Sportul Popular, ianuarie 1957 (Anul 12, nr. 2944-2956)

1957-01-03 / nr. 2944

CUVlNTUL PARTIDULUI, PRIMIT CU DRAGOSTE Si ENTUZIASM Există la noi obiceiul moştenit din străbuni de a mtîmpina fie­, care nou an în faţa meselor îmbelşugate, în cîntece, veselie şi clinchet de pahare. Acum însă, noaptea de revelion a fost şi mai plirte de,­ bucurii, muzica a răsunat parcă mai vesel, iar urările au fost făcute cu şi mai multă căldură : anul nou începea sub cele mai fericite auspicii, pentru că, numai cu două zile înainte, Partidul adusese la cunoştinţa maselor de oameni ai muncii o serie de ho­­tărîri de primă importanţă, izvorîte din grija sa permanentă faţă de om şi nevoile lui. In numeroase scrisori sosite la redacţie, sportivi din toată ţara îşi împărtăşesc bucuria ce i-a cuprins citind Comunicatul asupra şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. şi raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la această plenară. , Partidul ne cunoaşte nevoile şi părerile‘ Am citit raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej şi trebuie să mărturisesc că satisfacţia mi-a fost aşa de mare încît n-am putut s-o păstrez doar pentru mine şi am simţit ne­voia să discut cu ceilalţi colegi de echipă, jucători de rugbi ai colectivului Energia „Republi­ca“, în majoritate muncitori la­­minorişti. Nu pot spune că am reuşit să chibzuim asupra tu­turor aspectelor care se des­prind din raport. Capitolul din raport referitor la îmbunătăţi­rea sistemului de salarizare şi sporirea cîştigului muncitori­lor ne-a preocupat, cum e şi fi­resc, în cea mai mare măsură. Critica adusă sistemului de sa­larizare de pină acum ne-a do­vedit în ce măsură cunoaşte partidul nevoile şi părerile ma­selor de muncitori. Intr-adevăr şi în uzina noastră salariul ta­rifar încetase să fie elementul determinant al cîştigului mun­citorilor iar normele de muncă erau deseori fie necorespunză­toare, fie lipsite de concordan­ţă cu calificarea muncitorului şi cu condiţiile specifice de muncă. Măsurile propuse pen­tru creşterea salariului tarifar mediu, pe întreaga economie naţională, cu 36 la sută, ca şi cele privind îmbunătăţirea nor­mării muncii şi a sistemului de premiere corespund, socotim noi, scopului propus, ridicarea nivelului de trai al maselor de oameni ai muncii. TOMA MOLDOVEANU inginer la uzinele „Republica“ Laureat al Premiului de Stat Tot mai multe tractoare pe ogoarele Patriei Ori de cite ori se vorbeşte despre succesele industriei noastre în producţia de utilaj agricol, este amintit numele Uzinelor de tractoare din Oraşul Stalin. Şi ori de cite ori auzim numele acestor uzine, noi, muncitorii ei, suntem­ mîndri de faptul că de munca noastră se leagă nu numai primii paşi în realizarea tractoarelor romîneşti ci şi multe din succesele obţinute în mecanizarea agri­culturii. Iată de ce am citit cu toată atenţia capitolele din rapor­tul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, referitoare la sarcinile agricul­turii noastre în anii celui de-al doilea Cincinal. Mai dau saurc cită importanţă are, în realizarea acestor sarcini, mecaniz­area principalelor lucrări agricole în lupta pentru o producţie cît mai ridicată la hectar şi, din acest punct de vedere, mă angajez să depun toate eforturile pentru ca să pot contribui şi eu la trimi­terea cut­ mai multor tractoare pe ogoarele patriei. NICOLAE MANU şef de linie la Uzinele de Tractoare Oraşul Stalin, schior în lotul