Sportul Popular, februarie 1957 (Anul 12, nr. 2957-2968)

1957-02-02 / nr. 2957

DIN NOU SURPRIZE IN COMPETIŢIA DE BASCHET Meciur­ile masculine de baschet disputate joi seara în sala Glu­meşti au ţinut încordată atenţia spectatorilor pînă în ultimul mi­nut de joc. Cu multă nerăbdare a fost aş­teptată partida dintre Locomotiva P.T.T. şi Energia M.E.E. Intere­santă se anunţa disputa directă dintre cei doi pivoţi ai naţionalei, Cucoş şi Novacek, unui jucător la Locomotiva, celălalt la Ener­gia. In prima repriză, Energia, totim­ddată oarecum de renumele adversarului, joacă crispat şi nu duce la bun sfîrşit decit foarte puţine acţiuni, în timp ce peteti­­ştilor le reuşeşte aproape totul, şi în consecinţă conduc cu 26—16. După pauză, Energia apare pe te­ren ca o echipă cu totul... meta­morfozată. Novacek se mişcă foarte bine şi-l depăşeşte pe Cucoş aproape regulat. Tursugian Iniţiază acţiuni terminate aproa­pe toate cu coşuri înscrise, astfel că, pînă la urmă, pe teren exi­stă o singură echipă : Energia MJS.E. Scor final : 72—59 (16—26) în favoarea ei. In ultima partidă s-au întîlnit Dinamo Bucureşti şi C.C.A. Ca şi In întîlnirile precedente, şi în acest meci a avut loc o adevăra­tă răsturnare de situaţii. Dinamo a pornit foarte bine şi se părea că îşi va lua revanşa după în­­frîngerea suferită în returul cam­pionatului din partea C.C.A. Dar, odată cu trecerea minutelor, campionii îşi revin şi joacă din ce în ce mai bine, reuşind să se apropie pînă la scorul de 64—60 VATRA DORNEI (prin telefon de la trimisul nostru). — Cînd am cercetat prima oară calendarul in­tern al competiţiilor de schi pe a­­nul în curs, nu mi-am închipuit că concursurile din cadrul „Cupei Tineretului“ vor suscita un interes atît de mare. Niciodată n-am cre­zut că a doua garnitură a schiului românesc, „puştii“, pot furniza spectacole atit de interesante, că pot satisface din punct de vedere tehnic — natural în raport cu vîr­­sta lor, — şi pe cei mai preten­ţioşi specialişti. Şi-atunci cînd în timpul concursului, sau după termi­pentru Dinamo, cînd E. Răducanu este descalificat pentru cinci gre­şeli personale, ceea ce a const­i­­tuiit un mare handicap pentru­­di­­namovişti. Cu cinci secunde îna­inte de fluierul final, la situaţia 69— 69, Radu Popovici (D) înscrie un coş. Se părea că acesta va fi rezultatul final, dar Fodor, bine lansat, egalează în ultima secun­dă. In prelungiri, C.C.A. a învins pe merit datorită excelentei pre­cizii a lui Fodor. Rezultat: 89—78 (31—34, 71—71). Se poate spune, Imprumutlnd o expresie folosită în box, că la Dinamo a lipsit ,,on­ Ul din colț“, care s-o dirijeze în momentele critice. In cealaltă partidă a zilei, Pro­gresul Arta a întrecut foarte greu Progresul Invăţămînt (fost Ştiinţa), cu 63—59 (30—28). In partidele feminine dispu­tate ieri seară­, sau înregistrat următoarele rezultate: Ştiinţa - Flamura Roşie 57-24 (26-9), Locomotiva-Voinţa O­ S. 70- 47 (33-29), Progresul I-ivăţămînt- Energia 64-52 (36-25). Darea probelor, auzi comentarii de genul acestora: „Mai are puţin şi-l ajunge pe Bîră!