Sportul Popular, decembrie 1956 (Anul 11, nr. 2929-2943)

1956-12-01 / nr. 2929

Astăzi primul stări Ziua die 1 decembrie a fost aşteptată cu multă ne­răbdare de sute de mii de ti­­neri şi tinere, dornici să ia startul în întrecerile Sparta­chiadei de iarnă a tineretului. In multe colective, în săptămî­­nile care au precedat această zi s-au desfăşurat numeroase ac- I tiuni menite să asigure succe­sul marii competiţii de masă. De exemplu, in colectivele spor­tive săteşti au început din vre­me nu numai pregătirile orga­­­­nizatorice şi propagandistice, dar chiar antrenamentele şi­­ concursurile preliminare.­­ In sfirşit a sosit şi ziua pri- J mului start şi este de ajuns să­­ privim rubrica alăturată pentru­­ a vedea că unele colective spor­­­­tive din Capitală au şi dat­­ semnalul începerii întrecerilor. „ Principalul este ca această ini­­ţ­­iativă să fie extinsă. Este sar­­­­cina comisiilor regionale, raio- r nale, orăşeneşti şi comunale de­­ organizare a Spartachiadei să­­ îndemne activiştii din colective 1 spre acest obiectiv. Concursurile I primei etape trebuie începute­­ imediat, pentru ca desfăşurarea I lor să cuprindă mase cit mai largi, în întreceri cit mai bine­­ organizate. In ziua in care mii de tineri­­ din întreaga ţară au început ma­­­­rea lor întrecere sportivă, în care sute de activişti sportivi pornesc la muncă pentru a transforma Spartachiada de iarnă a tineretului intr-o nouă victorie a sportului nostru de masă, urăm succes deplin tutu- r ror participanţilor si tuturor­­ celor ce se străduiesc să asi- | gure marii competiţii o perfectă­­ desfăşurare. ? SPORTUL POPULAR“ Pag. 2-a Nr. 2929 , CARNET MEDICAL | Veți fi, poate, surprinşi intilnind ca ilustrafie la această rubrică o... copertă de carte. Nu este vorba insă despre o greşală a paginato­rului ci de intenția precisă a au­torului de a vă prezenta în rîndu­­rile ce urmează o lucrare care lă­mureşte, în mare măsură, una din­tre cele mai spinoase probleme le­gate de efortul sportiv: alimenta­ţia raţională, în funcţie de condiţiile de pregătire, de specificul sportului preferat şi chiar de individualitatea sportivului. E­ste mult mai uşor, uneori, să prezinţi o carte literară decit o lucrare ca „Alimentaţia sportivu­lui", de prof. dr. E. Crăciun şi Gh. Epuran. In acest ultim caz nu te pofi rezuma la o scurtă trecere in revistă a subiectului, urmată de u­­nele aprecieri, ci eşti obligat să faci prezentarea fiecărui capitol şi subcapitol, în parte. Cum însă a­­cest lucru ar fi imposibil şi spa­ţiul ce ne stă la dispoziţie, ne mul­ţumim să remarcăm justa alcătuire a lucrării. Pornind de la genera­lităţi teoretice asupra alimentaţiei d­in ansamblu şi a aumentaţiei spor­tivului în special, enunţind, rind pe rind, particularităţile alimentaţiei în funcţie de efort, grupele de sub­stanţe alimentare, atitudinea spor­tivului faţă de metoda alimentaţiei raţionale, lucrarea înfăţişează în cea de-a doua jumătate principiile de bază în metodica alimentaţiei la sportivi. Apoi particularităţile a­­limentaţiei în funcţie de perioada de antrenament, de ramura de sport şi, în sfîrşit, principiile ce trebuie să guverneze alcătuirea ra­ţiei, a menurilor şi pregătirea cu­linară a alimentelor. Numeroase ta­bele cuprinzind echivalentele calo­rice ale substanţelor nutritive, ali­mentelor şi menurilor, conţinutul lor in vitamine şi săruri, roţii ali­mentare în funcţie de virstă şi efort, etc. întregesc în mod armonios cu­noştinţele celor care studiază ex­celenta lucrare a prof. dr. E. Cră­ciun şi Gh. Epuran, tipărită recent de Editura Tineretului-Cultură fi­zică şi sport. N-am vrea să încheiem această succintă prezentare înainte de a re­marca stilul curgător, explicit, care permite utilizarea lucrării nu nu­mai de către specialişti — medici şi antrenori — cit şi de către sportivii dornici să-şi facă din a­­limentaţia raţională un aliat în lup­ta pentru măiestrie. Tot aici trebuie spus că, chiar dacă