asociaţiei Energia .Ne înţelegem şi mai bine îndatoririle“ Mulţi dintre noi, ţăranii cu gospodării individuale din co­muna Brăniştari, raionul Vi­dra, am înţeles de la început că sistemul cotelor obligatorii reprezintă o măsură trecătoare şi că desfiinţarea lor va avea loc cu atît mai repede cu cît noi, cei de pe ogoare, ne vom îndeplini mai conştiincios dato­ria cetăţenească de a preda co­tele la vreme. De aceea în a­­nul care a trecut am fost prin­tre cei dinţii care am predat către stat 98 kg. lapte, 16 kg. carne, 36 kg. grăsimi, 17 kg. sămînţă de floarea soarelui şi 152 kg. cereale. Vă puteţi închipui bucuria noastră cînd am citit în ziar despre Plenara C.C. al P.M.R., şi am văzut, în raportul ţinut­­ de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la plenară, că se va trece la des­fiinţarea sistemului de cote o­­bligatorii la majoritatea produ­selor agricole, urm­înd ca fon­dul central să fie asigurat pe calea achiziţiilor şi a contrac­tărilor. Noi suntem­ recunoscători partidului pentru această mă­sură care ne va îngădui să ob­ţinem cîştiguri mai mari decit pînă acum din gospodăriile noastre ţărăneşti. Eu şi alţi mulţi ţărani din comuna noas­tră am şi încheiat zilele acestea contracte pentru desfacerea produselor din viitoarea recol­tă, dorind să arătăm muncitori­lor de la oraşe că măsura de a se desfiinţa cotele obligatorii la majoritatea produselor agri­cole ne-a făcut să ne înţelegem şi mai bine îndatoririle. MARIN GH. STAN ţăran muncitor cu gos­podărie individuală din comuna Brăniștari, raionul Vidra Cu mare însufleţire se desfă­şoară în toată fara campaniei e­­­­lectorală pentru alegerea de de­spuiaţi în­ Marea Adunare Naţio­nală. In primele rinduri­­ale muncii­­de agitaţie sunt şi num­eroşi spor­­­tivi şi activişti sportivi care prin elanul lor îşi dovedesc dragos­tea neţărmurită pentru regimul' nostru democrat-popular. Ei a­' - duc o contribuţie de seamă la succesul deplin în alegeri al Frontului'Democraţiei Popu­lare. • Cunoscut sportivilor din oraş pentru rodnica activitate-pe -ţare o desfăşoară îrî cadrul comisiei regionale de bascheţi. Mi­hai Bah­ner este în momentul de faţă pre­şedintele comisiei de votare de la centrul nr. 3 din Timişoara. Tot în Timişoara, la centrul de votare nr. 7, o muncă susţinută­­de agitaţie diud­e şi Alexandru Both, pe care cetăţenii din raza aces­tei circumscripţii electorale îl apreciază ca pe un vrednic mun­citor şi bun, fotbalist. • La Bacău, în cadrul fabricii de hîrtie „Steaua roşie“ funcţio­nează o Casă a alegătorului con-­ dusă de Nicolae Marcu, preşedin­tele colectivului sportiv al, fabri­cii. Recent­, Nicolae Marcu s-a în­­tîlnit cu tinerii din fabrică. •■In aceste zile la Casa alegă­torului din centrul oraşului Tg. Mureş este o deosebită animaţie. Numeroşi alegători, printre care şi sportivi fruntaşi se interesează îndeaproape de evenimentul de la 3 februarie. Deunăzi, jucătorii de hochei pe gheaţă ai echipei Dinamo Tg. Mureş, împreună cu antre­norul lor Incze II, au verificat dacă sunt trecuţi în listele de ale­gători. La un centru de vedare din oraş, baschetbalistul Attila Borbély din lotul R.P.R. a vorbit sportivi­lor despre condiţiile mai mai bune create tineretului PROLI­TAR! DIN TOATE TARILE. UNITI-VALT mm AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ȘI SPORT DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI] ŞI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Joi 3 ianuarie 