“ sau „Are stilul lui Enache dar ii lipseşte rutina“ ele trebuie să ni se pară foarte fi­reşti. Rezultatele „puştilor“ sunt de la Concurs la concurs mai valo­roase. Am fost entuziasmaţi cînd la prima etapă din cadrul acestei competiţii — probe alpine (Seme­­nic) şi apoi probe nordice (Borşa) —am constatat că numărul schiori­lor care se bat pentru primul loc a crescut considerabil faţă de anii precedenţi. Dar şi mai entuzias­maţi sîntem atunci cînd aceşti ti­neri concurenţi iau parte la între­ceri alături de cei mai buni schiori ai ţării noastre şi se clasează pe locuri fruntaşe. Şi dacă exemplele de pînă acum sînt rare, sîntem convinşi că intr-un viitor apropiat ele se vor înmulţi în aşa fel încît tabelele cu rezultatele diferitelor probe să cuprindă în plutonul frun­taş tot mai multe nume de schiori tineri . LUPTA ACERBA IN PROBELE DE FOND DE LA BORŞA Probele de 3 km. pentru femei şi 10 km. pentru bărbaţi au dat naştere unor dispute deosebit de dîrze. Ca să ne dăm şi mai bine seama de tăria acestor curse tre­buie să amintim că în proba de 3 km. femei, concurentele clasate în­tre locurile 2—17 au fost depar­tajate în clasament doar de 58 se­cunde, în cea de 10 km. bărbaţi învingătorul a terminat cursa în timpul de 42:12,0 iar al 7-lea cla­sat în 42:59,0... Aceste rezultate ne scutesc de comentarii şi ne îndrep­tăţesc să afirmăm că tinerii repre­zentanţi ai fondului romînesc pă­şesc pe un drum bun. ' U vi­valoroşi: Fundata. O performanţă invers proporţională cu vîrsta ei, deci cu atît m­ai demnă de subli­niat... I. Leampă, surorile Bomfert şi Anelise Billes ne obişnuiseră să le acordăm o atenţie deosebită dato­rită performanţelor lor excelente. Din 23 concursuri,­ I. Leampă nu a pierdut în anul trecut decât unul, surorile Grete şi Rose Bomfert şi Vatra Dornei (prin telefon de la trimisul nostru). Ieri s-a desfă­şurat etapa a II-a din cadrul con­cursului republican de tineret (pe echipe) care a cuprins două probe nordice. La 3 km. fond fete Mar­gareta Arvai (Energ.) a ocupat primul loc cu timpul de 13:18,0. Pe locul II a sosit Maria Bratu Anelise Billes, campioane în proba de 3x5 km., au avut anul acesta o comportare sub posibilităţile lor, clasindu-se, mai ales in proba de 3 km., pe locuri care diminuează prestigiul ciştigat în 1956. Un început de sezon cu... stîngul pen­tru cei mai buni tineri fondişti al asociaţiei Voinţa. Sperăm» însă că ei vor reveni la forma sportivă din trecut. (Rec.) 13:53,0. Locurile 3—4 au­ fost împărţite de Anelise Billes şi Grete Bomfert (Voinţa). Proba de 5 km. băieţi a fost cîş­­tigată de Dinu Petre (Voinţa) cu timpul de 21:23,0. El a fost urmat de Ion Leampă (Voinţa) 21:34,0 şi Adolf Zeidel (FI. r.) 21:35,0­ Concursul continuă. I. OPRESCU O COMPETIȚIE DE BAZA: CUPA TINERETULUI Etapa a doua înd m-am întîlnit cu Livia W .­­Costa, care a participat la J.O. în calitate de arbitră *de gimnastică, eram „expertă” .In materie de... Melbourne. Ne vi­zitaseră în acest timp atîţia olim­pici pe la redacţie... Puteam să ţiu îlocul oricărui „melbournist“ în faţa unui auditoriu, pentru a povesti •din peripeţiile drumului, arhitec­tonica oraşului, felul de viaţă,­­etc. Dar dacă auditoriul mi-ar fi •cerut să spun ceva şi despre gim­nastică, pretenţiile mele de „ex­pertă" ar fi căzut fără drept de apel. lată deci că întîlnirea mea cu Li­via Costa îmi oferea prilejul să aflu şi cîteva amănunte despre acest sport. O întîlnire­­m­ult aş­teptată, dar... pe neaşteptate, ceea ce m­-a făcut ca în primul moment să nu ştiu ce să întreb mai întîi. Şi cum în astfel de clipe