Sportul Popular, ianuarie 1957 (Anul 12, nr. 2944-2956)
1957-01-03 / nr. 2944
CUVlNTUL PARTIDULUI, PRIMIT CU DRAGOSTE Si ENTUZIASM Există la noi obiceiul moştenit din străbuni de a mtîmpina fie, care nou an în faţa meselor îmbelşugate, în cîntece, veselie şi clinchet de pahare. Acum însă, noaptea de revelion a fost şi mai plirte de, bucurii, muzica a răsunat parcă mai vesel, iar urările au fost făcute cu şi mai multă căldură : anul nou începea sub cele mai fericite auspicii, pentru că, numai cu două zile înainte, Partidul adusese la cunoştinţa maselor de oameni ai muncii o serie de hotărîri de primă importanţă, izvorîte din grija sa permanentă faţă de om şi nevoile lui. In numeroase scrisori sosite la redacţie, sportivi din toată ţara îşi împărtăşesc bucuria ce i-a cuprins citind Comunicatul asupra şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. şi raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la această plenară. , Partidul ne cunoaşte nevoile şi părerile‘ Am citit raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej şi trebuie să mărturisesc că satisfacţia mi-a fost aşa de mare încît n-am putut s-o păstrez doar pentru mine şi am simţit nevoia să discut cu ceilalţi colegi de echipă, jucători de rugbi ai colectivului Energia „Republica“, în majoritate muncitori laminorişti. Nu pot spune că am reuşit să chibzuim asupra tuturor aspectelor care se desprind din raport. Capitolul din raport referitor la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi sporirea cîştigului muncitorilor ne-a preocupat, cum e şi firesc, în cea mai mare măsură. Critica adusă sistemului de salarizare de pină acum ne-a dovedit în ce măsură cunoaşte partidul nevoile şi părerile maselor de muncitori. Intr-adevăr şi în uzina noastră salariul tarifar încetase să fie elementul determinant al cîştigului muncitorilor iar normele de muncă erau deseori fie necorespunzătoare, fie lipsite de concordanţă cu calificarea muncitorului şi cu condiţiile specifice de muncă. Măsurile propuse pentru creşterea salariului tarifar mediu, pe întreaga economie naţională, cu 36 la sută, ca şi cele privind îmbunătăţirea normării muncii şi a sistemului de premiere corespund, socotim noi, scopului propus, ridicarea nivelului de trai al maselor de oameni ai muncii. TOMA MOLDOVEANU inginer la uzinele „Republica“ Laureat al Premiului de Stat Tot mai multe tractoare pe ogoarele Patriei Ori de cite ori se vorbeşte despre succesele industriei noastre în producţia de utilaj agricol, este amintit numele Uzinelor de tractoare din Oraşul Stalin. Şi ori de cite ori auzim numele acestor uzine, noi, muncitorii ei, suntem mîndri de faptul că de munca noastră se leagă nu numai primii paşi în realizarea tractoarelor romîneşti ci şi multe din succesele obţinute în mecanizarea agriculturii. Iată de ce am citit cu toată atenţia capitolele din raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, referitoare la sarcinile agriculturii noastre în anii celui de-al doilea Cincinal. Mai dau saurc cită importanţă are, în realizarea acestor sarcini, mecanizarea principalelor lucrări agricole în lupta pentru o producţie cît mai ridicată la hectar şi, din acest punct de vedere, mă angajez să depun toate eforturile pentru ca să pot contribui şi eu la trimiterea cut mai multor tractoare pe ogoarele patriei. NICOLAE MANU şef de linie la Uzinele de Tractoare Oraşul