1957 4 pagini 25 bani. ANUL XIII Nr. 2944 „l­upa campionilor europeni“ DINAMO BUCUREŞTI A ÎNVINS PE T.D.N.A. SOFIA CU 3-2 (0-1) Au marcat: Stoianov (min 22), Nicuşor (min. 58) din 11 m., Ianev (min. 63), R. Lazăr (min. 67) şi Neagu (min. 82). Raport de com­ers: 10—2 (5—0) pentru Dinamo Arbitru : G. Jiranek (Austria). DINAMO: Uţu — Popa, I. Lazăr, F. Anghel — Călinoiu, Nunweiller — R. Lazăr, Nicu­şor, Ene, Neagu, Suru. T.D.N.A.: Naidenov — Ra­­karov, Manolov, Enişeinov -­­Stoianov, Covacev — Milanov, Dimitrov, Panaiotov, Colev, la­­nev. S-au remarcat : Nunweiller, Nicuşor, I- Lazăr, Călinoiu, Neagu, R. Lazăr, Naidenov, Ma­nolov, Bakarov, Panaiotov. Am aşteptat, alături de miile de sportivi, români şi bulgari, cu mul­tă curiozitate returul meciului Di­namo — T.D.N-A- Sofia din „Cupa campionilor europeni“- Poa­te şi din cauza deselor aminari ale meciului, dar sigur din pricina acelui neuitat 8—1 şi mai ales din dorinţa de a vedea această nouă confra're’' Tt­. .dintre s?, mai buni fotbalişti bulgari reuniţi în echipa TD.NA. şi dinamoviştii dornici nu de calificare — pentru că acea­sta era ca şi imposibilă —, ci de reabilitare. In plus, aşa cum încer­cam să prevedem în avancronică, natura a asigurat acestei partide un cadru neobişnuit: zăpadă, des­tul de multă, adunată pe marginea terenului şi în tribune, şi... un geruleţ numai bun să te pătrundă pînă la oase... Totuşi,, în tribune au luat loc aproape 20.000 de a­­devăraţi îndrăgostiţi ai fotbalului. Ei nu au avut de ce regreta de­plasarea la Stadionul Republicii. In primul rînd pentru că au vizionat un joc iute, dîrz (uneori chiar dur), cu multe faze palpitante mai ales la poarta temerarului Naidenov — în ciuda terenului acoperit cu un strat subţire de zăpadă îngheţată care a influenţat calitatea meciu­lui. In al doilea rînd, pentru că au fost martorii unei victorii me­ritate a echipei Dinamo, care — prin comportare şi rezultat, 3—2 (0—1)^ — s-a reabilitat în bună măsură în faţa publicului nostru­ Şi în al treilea rînd, pentru că au avut satisfacţia să fie prezenţi la jocul cu care fotbalul nostru şi-a încheiat anul cu preţioasa victorie. O coincidenţă : la 31 mar­tie 1956 Dinamo a deschis seria jocurilor internaţionale interclu­­buri cu o victorie la Liége (in Belgia) asupra echipei F.Q. Liege­­oise (2—1) şi tot Dinamo a în­cheiat această serie la 30 decem­brie cu victoria asupra campioanei Bulgariei. Şi această victorie este meritată şi preţioasă. Valoarea ei este şi mai mult conturată de clasa echi­pei învinse, ca şi de faptul că fot­baliştii bulgari au ţinut cu orice preţ să părăsească terenul cu­­l puţin un meci nul. Cu acest suc­ces, dar mai ales cu comportarea avută, Dinamo­­— repetăm — s-a reabilitat în parte de acel 8—1, care — acum — apare totuşi ca un accident posibil în viaţa unei e­­chipe de fotbal (Sochaux din Fran­ţa a pierdut cu 14—1 un joc ami­cal cu Real Madrid, iar Rapid Vie­­na cu 9—2 finala Cupei Europei Centrale cu Vasas Budapesta). Totuşi, victoria de duminică tre­buie privită la justele ei proporţii şi mai ales în lumina concluziilor care trebuie trase. Să nu facem din acest succes un motiv de as­censiune... spre al nouălea cer. Este foarte adevărat că în acest meci, Dinamo a avut una din pu­ţinele comportări foarte bune ale anului 1956 şi că a jucat cu o vo­(continuare in pag. 3­ a) Unul din jucătorii care a lăsat o excelentă impresie, în cursul par­tidei Dinamo-T.D.N.A , a fost