lucrarea este susceptibilă de noi îmbunătăţiri, ea reprezintă o sinteză a studiilor e­­fectuate pină acum in domeniul ali­mentaţiei raţionale a sportivului. Autorii merită felicitări pentru cu­rajul cu care şi-au asumat dificila sarcină de a-şi afirma părerile in­tr-un domeniu atît de supus con­troverselor şi de a fi făcut-o cu mult succes, contribuind la întări­rea bazei ştiinţifice a instruirii sportivilor noştri. Iar acum, pentru a rămîne fideli titlului de rubrică, iată şi sfatul nostru, adresat deopotrivă con­fraţilor, tehnicienilor şi sportivilor, studiaţi cu atenţie lucrarea „Ali­mentaţia sportivului'', experimentaţi recomandările autorilor şi comu­­nicaţi-le observaţiile voastre. Dr. V. AR­NA­U TU O partidă tart". Cine ca fi­âştigător? Desigur, cel ce va dovedi mai multă putere de luptă. Deocamdată, această partidă inaugu­rează concursul de şah­ al Spartachiadei, in cadrul cercului spor­tiv Progresul-Banca Agricolă. ANTRENAMENTE, ÎNTRECERI LA PRIMUL CONCURS IN CAPITALA: O SUB­PRIZA PLĂCUTA Nu se poate spune că sportul are mulţi adepţi convinşi printre cei ce stau cufundaţi în noianul de cifre: contabilii! Fiindcă — ştiut este — „oamenii cifrelor” sînt mai greu d­e Înduplecat cînd discuţia alunecă spre probleme mai „mărunte”, cum ar fi, de pildă, un meci de fotbal sau o partidă de tenis de masă. Şi totuşi... ...Miercuri seara, în sala de la stadionul Progresul Finanţe Băn­ci — unde a avut loc deschiderea festivă a Spartachiadei­ de iarnă, în cadrul cercului sportiv Banca Agricolă — previziunea noastră s-a dovedit a fi pripită şi a fost infirmată de realitatea însăşi: în foile de concurs la şah şi tenis de masă, au dominat (şi la propriu şi la figurat) „­contabilii! Dumi­tru Garofil, de exemplu, unul din­tre puţinii „mezini” prezenţi în concurs a cedat fără drept de a­­pel în faţa lui Ion Bărăscu. Ga­rofil a atacat tot timpul însă vîrst­­nicul său adversar i-a răspuns cu arm­e mult mai eficace : calmul şi siguranţa. Cu această victorie, contabilul Ion Bărăscu a făcut pri­mul pas in activitatea sportivă... oficială. Şi, cine ştie, poate-l vom întîlni printre cei „cinci” care vor cîştiga dreptul să reprezinte culo­rile cercului sportiv în etapa su­ .1­perioară. I:­ sala vecină, fotoreporterul de a „Informa ia Bucureş­uilui“, cau­tă un unghiu din care să prindă mai bine pe peliculă o straşnică partidă de şah, între doi colegi de breaslă , contabilii Alexandru Hris­­cu şi Ghieorghe Dumitrescu. Am fi dorit ca şi ceilalţi, un cîştigător, dar pînă în cele din urmă totul s-a soldat Cu o neaşteptata... re­miză ! Prima întîlnire oficială a mem­brilor cercului sportiv Progresul Banca Agricolă, a coincis cu înce­putul primei faze a Spartachiadei de iarnă în colectivul Progresul F.B CITEVA AMĂNUNTE... ...despre întrecerile Spartachia­dei de iarnă, în cadrul colectivului sportiv Energia­ Armătura, ni le-a furnizat însuși conducătorul în­treprinderii, directorul Vizan­te, ca­re este un înflăcărat suporter al sportului. „Noi nu avem sportivi cu renume — ne-a declarat tov. Vi­­zante — aşa că fiecare competiţie de mase reprezintă un prilej de afirmare şi este primită cu multă dragoste". Şi vizita noastră a do­vedit că aceste cuvinte nu sînt... vorbe în vînt. Pînă în prezent s-au înscris la cele cinci discipline spor­­tive peste 120 de tineri, care au şi luat parte la concursurile pre­gătitoare. Şi lista este încă des­chisă... LA F.C. „GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ*... ...deschiderea Spartachiadei de iarnă a fost aşteptată ca un eve­niment deosebit. Dovadă că ime­diat după cuvîntul festiv, mesele de şah au fost pur şi simplu a­­saitate. „Intîrziafii” au avut ce regreta, fiindcă in spaţioasa sală a clubului, locurile erau toate ocupate ! In timp ce şahiştii şi jucătorii de tenis de masă îşi disputau în­­tîietatea, în sala de gimnastică amatorii urmăreau evoluţia celor mai tinere participante : elevele şcolii profesionale. Aseară au