Stalin, schior în lotul asociaţiei Energia .Ne înţelegem şi mai bine îndatoririle“ Mulţi dintre noi, ţăranii cu gospodării individuale din comuna Brăniştari, raionul Vidra, am înţeles de la început că sistemul cotelor obligatorii reprezintă o măsură trecătoare şi că desfiinţarea lor va avea loc cu atît mai repede cu cît noi, cei de pe ogoare, ne vom îndeplini mai conştiincios datoria cetăţenească de a preda cotele la vreme. De aceea în anul care a trecut am fost printre cei dinţii care am predat către stat 98 kg. lapte, 16 kg. carne, 36 kg. grăsimi, 17 kg. sămînţă de floarea soarelui şi 152 kg. cereale. Vă puteţi închipui bucuria noastră cînd am citit în ziar despre Plenara C.C. al P.M.R., şi am văzut, în raportul ţinut de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la plenară, că se va trece la desfiinţarea sistemului de cote obligatorii la majoritatea produselor agricole, urmînd ca fondul central să fie asigurat pe calea achiziţiilor şi a contractărilor. Noi suntem recunoscători partidului pentru această măsură care ne va îngădui să obţinem cîştiguri mai mari decit pînă acum din gospodăriile noastre ţărăneşti. Eu şi alţi mulţi ţărani din comuna noastră am şi încheiat zilele acestea contracte pentru desfacerea produselor din viitoarea recoltă, dorind să arătăm muncitorilor de la oraşe că măsura de a se desfiinţa cotele obligatorii la majoritatea produselor agricole ne-a făcut să ne înţelegem şi mai bine îndatoririle. MARIN GH. STAN ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Brăniștari, raionul Vidra Cu mare însufleţire se desfăşoară în toată fara campaniei electorală pentru alegerea de despuiaţi în Marea Adunare Naţională. In primele rinduriale munciide agitaţie sunt şi numeroşi sportivi şi activişti sportivi care prin elanul lor îşi dovedesc dragostea neţărmurită pentru regimul' nostru democrat-popular. Ei a' - duc o contribuţie de seamă la succesul deplin în alegeri al Frontului'Democraţiei Populare. • Cunoscut sportivilor din oraş pentru rodnica activitate-pe -ţare o desfăşoară îrî cadrul comisiei regionale de bascheţi. Mihai Bahner este în momentul de faţă preşedintele comisiei de votare de la centrul nr. 3 din Timişoara. Tot în Timişoara, la centrul de votare nr. 7, o muncă susţinutăde agitaţie diude şi Alexandru Both, pe care cetăţenii din raza acestei circumscripţii electorale îl apreciază ca pe un vrednic muncitor şi bun, fotbalist. • La Bacău, în cadrul fabricii de hîrtie „Steaua roşie“ funcţionează o Casă a alegătorului con- dusă de Nicolae Marcu, preşedintele colectivului sportiv al, fabricii. Recent, Nicolae Marcu s-a întîlnit cu tinerii din fabrică. •■In aceste zile la Casa alegătorului din centrul oraşului Tg. Mureş este o deosebită animaţie. Numeroşi alegători, printre care şi sportivi fruntaşi se interesează îndeaproape de evenimentul de la 3 februarie. Deunăzi, jucătorii de hochei pe gheaţă ai echipei Dinamo Tg. Mureş, împreună cu antrenorul lor Incze II, au verificat dacă sunt trecuţi în listele de alegători. La un centru de vedare din oraş, baschetbalistul Attila Borbély din lotul R.P.R. a vorbit sportivilor despre condiţiile mai mai bune create tineretului PROLITAR! DIN TOATE TARILE. UNITI-VALT mm AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ȘI SPORT DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI] ŞI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Joi 