Sportul Popular, februarie 1957 (Anul 12, nr. 2957-2968)
1957-02-02 / nr. 2957
DIN NOU SURPRIZE IN COMPETIŢIA DE BASCHET Meciurile masculine de baschet disputate joi seara în sala Glumeşti au ţinut încordată atenţia spectatorilor pînă în ultimul minut de joc. Cu multă nerăbdare a fost aşteptată partida dintre Locomotiva P.T.T. şi Energia M.E.E. Interesantă se anunţa disputa directă dintre cei doi pivoţi ai naţionalei, Cucoş şi Novacek, unui jucător la Locomotiva, celălalt la Energia. In prima repriză, Energia, totimddată oarecum de renumele adversarului, joacă crispat şi nu duce la bun sfîrşit decit foarte puţine acţiuni, în timp ce petetiştilor le reuşeşte aproape totul, şi în consecinţă conduc cu 26—16. După pauză, Energia apare pe teren ca o echipă cu totul... metamorfozată. Novacek se mişcă foarte bine şi-l depăşeşte pe Cucoş aproape regulat. Tursugian Iniţiază acţiuni terminate aproape toate cu coşuri înscrise, astfel că, pînă la urmă, pe teren există o singură echipă : Energia MJS.E. Scor final : 72—59 (16—26) în favoarea ei. In ultima partidă s-au întîlnit Dinamo Bucureşti şi C.C.A. Ca şi In întîlnirile precedente, şi în acest meci a avut loc o adevărată răsturnare de situaţii. Dinamo a pornit foarte bine şi se părea că îşi va lua revanşa după înfrîngerea suferită în returul campionatului din partea C.C.A. Dar, odată cu trecerea minutelor, campionii îşi revin şi joacă din ce în ce mai bine, reuşind să se apropie pînă la scorul de 64—60 VATRA DORNEI (prin telefon de la trimisul nostru). — Cînd am cercetat prima oară calendarul intern al competiţiilor de schi pe anul în curs, nu mi-am închipuit că concursurile din cadrul „Cupei Tineretului“ vor suscita un interes atît de mare. Niciodată n-am crezut că a doua garnitură a schiului românesc, „puştii“, pot furniza spectacole atit de interesante, că pot satisface din punct de vedere tehnic — natural în raport cu vîrsta lor, — şi pe cei mai pretenţioşi specialişti. Şi-atunci cînd în timpul concursului, sau după termipentru Dinamo, cînd E. Răducanu este descalificat pentru cinci greşeli personale, ceea ce a constituiit un mare handicap pentrudinamovişti. Cu cinci secunde înainte de fluierul final, la situaţia 69— 69, Radu Popovici (D) înscrie un coş. Se părea că acesta va fi rezultatul final, dar Fodor, bine lansat, egalează în ultima secundă. In prelungiri, C.C.A. a învins pe merit datorită excelentei precizii a lui Fodor. Rezultat: 89—78 (31—34, 71—71). Se poate spune, Imprumutlnd o expresie folosită în box, că la Dinamo a lipsit ,,on Ul din colț“, care s-o dirijeze în momentele critice. In cealaltă partidă a zilei, Progresul Arta a întrecut foarte greu Progresul Invăţămînt (fost Ştiinţa), cu 63—59 (30—28). In partidele feminine disputate ieri seară, sau înregistrat următoarele rezultate: Ştiinţa - Flamura Roşie 57-24 (26-9), Locomotiva-Voinţa O S. 70- 47 (33-29), Progresul I-ivăţămînt- Energia 64-52 (36-25). Darea probelor, auzi comentarii de genul acestora: „Mai are puţin şi-l ajunge pe Bîră!“ sau „Are stilul lui Enache dar ii lipseşte rutina“ ele trebuie să ni se pară foarte fireşti. Rezultatele „puştilor“ sunt de la Concurs la concurs mai valoroase. Am fost entuziasmaţi cînd la prima etapă din cadrul acestei competiţii — probe alpine (Semenic) şi apoi probe nordice (Borşa) —am constatat că numărul schiorilor care se bat pentru primul loc a crescut considerabil faţă de anii precedenţi. Dar şi mai entuziasmaţi sîntem atunci cînd aceşti tineri concurenţi iau parte la întreceri alături de cei mai buni schiori ai ţării