada este o probă Intr-adevăr de înaltă spectaculozitate, concursul de sîmbătă a întrecut ca dispută orice aşteptări. Iar ca valoare s-a apropiat evident de nivelul marilor competiţii europene: Ridz, Saccaro, Prezedzieckî, Zimoch, Bulleri sunt spadasini care incintă privirea prin execuţiile tehnice şi prin mişcarea pe planşe (vom mai auzi curînd de ei în finalele mondiale), iar trăgătorii noştri actuali nu cunosc nici elementele spadei moderne şi nici nu sunt pregătiţi pentru a pune în aplicare măcar cunoştinţele, învechite, pe care le au. Cu alte cuvinte, întrecerea de spadă ne-a satisfăcut ca luptă sportivă, ca spectacol, dar ne-a deziluzionat în ceea ce priveşte valoarea spadasinilor noştri. După succesele de joi şi vineri, de la floretă, am gustat sîmbătă din paharul amar al înfrîngerii, nici un sorimer român nu a reuşit să intre în finală, ţara noastră urmînd să fie reprezentată în disputa celor mai buni opt printr-un pentatlonist, Victor Teodorescu. Fără comentarii! Teodorescu, al cărui loc VIII reprezintă totuşi o victorie pentru uni pentatlonist, a realizat două mari performanţe: a fost — după cum am arătat — singurul român în finală şi a fost trăgătorul Care a decis soarta primului loc. Invingînd surprinzător pe italianul Saccaro, Teodorescu l-a scos pe acesta din lupta pentru titlu lăsîndu-1 pe Ridz să urce — fără emoţii — pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere. Polonezul Ridz a meritat — fără doar şi poate — victoria în acest concurs. El s-a comportat în finală mai bine decît oricare altul. Chiar mai bine decit Saccaro care în eliminatorii şi semifinale a entuziasmat prin fineţea, varietatea şi eficacitatea acţiunilor sale, dar care în finală a greşit mult,foarte mult insistînd numai pe atacuri şi acelea inutil de prelungite. La vîrsta lui — are numai 17 ani — este explicabilă o asemenea orientare tactică defectuoasă, care l-a frustat detitlul de învingător, aruncîndu-l tocmai pe locul IV. înaintea lui s-au clasat trei polonezi: acel excepţional Ridz şi colegii săi de echipă, tot atît de valoroşi, Prezedziecki şiZimoch. Astfel, după părerea noastră spadasinii polonezi au obţinut „paşaportul“ pentruAustralia. Iată rezultatele finalei: 1. Ridz (R.P.P.) 6 v.; 2. Prezedziecki (R.P.P.) 5 v.; 3. Zimpih (R.P.P.) 4 v. — 26 t. p.; 4. Saccaro (Italia) 4 v. — 28 t. p.; 5. Maciejewski (R.P.P.) 3 v. — 25 t. p.; 6. Bulleri (Italia) 3 v. — 27 t. p.; 7. Stavrev (R.P.B.) 2 v.; 8. Teodorescu (R.P.P.) 1 v. Și în concursul de sabie, un italian, P. Chicca a luptat pentru primul joc în compania a patru excepționali trădători polonezi: PawlowsWT, (Continuare In pag. 4-a).