par­ticipat la întrecerile inaugurale numai 84 de tineri. Puţini? Nu! Nu trebuie să uităm că lista cu­prinde 1460 de sportivi, iar con­cursurile vor avea loc seară de seară... M. PETRE I S­O S. I... S.O.S. !... Cu şase luni în urmă, colecti­vul sportiv Progresul­ Constanţa şi-a mutat sediul în strada Inde­pendenţei Nr. 13. Drept magazie de echipament a fost aleasă o în­căpere mică, întunecoasă, în care apa este un veşnic... locatar. Ţeava spartă prin care se scurge apa­­ de pe terase precum şi cele două guri de canalizare din in­teriorul „magaziei“, sunt izvoare nesecate. „Fluxul“ atinge apo­geul în zilele ploioase, cînd apa pătrunde din belşug prin cele trei orificii. Am cercetat cu compătimire „victimele“. Ghetele de fotbal sunt adevărate bărcuţe. Cîndva (nu e mult de atunci !) ele au fost noi-m­ute: mănuşile de box (atît de căutate de pugiliştii constăn­­ţeni) au intrat în putrefacţie. Treningurile se distrug, sacii pen­tru antrenamentul boxerilor (ne­­întrebuinţaţi încă) se prăpădesc şi ei... ...Şi nimeni nu este vinovat ! Constantin Purcăreanu, preşedin­tele, acuză serviciul spaţiului lo­cativ, se stropşeşte la magazio­ner (cică e lipsit de „spirit gospodăresc“), la fiecare din sportivii care îi aduc reproşuri. Iată cum, din lipsă de grijă faţă de bunul obştesc, din cauza nepăsării conducerii colectivului, se irosesc zeci de mii de lei, se distruge material sportiv de care multe colective­ duc lipsă. „Nau­fragiaţii“ aşteaptă însă, un sal­vator. Deci, „S.O.S.“ asociaţia Progresul I „MUZEUL“ DIN STRADA DUCA... O fîşie de tablă ruginită (care ţine loc de firmă), bătută de ani şi de vînturi, se încăpăţînează să nu cadă deşi e prinsă doar în trei cuie; un singur panou, văduvit şi el de un picior şi de ...coş, trei rînduri f­e bănci (aicî a fost cîndva tribuna) iar în fund, pozînd ironic, unul din stîlpii care susţineau instalaţia electrică pen­tru jocurile în nocturnă , iată vestigiile unuia din cele mai fru­moase terenuri de baschet şi vo­lei din Constanţa: terenul colec­tivului sportiv Progresul. Cu cîtva timp în urmă, tere­nul din str. Duca a „crescut“ mulţi protagonişti ai baschetului şi voleiului. Nu ştim însă dacă pe atunci destinele colectivului erau tot în mîinile tovarăşului Constantin Purcăreanu, dar con­vingerea pe care ne-am format-o în recentul nostru popas în ora­şul de pe malul mării este că „hăţurile“ s-au rupt şi căruţa a­­leargă fără... vizitiu. fi-mă / Daţi-i la ziar pe vinovaţi ! LA CONSTANTA P MIHAI Despre o revistă mult căutată: FOTBAL Deşi are un evident caracter teh­nic (este organ tehnic al Comite­tului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lingă Consiliul de Miniştri), deci se poate presupune că se adre­sează numai anumitor categorii de cititori, totuşi — datorită aspec­tului său grafic, formelor variate şi interesante în care sunt tratate unele probleme de pură tehnică, ca şi conţinutului său bogat, revista „Fotbal“ a ajuns să aibă o largă circulaţie şi să fie căutată astăzi şi de simplii pasionaţi ai fotbalului, oamenii din tribune. Nici nu mai vorbim de cei cărora li se adresează în primu­l rînd re­vista, antrenori, instructori, arbitri, jucători. Deunăzi stăteam de vorbă pe a­­ceastă temă cu Cotea Vîîcov, an­trenor (la Dinamo 6 Bucureşti) şi arbitru. El ne-a împărtăşit cîteva o­­biecţiuni interesante: — „Revista îmi place. Cu fiecare număr care apare se îmbunătăţeşte ca prezentare şi conţinut. Personal, sunt de părere că revista „Fotbal" a înregistrat o serioasă creştere de nivel. In asemenea conditii şi ea a reprezentat pentru antrenori şi ar­bitri un real ajutor în îmbunătăţi­rea activităţii lor. Mai mult chiar, este foarte folositoare şi jucători­lor. La noi, la Dinamo 6, revista este citită cu mult Interes nu numai de tehnicieni, ci şi de jucători (Székely, Dumitru Niculae, Motoc, Marin, Stere, etc.) care comentează articolele şi trag concluzii pe mar­ginea pregătirii lor. Am de făcut însă, cîteva