noastre şi se clasează pe locuri fruntaşe. Şi dacă exemplele de pînă acum sînt rare, sîntem convinşi că intr-un viitor apropiat ele se vor înmulţi în aşa fel încît tabelele cu rezultatele diferitelor probe să cuprindă în plutonul fruntaş tot mai multe nume de schiori tineri . LUPTA ACERBA IN PROBELE DE FOND DE LA BORŞA Probele de 3 km. pentru femei şi 10 km. pentru bărbaţi au dat naştere unor dispute deosebit de dîrze. Ca să ne dăm şi mai bine seama de tăria acestor curse trebuie să amintim că în proba de 3 km. femei, concurentele clasate între locurile 2—17 au fost departajate în clasament doar de 58 secunde, în cea de 10 km. bărbaţi învingătorul a terminat cursa în timpul de 42:12,0 iar al 7-lea clasat în 42:59,0... Aceste rezultate ne scutesc de comentarii şi ne îndreptăţesc să afirmăm că tinerii reprezentanţi ai fondului romînesc păşesc pe un drum bun. ' U vivaloroşi: Fundata. O performanţă invers proporţională cu vîrsta ei, deci cu atît mai demnă de subliniat... I. Leampă, surorile Bomfert şi Anelise Billes ne obişnuiseră să le acordăm o atenţie deosebită datorită performanţelor lor excelente. Din 23 concursuri, I. Leampă nu a pierdut în anul trecut decât unul, surorile Grete şi Rose Bomfert şi Vatra Dornei (prin telefon de la trimisul nostru). Ieri s-a desfăşurat etapa a II-a din cadrul concursului republican de tineret (pe echipe) care a cuprins două probe nordice. La 3 km. fond fete Margareta Arvai (Energ.) a ocupat primul loc cu timpul de 13:18,0. Pe locul II a sosit Maria Bratu Anelise Billes, campioane în proba de 3x5 km., au avut anul acesta o comportare sub posibilităţile lor, clasindu-se, mai ales in proba de 3 km., pe locuri care diminuează prestigiul ciştigat în 1956. Un început de sezon cu... stîngul pentru cei mai buni tineri fondişti al asociaţiei Voinţa. Sperăm» însă că ei vor reveni la forma sportivă din trecut. (Rec.) 13:53,0. Locurile 3—4 au fost împărţite de Anelise Billes şi Grete Bomfert (Voinţa). Proba de 5 km. băieţi a fost cîştigată de Dinu Petre (Voinţa) cu timpul de 21:23,0. El a fost urmat de Ion Leampă (Voinţa) 21:34,0 şi Adolf Zeidel (FI. r.) 21:35,0 Concursul continuă. I. OPRESCU O COMPETIȚIE DE BAZA: CUPA TINERETULUI Etapa a doua înd m-am întîlnit cu Livia W .Costa, care a participat la J.O. în calitate de arbitră *de gimnastică, eram „expertă” .In materie de... Melbourne. Ne vizitaseră în acest timp atîţia olimpici pe la redacţie... Puteam să ţiu îlocul oricărui „melbournist“ în faţa unui auditoriu, pentru a povesti •din peripeţiile drumului, arhitectonica oraşului, felul de viaţă,etc. Dar dacă auditoriul mi-ar fi •cerut să spun ceva şi despre gimnastică, pretenţiile mele de „expertă" ar fi căzut fără drept de apel. lată deci că întîlnirea mea cu Livia Costa îmi oferea prilejul să aflu şi cîteva amănunte despre acest sport. O întîlniremult aşteptată, dar... pe neaşteptate, ceea ce m-a făcut ca în primul moment să nu ştiu ce să întreb mai întîi. Şi cum în astfel de clipe vrei să afli totul dintr-o dată, am rugat-o pe cunoscuta arbitră şi antrenoare să-mi spună tot ce crede că m-ar putea interesa- Ce mi-a spus ? Iată : „Părerea mea e că performanţele bune obţinute de gimnastele noastre la actualele Jocuri. Olimpice se datoresc in primul rînd, exceptind pregătirea din ţară, faptului că echipa noastră a sosit pe pămintul australian mai devreme decit ceielalte echipe. Mă îngrozesc la gîndul că am fi putut concura In perioada cînd aclimatizarea nu se făcuse încă. Fetele noastre arătau prost. Pur și simplu nu se regăseau. I.i sală nu lucrau, erau