vrei să afli totul dintr-o dată, am rugat-o pe cunoscuta ar­bitră şi antrenoare să-mi spună tot ce crede că m-ar putea inte­resa- Ce mi-a spus ? Iată : „Părerea mea e că performan­­ţele bune obţinute de gimnastele noastre la actualele Jocuri. Olim­pice se datoresc in primul rînd, exceptind pregătirea din ţară, faptului că echipa noastră a sosit pe pămintul australian mai de­vreme decit ceielalte echipe. Mă îngrozesc la gîndul că am fi pu­tut concura In perioada cînd acli­matizarea nu se făcuse încă. Fe­tele noastre arătau prost. Pur și simplu nu se regăseau. I.i sală nu lucrau, erau nervoase, te era somn într una. Nu știam ce să facem. înaintea concursului, insă, am început să recunosc la antre­namente, pe rînd, pe toate fetele. Nu mai puteai să le scoţi din sală. De acum aşteptam concursul cu o „febră de stări“ de altfel propi­ce unei mari întreceri. Asta a fost in „avanpremieră". La „premieră" echipa a avut un bun „deschiză­tor“ de­ pirtie în Peana Săcăn­ei care a început la toate aparatele în afară de blină, şi care prin calmul şi siguranţa cu care a lu­crat a ridicat foarte mult moralul echipei. Fetele au luptat şi au concurat foarte frumos. Ca arbitră, am, „declarai“­ că.c.eLmoi.hun apa­­rat al nostru a fost „solul” unde am căpătat nu numai note foarte bune dar am cules si aplauze la ,scenă deschisă“. Urmează in or­dine săriturile, paralelele si bârna”. Am vrut apoi să știu dacă noua olimpiadă a adtus o nouă orientare a gimnasticii cum s-a întîmplat la Helsinki. Iată ce mi-a spus: Jocurile Olimpice nu au adus o linie nouă in gimnastică, cum s-a întimplat la Helsinki. Dacă vrem să vorbim despre „nou" atunci cred că e cazul să amintim de gimnastele şi gimnaşti japonezi care au fost revelaţia concursu­lui. Exerciţiile liber alese prezen­tate, dinamice, vioaie, variate, au fost oglinda gimnasticii de miine. Singurul lucru ce le lipseşte japo­nezelor este rutina de concurs.“. — Ce ne poţi spune despre „duelul“ dintre acrobatică şi artis­tică, din favoarea cui s-a soldat ? Concursul de la Melbourne a pus punctul pe „I“ in ce priveşte disputa de păreri ce exista, la fete, in privinţa exercifiilor liber alese: predomiria acrobatica sau artis­tica ? Ultima dintre păreri a tri­umfat. Asta nu înseamnă însă că exerciţiile prezentate pot fi mai uşoare decit cele de pînă acum. Nu! Şi în sprijinul acesteia stă baremul de dificultate care se va introduce la fete. Ce s-a precizat însă, trebuie să existe o în­lănţuire perfectă între elemen­tele acrobatice şi cele ar­tistice. Să se pună accentul pe expresivitate,­­mută, eleganţă, să se tindă spre o execuţie perfectă din toate punctele de vedere, care nu poate fi atinsă decit prin gim­nastică artistică şi printr-o muncă titanică, atît din partea gimnastei cii şi­ a­ pntrenonului pentru fiecare detaliu în parte. Exerciţiul prezen­­tat trebuie să separe cu o dantelă de cea mai fină calitate. Concursul de la Melbourne nu s-a ciştigat printr-un element greu în plus, ci tocmai printr-o execuţie cit mai u­­şoară şi precisă, cit mai „plutitoa­re” ca să întrebuinţez cuvintul li­rte/ arbitre sovietice. Prin asta a cucerit Larisa Latinina şi sovieti­cele titlul olimpic, publicul, arbi­­trele. Aveam o plăcere deosebită să arbitrez pe I­arisa Latinina, E­lena Leuşteanu, Agnes Keleti, Eva Bosakova şi să nu