3 ianuarie 1957 4 pagini 25 bani. ANUL XIII Nr. 2944 „lupa campionilor europeni“ DINAMO BUCUREŞTI A ÎNVINS PE T.D.N.A. SOFIA CU 3-2 (0-1) Au marcat: Stoianov (min 22), Nicuşor (min. 58) din 11 m., Ianev (min. 63), R. Lazăr (min. 67) şi Neagu (min. 82). Raport de comers: 10—2 (5—0) pentru Dinamo Arbitru : G. Jiranek (Austria). DINAMO: Uţu — Popa, I. Lazăr, F. Anghel — Călinoiu, Nunweiller — R. Lazăr, Nicuşor, Ene, Neagu, Suru. T.D.N.A.: Naidenov — Rakarov, Manolov, Enişeinov -Stoianov, Covacev — Milanov, Dimitrov, Panaiotov, Colev, lanev. S-au remarcat : Nunweiller, Nicuşor, I- Lazăr, Călinoiu, Neagu, R. Lazăr, Naidenov, Manolov, Bakarov, Panaiotov. Am aşteptat, alături de miile de sportivi, români şi bulgari, cu multă curiozitate returul meciului Dinamo — T.D.N-A- Sofia din „Cupa campionilor europeni“- Poate şi din cauza deselor aminari ale meciului, dar sigur din pricina acelui neuitat 8—1 şi mai ales din dorinţa de a vedea această nouă confra're’' Tt. .dintre s?, mai buni fotbalişti bulgari reuniţi în echipa TD.NA. şi dinamoviştii dornici nu de calificare — pentru că aceasta era ca şi imposibilă —, ci de reabilitare. In plus, aşa cum încercam să prevedem în avancronică, natura a asigurat acestei partide un cadru neobişnuit: zăpadă, destul de multă, adunată pe marginea terenului şi în tribune, şi... un geruleţ numai bun să te pătrundă pînă la oase... Totuşi,, în tribune au luat loc aproape 20.000 de adevăraţi îndrăgostiţi ai fotbalului. Ei nu au avut de ce regreta deplasarea la Stadionul Republicii. In primul rînd pentru că au vizionat un joc iute, dîrz (uneori chiar dur), cu multe faze palpitante mai ales la poarta temerarului Naidenov — în ciuda terenului acoperit cu un strat subţire de zăpadă îngheţată care a influenţat calitatea meciului. In al doilea rînd, pentru că au fost martorii unei victorii meritate a echipei Dinamo, care — prin comportare şi rezultat, 3—2 (0—1)^ — s-a reabilitat în bună măsură în faţa publicului nostru Şi în al treilea rînd, pentru că au avut satisfacţia să fie prezenţi la jocul cu care fotbalul nostru şi-a încheiat anul cu preţioasa victorie. O coincidenţă : la 31 martie 1956 Dinamo a deschis seria jocurilor internaţionale intercluburi cu o victorie la Liége (in Belgia) asupra echipei F.Q. Liegeoise (2—1) şi tot Dinamo a încheiat această serie la 30 decembrie cu victoria asupra campioanei Bulgariei. Şi această victorie este meritată şi preţioasă. Valoarea ei este şi mai mult conturată de clasa echipei învinse, ca şi de faptul că fotbaliştii bulgari au ţinut cu orice preţ să părăsească terenul cul puţin un meci nul. Cu acest succes, dar mai ales cu comportarea avută, Dinamo— repetăm — s-a reabilitat în parte de acel 8—1, care — acum — apare totuşi ca un accident posibil în viaţa unei echipe de fotbal (Sochaux din Franţa a pierdut cu 14—1 un joc amical cu Real Madrid, iar Rapid Viena cu 9—2 finala Cupei Europei Centrale cu Vasas Budapesta). Totuşi, victoria de duminică trebuie privită la justele ei proporţii şi mai ales în lumina concluziilor care trebuie trase. Să nu facem din acest succes un motiv de ascensiune... spre al nouălea cer. Este foarte adevărat că în acest meci, Dinamo a avut una din puţinele comportări foarte bune ale anului 1956 şi că a jucat cu o vo(continuare in pag. 3 a) Unul din jucătorii care a lăsat o excelentă impresie, în cursul partidei Dinamo-T.D.N.A , a