nervoase, te era somn într una. Nu știam ce să facem. înaintea concursului, insă, am început să recunosc la antrenamente, pe rînd, pe toate fetele. Nu mai puteai să le scoţi din sală. De acum aşteptam concursul cu o „febră de stări“ de altfel propice unei mari întreceri. Asta a fost in „avanpremieră". La „premieră" echipa a avut un bun „deschizător“ de pirtie în Peana Săcănei care a început la toate aparatele în afară de blină, şi care prin calmul şi siguranţa cu care a lucrat a ridicat foarte mult moralul echipei. Fetele au luptat şi au concurat foarte frumos. Ca arbitră, am, „declarai“ că.c.eLmoi.hun aparat al nostru a fost „solul” unde am căpătat nu numai note foarte bune dar am cules si aplauze la ,scenă deschisă“. Urmează in ordine săriturile, paralelele si bârna”. Am vrut apoi să știu dacă noua olimpiadă a adtus o nouă orientare a gimnasticii cum s-a întîmplat la Helsinki. Iată ce mi-a spus: Jocurile Olimpice nu au adus o linie nouă in gimnastică, cum s-a întimplat la Helsinki. Dacă vrem să vorbim despre „nou" atunci cred că e cazul să amintim de gimnastele şi gimnaşti japonezi care au fost revelaţia concursului. Exerciţiile liber alese prezentate, dinamice, vioaie, variate, au fost oglinda gimnasticii de miine. Singurul lucru ce le lipseşte japonezelor este rutina de concurs.“. — Ce ne poţi spune despre „duelul“ dintre acrobatică şi artistică, din favoarea cui s-a soldat ? Concursul de la Melbourne a pus punctul pe „I“ in ce priveşte disputa de păreri ce exista, la fete, in privinţa exercifiilor liber alese: predomiria acrobatica sau artistica ? Ultima dintre păreri a triumfat. Asta nu înseamnă însă că exerciţiile prezentate pot fi mai uşoare decit cele de pînă acum. Nu! Şi în sprijinul acesteia stă baremul de dificultate care se va introduce la fete. Ce s-a precizat însă, trebuie să existe o înlănţuire perfectă între elementele acrobatice şi cele artistice. Să se pună accentul pe expresivitate,mută, eleganţă, să se tindă spre o execuţie perfectă din toate punctele de vedere, care nu poate fi atinsă decit prin gimnastică artistică şi printr-o muncă titanică, atît din partea gimnastei cii şi a pntrenonului pentru fiecare detaliu în parte. Exerciţiul prezentat trebuie să separe cu o dantelă de cea mai fină calitate. Concursul de la Melbourne nu s-a ciştigat printr-un element greu în plus, ci tocmai printr-o execuţie cit mai uşoară şi precisă, cit mai „plutitoare” ca să întrebuinţez cuvintul lirte/ arbitre sovietice. Prin asta a cucerit Larisa Latinina şi sovieticele titlul olimpic, publicul, arbitrele. Aveam o plăcere deosebită să arbitrez pe Iarisa Latinina, Elena Leuşteanu, Agnes Keleti, Eva Bosakova şi să nu pot să le scad nici o zecime de punct la sfîrşitul unei fraze torent de elemente acrobatice', pentrii că intrarea în elementul artistic o făceau cu aceeaşi precizie şi uşurinţă cu care ridic eu mina acum. Nu acelaşi lucru pot spune despre exerciţiile gimnastelor americane, engleze sau italiene care, deşi cuprindeau un bagaj bogat de elemente acrobatice nu semănau deloc cu cele dinainte. Erau ca o rochie abia la prima probă. Totul este valabil şi la blină" — Alte lucruri mai deosebite aţi mai remarcat în întrecerea de la Melbourne ? ,,Da, am văzut şi ceva care m-a impresionat plăcut. La concurs s-a înscris şi o gimnastă din Canada. Foarte talentată, cu calităţi fizice deosebite. Ea a fost surpriza zilei la exerciţiile liber alese. A prezentat, la toate aparatele, exerciţii in componenţa cărora intrau absolut toate elementele grele existente ia tt.i aparat. La