obser­­vaţiuni de fond şi formă. In primul rînd, trebuie să subliniez că unele articole (cele de analiză, de pildă) apar prea tîrziu şi nu-şi mai ating scopul, fiind prea departe de eveni­mentul la care se referă. Legat de această problemă, vreau să fac o sugestie: revista ar trebui să aibă o rubrică de „ultimă oră“ — ca să spun aşa — în cadrul căreia să apară, comentate sau sub o for­mă de recapitulare, evenimentele fotbalistice interne din ultima lună. In sfîrşit, trebuie să semnalez şi problema copertelor, care merită mai multă atenţie. Ultimele coperte nu sunt clare şi nici semnificative sau interesante din punct de vedere al momentelor de joc“ La aceste opinii asupra revistei „Fotbal" s-au adăugat multe altele,­­între care desprindem una venită dintr-o asociaţie sportivă mai tinară dar cu un mare număr de secţii ift fotbal: Recolta. Ne-a vorbit antreno­rul Mişu Goldenberg, tehnician al acestei asociaţii: „Pe mine personal, revista m-a ajutat şi mă ajută mereu in pro­blemele tehnico-organizatorice. A fi un conţinut foarte variat şi bogat, prezentat in forme interesante. Păcat însă, şi cu asta fac o observa­ţie cu caracter general, că unele materiale apar prea tîrziu şi sunt rupte de actualitate, mai bine zis îşi pierd actualitatea. Dacă, de pildă, analiza taberei de juniori din iulie apare în octombrie, ea nu mai are aceeaşi valoare şi acelaşi efect, pe care l-ar avea apărînd în august sau cel mai tîrziu septembrie. In cazul unor probeme, apariţia la timp este o condiţie esenţială pen­tru valoarea analizei. Apreciind revista prin prisma specificului asociaţiei noastre, con­sider că ea ar putea juca un rol mai important în stimularea şi dezvoltarea fotbalului, mai ales în mediul sătesc unde activează sute de echipe. Pentru aceasta este însă necesar în primul rînd ca revista să pătrundă cît mai departe, în raioane, comune, sate. Şi aşa însă, revista „Fotbal" ar putea sprijini în mod eficient fot­balul sătesc, fotbal din colectivele Recolta, publicări materiale ca: un îndrumar pentru instructorii volun­tari privind desfăşurarea muncii lor de pregătire a fotbaliştilor de la sate — îndrumar scris pe în­ţelesul lor; staturi pentru alegerea şi construirea de terenuri simple; anauza acnviaţii unor secţii de fotbal Recolta din comune raioane sau regiuni Sugerez, de asemenea, publica­rea unui material mai bogat pri­vind instruirea copiilor. A apărut ceva pînă acum, dar cred că este in­suficient faţă de importanţa aces­tei probleme. Reluarea mai amplă a acestei preocupări şi publicarea unor materiale metod­­e concrete ar constitui un mare ajutor pentru cei care se ocupă de pregătirea mi­cilor fotbalişti. Să nu uităm că aşa cum îi vom creşte, aşa ce vor dez­volta, deci, lor — copilii — tre­buie să li se asigure o instruire să­nătoasă. Pentru aceasta, cadrele tehnice au nevoie de îndrumare și orientare. Revista „Fotbal" ar "pu­tea îndeplini și acest rol". In aşteptarea primelor competiţii de iarnă Hocheiştii, patinatorii şi schiorii din Tg. Mureş şi-au început din timp pregătirile în vederea sezonu­lui competiţional de iarnă. Astfel, echipa de hochei Dinamo, care va participa la jocurile din prima ca­tegorie a ţării şi-a început antre­namentele în sală încă de la 1 oc­tombrie, sub conducerea­ntrenoru­­lui Ladislau Incze (Iî). Lotul di­namoviştilor din Tg. Mureş cu­prinde 18 jucători. Patinatorii aceluiaşi colectiv, care se antrenează tot de la 1 octombrie, vor ieşi în curînd să-şi continue pregătirile pe gheaţă. Pentru ca activitatea de schi să se desfăşoare în cele mai bune con­­diţiuni au fost luate, pe lingă o se­­rie de măsuri de instruire, şi mă­suri organizatorice. A fost reorga­nizată comisia regională de schi (care imediat după aceea şi-a în­tocmit un vast program de lucru). S-au deschis cursuri teoretice pen­tru schiorii începători, etc. Primii schiori care au început antrenamen­tele sunt cel al colectivelor Energia D. Nicoară corespondent

Next