fost portarul bulgar Naidenov. Atent, sobru, curajos şi elastic,Naidenov a avut nenumărate intervenţii salutare. Fotografia de mai sus înfăţişează o ieşire oportună, graţie căreia Naidenov a oprit un nou atac al dinamoviştilor. Habarov (nr. 2) şi Nunweiller (nr. 6)—un adevărat al şaselea înaintaş — sunt gata să intervină în caz de nevoie. Naidenov însă, le-a răpit orice speranță... (Foto I. MIHAICA) C.C.A. A CISTIGAT PRIMA COMPETIŢIE DE HOCHEI A SEZONULUI, DUPA „30 DECEMBRIE” miercurea ciuc 2 (prin telefon). De cîteva săptămini oraşul de la poalele muntelui Harghita este pur şi simplu asaltat de hocheişti şi patinatori. Temperatura scăzută de aci a făcut ca la Miercurea Ciuc să se adune cele mai bune echipe de hochei, care au avut la dispoziţie condiţiuni de antrenament (fireşte, că ne referim în primul rînd la cele climatice, mult căutate de hocheişti) excelente, ceea ce a făcut ca ele să se prezinte bine pregătite la startul primei competiţii, cupa „30 Decembrie“, organizată de colectivul sportiv Recolta Miercurea Ciuc, în cinstea aniversării proclamării Republicii noastre dragi. De fapt, într-un anumit fel, această întrecere poate fi considerată ca o „avanpremieră“ a campionatului, o minunată ocazie de a se face o ultimă și temeinică verificare a stadiului de pregătire a echipelor. Acum, înainte de a trece la comunicarea rezultatelor, cîteva cuvinte despre cele opt echipe participante. Toate s-au prezentat mulţumitor, mai ales în ceea ce priveşte pregătirea fizică şi tehnica individuală. Majoritatea formaţiilor participante la cupa „30 Decembrie“ s-au arătat însă şi acum deficitare la capitolul tactică. Acţiunile de atac s-au desfăşurat fără fantezie, purtînd mai mult un caracter individual. Aşa cum am spus mai sus, la această întrecere au participat 8 echipe, care şi-au disputat patru meciuri preliminare. Rezultatele în aceste partide au fost rmare- te: C.C.A. — Progrese Irea Ciuc 14—3; Flamura reşis Sighişoara — Energia Steagul roşu Oraşul Stalin 3—1 ; Recolta Miercurea Ciuc — Dinamo Tg. Mureş 9—2 ; Ştiinţa Cluj — Progresul Gheorghieni .7—2. In semifinalele competiţiei s au disputat întîlnirile Recolta Miercurea Ciuc — Flamura roşie Sighişoara şi C.C.A. — Ştiinţa Cluj. In primul joc victoria a revenit echipei din Miercurea Ciuc cu categoricul scor de 13—0 (4—0; 8—0; 1—0), iar în cealaltă partidă C.C.A.-ului care a ciştigat cu 7—1 (5—0; 2—0; 0—1). Pentru desemnarea ocupantelor focurilor 3 şi 4 Ştiinţa Cluj a întâlnit Flamura roşie Sighişoara. Victoria a revenit studenţilor clujjeni cu scorul de 13—3 (3—2; 4—1; 6—0). Punctele au fost marcate de Covaci (7), Cazan (4), Tömör şi Takacs II pentru Ştiinţa şi Vaniec, Camill şi Adleff pentru Flamura roşie. In meciul final echipele C.C.A. şi Recolta Miercurea Ciuc, deşi cele mai bune din ţară, nu au furnizat totuşi o partidă spectaculoasă şi de un ridicat nivel tehnic. Dimpotrivă, meciul a fost confuz şi de multe ori brutal. Victoria a revenit bucureştenilor cu scorul de 2—0 (1—0; 1—0; 0—0), prin punctele înscrise de Ganga şi Zografi. Partida a fost bine arbitrată de I. Petrovici şi L. Biro. Au jucat formaţiile : C.C.A.-Dron (Puşcaş) — Csaka, Ionescu, Zografi, Flamaropol, Peter — Incze III, Raduc, Lorincz, Măzgăreanu, Ganga — Dlugoş; RECOLTA: Lako (Sprencz) — Fenke I, Fodor, Ferenczi, Török I, Takacs I — Spirer, Halle, Fenke II, Szabó, Török II. vASILE KADAR _1