biină, de exemplu, avea, stînd pe cap iu 3 i’i grade întoarcere, roţi, stind pe mîini cu diferite reveniri, răsturnare lentă, piruete, sărituri artistice grele fi dacă mai ştii unele elemente de mare dificultate, îţi spun precis că le-a executat. Lucrase ţi gimnastică artistică mult, se vedea din execuţie, dar nu concurase pînă acum la nici un mare concurs. Emoţia, ca de obicei, n a iertat a... Dar toate arbitrele au nimbit. Iţi dai seama că importanţă se dă gimnasticii in unele ţări capitaliste, dacă nici măcar schema de alcătuire a exerciţiulir liber alese nu se cunoaşte." — Ce învăţăminte aţi reţînut pentru a fi aplicate în antrenamentele viitoare ? „Mi-am notat in carnetul meu, cuitere mari, DISCIPLINA si INDIVIDUALIZARE. Gimnasta trebuie să intre in sală ştiind perfect ce are de lucrat in ziua respectivă. Asta o va face să lucreze continuu, la antrenamente fără supraveghere şi ,, pisind" elementele pe care nu le stăpîneşte bine. Cu asta individualizarea s-ar întregi. In ceea ce priveşte disciplina, am să-ţi spun ce am văzut la un antrenament al polonezelor. Se lucra la cal. Gimnasta sărea şi apoi, piuă ti venea rindul, lucra singură, la sol şi blină, dar cind trebuia să sară din nou, ea se afla la locul de plecare pentru săritură Glasul antrenorului se auzea, e drept, dar de fiecare dată făcînd cite o corectare, sau dind o indicaţie tehnică. Aşa aş vrea să văd şi antrenamentul nostru. Nu cer mult, nu ?“ M-am despărţit apoi de Iivia Costa, după ce am constatat că trecuse aproape o jumătate de oră de cînd stăteam de vorbă. De alt, fel eram şi grăbite: ca să pună în practică învăţămintele de la Melbourne, iar eu să vă împărtăşesc , dvs. cele aflate deocamdată. . . ANA IHM •„. 'wmhiMUsM SPORTUL POPULAR n*p. 4-a Nr. 8957 MARIA BRATU. CONCURENTA REDUTABILA PENTRU MARGARETA ARVAI Probele rezervate fetelor au fost cîştigate cu autoritate de reprezentanta asociaţiei Energia, Margareta Arvai. Şi dacă numele acestei schioare s-a făcut îndeajuns de cunoscut până acum, nu tot acelaşi lucru îl putem spune despre cel al Măriei Bratu de la Recolta, clasată pe locul doi în proba de 3 km. şi pe locul trei în cea de 5 km. Maria Bratu, deşi foarte tînără, (are doar 14 ani şi schiază numai de un an) a reprezentat cu cinste culorile asociaţiei şi satul care a dat fondului nostru atîţia schiori Cupa Valea Lupului Poiana Stalin (prin telefon). Cu proba de slalom uriaş a început ieri concursul de schi dotat cu „Cupa Valea Lupului“ în organizarea asociaţiei Voinţa. Zăpada căzută în ultimele zile a permis lungirea pîrtiei de la Canţer pînă la căsuţa din canal. Iată rezultatele înregistrate: BARBATI: 1. I. Bîrsan (Dinamo) 2:01,9; 2;3. KTheil (Voința) și N. Pandrea (C.C.A.) 2:02,6; 4. Gh. Cristoloveanu (Dinamo) 2:03,6; 5. I. Coliban (C.C.A.) 2:05,5; 6 M. Enache (C.C.A.) 2:07,3; 7. N. Lupan (Dinamo) 2:07,8; 8. I. Alberti(C.C.A.) 2:08,3. FEMEI: 1. Magdalena Marotineanu (C.C.A.) 2:20,0; 2. Ilona Miklós (Loc.) 2:23,4; 3. Hildegard Weber (Energ.) 2:28,6; 4. Susze Weber (Voinţa) 2:39,0. Astăzi, tot pe pîrtia Lupului, se dispută proba de coborîre-AL. DINCA [ SCHIORI HOM1NI | I IN R. D. GERMANĂ | j | ) Astăzi dimineaţă a părăsit [ j ţara lotul de schi al R. P. Ro- f j mine (probe nordice) cu desti- | ) naţia Oberhof (R. D. Germană) | j unde va participa la concursu- f I rile internaţionale din cadrul | J „Săptamînii sportului de iarnă“ I (6—10 februarie). Printre cei f I care au făcut deplasarea se află f J C. Enache, M. Aldescu, M. Du- [ Icaru, Elena Zangor, Ştefania ( ) Botcariu, Gh. Frăţilă etc.