portarul bulgar Naidenov. Atent, sobru, curajos şi elastic,Naidenov a avut nenumărate intervenţii salutare. Fotografia de mai sus înfăţişează o ieşire oportună, graţie căreia Nai­denov a oprit un nou atac al dina­moviştilor. Habarov (nr. 2) şi Nun­­weiller (nr. 6)—un adevărat al şase­lea înaintaş — sunt gata să intervină în caz de nevoie. Naidenov însă, le-a răpit orice speranță... (Foto I. MIHAICA) C.C.A. A CISTIGAT PRIMA COMPETIŢIE DE HOCHEI A SEZONULUI, DUPA „30 DECEMBRIE” miercurea ciuc 2 (prin tele­fon). De cîtev­a săptămini oraşul de la poalele muntelui Harghita este pur şi simplu asaltat de ho­­cheişti şi patinatori. Temperatura scăzută de aci a făcut ca la Mier­curea Ciuc să se adune cele mai bune echipe de hochei, care au avut la dispoziţie condiţiuni de antrenament (fireşte, că ne refe­rim în primul rînd la cele clima­tice, mult căutate de hocheişti) ex­celente, ceea ce a făcut ca ele să se prezinte bine pregătite la startul primei competiţii, cupa „30 De­cembrie“, organizată de colectivul sportiv Recolta Miercurea Ciuc, în cinstea aniversării proclamării Re­publicii noastre dragi. De fapt, într-un anumit fel, a­­ceastă întrecere poate fi conside­rată ca o „avanpremieră“ a cam­pionatului, o minunată ocazie de a se face o ultimă și temeinică veri­ficare a stadiului de pregătire a echipelor. Acum, înainte de a trece la co­municarea rezultatelor, cîteva cu­vinte despre cele opt echipe par­ticipante. Toate s-au prezentat mulţumitor, mai ales în ceea ce priveşte pregătirea fizică şi tehni­ca individuală. Majoritatea forma­ţiilor participante la cupa „30 De­cembrie“ s-au arătat însă şi acum deficitare la capitolul tactică. Ac­ţiunile de atac s-au desfăşurat fără fantezie, purtînd mai mult un caracter individual. Aşa cum am spus mai sus, la această întrecere au participat 8 echipe, care şi-au disputat patru meciuri preliminare. Rezultatele în aceste partide au fost rm­­­are- te: C.C.A. — Progrese I­rea Ciuc 14—3; Flamura reşis Sighişoara — Energia Steagul roşu Oraşul Stalin 3—1 ; Recolta Mier­curea Ciuc — Dinamo Tg. Mureş 9—2 ; Ştiinţa Cluj — Progresul Gheorghieni .7—2. In semifinalele competiţiei s au disputat întîlnirile Recolta Mier­curea Ciuc — Flamura roşie Sighi­şoara şi C.C.A. — Ştiinţa Cluj. In primul joc victoria a revenit e­­chipei din Miercurea Ciuc cu ca­tegoricul scor de 13—0 (4—0; 8—0; 1—0), iar în cealaltă partidă C.C.A.-ului care a ciştigat cu 7—1 (5—0; 2—0; 0—1). Pentru desemnarea ocupantelor focurilor 3 şi 4 Ştiinţa Cluj a în­­tâlnit Flamura roşie Sighişoara. Victoria­ a revenit studenţilor cluj­jeni cu scorul de 13—3 (3—2; 4—1; 6—0). Punctele au fost mar­cate de Covaci (7), Cazan (4), Tö­mör şi Takacs II pentru Ştiinţa şi Vaniec, Camill şi Adleff pentru Flamura roşie. In meciul final echipele C.C.A. şi Recolta Miercurea Ciuc, deşi cele mai bune din ţară, nu au furnizat totuşi o partidă specta­culoasă şi de un ridicat nivel teh­nic. Dimpotrivă, meciul a fost confuz şi de multe ori brutal. Vic­toria a revenit bucureştenilor cu scorul de 2—0 (1—0; 1—0; 0—0), prin punctele înscrise de Ganga şi Zografi. Partida a fost bine arbi­trată de I. Petrovici şi L. Biro. Au jucat formaţiile : C.C.A.­­-Dron (Puşcaş) — Csaka, Ionescu, Zo­grafi, Flamaropol, Peter — Incze III, Raduc, Lorincz, Măzgăreanu, Ganga — Dlugoş; RECOLTA: Lako (Sprencz) — Fenke I, Fodor, Ferenczi, Török I, Takacs I — Spirer, Halle, Fenke II, Szabó, Török II. v­ASILE KADAR _1

Next