pot să le scad nici o zecime de punct la sfîrşitul unei fraze torent de elemente acro­batice', pentrii că intrarea în ele­mentul artistic o făceau cu aceeaşi precizie şi uşurinţă cu care ridic eu mina acum. Nu acelaşi lucru pot spune despre exerciţiile gim­nastelor americane, engleze sau italiene care, deşi cuprindeau un bagaj bogat de elemente acrobatice nu semănau deloc cu cele dinain­te. Erau ca o rochie abia la prima probă. Totul este valabil şi la blină" — Alte lucruri mai deosebite aţi mai remarcat în întrecerea de la Melbourne ? ,,Da, am văzut şi ceva care m-a impresionat plăcut. La con­curs s-a înscris şi o gimnastă din Canada. Foarte talentată, cu calităţi fizice deosebite. Ea a fost surpriza zilei la exerciţiile liber alese. A prezentat, la toate apa­ratele, exerciţii in componenţa cărora intrau absolut toate ele­mentele grele existente ia tt.i a­­parat. La biină, de exemplu, avea, stînd pe cap iu 3­ i’i grade întoar­cere, roţi, stind pe mîini cu di­ferite reveniri, răsturnare lentă, piruete, sărituri artistice grele fi dacă mai ştii unele eleme­nte de mare dif­icul­tate, îţi spun precis că le-a executat. Lucrase ţi gimnas­tică artistică mult, se vedea din execuţie, dar nu concurase pînă acum la nici un mare concurs. E­­moţia, ca de obicei, n a iertat a... Dar toate arbitrele au ni­mbit. Iţi dai seama că importanţă se dă gimnasticii in unele ţări capita­liste, dacă nici măcar schema de alcătuire a exerciţiulir liber alese nu se cunoaşte." — Ce învăţăminte aţi reţînut pentru a fi aplicate în antrena­mentele viitoare ? „Mi-am notat in carnetul meu, cu­itere mari, DISCIPLINA si IN­DIVIDUALIZARE. Gimnasta tre­buie să intre in sală ştiind perfect ce are de lucrat in ziua respectivă. Asta o va face să lucreze conti­nuu, la antrenamente fără supra­veghere şi ,, pi­sind" elementele pe care nu le stăpîneşte bine. Cu asta individualizarea s-ar întregi. In ceea ce priveşte disciplina, am să-ţi spun ce am văzut la un an­trenament al polonezelor. Se lu­cra la cal. Gimnasta sărea şi apoi, piuă ti venea rindul, lucra sin­gură, la sol şi blină, dar cind tre­buia să sară din nou, ea se afla la locul de plecare pentru săritură Glasul antrenorului se auzea, e drept, dar de fiecare dată făcînd cite o corectare, sau dind o indi­caţie tehnică. Aşa aş vrea să văd şi antrenamentul nostru. Nu cer mult, nu ?“ M-am despărţit apoi de I­ivia Costa, după ce am constatat că trecuse aproape o jumătate de oră de cînd stăteam de vorbă. De alt­, fel eram şi grăbite: ca să pună în practică învăţămintele d­e la Mel­bourne, iar eu să vă împărtăşesc , dvs. cele aflate deocamdată. . . ANA IHM •„. 'wmhiMUsM SPORTUL POPULAR n*p. 4-a Nr. 8957 MARIA BRATU. CONCURENTA REDUTABILA PENTRU MARGA­RETA ARVAI Probele rezervate fetelor au fost cîştigate cu autoritate de repre­zentanta asociaţiei Energia, Mar­gareta Arvai. Şi dacă numele ace­stei schioare s-a făcut îndeajuns de cunoscut până acum, nu tot acelaşi lucru îl putem spune despre cel al Măriei Bratu de la Recolta, cla­sată pe locul doi în proba de 3 km. şi pe locul trei în cea de 5 km. Maria Bratu, deşi foarte tînără, (are doar 14 ani şi schiază numai de un an) a reprezentat cu cinste culorile asociaţiei şi satul care a dat fondului nostru atîţia schiori Cupa Valea Lupului Poiana Stalin (prin telefon). Cu proba de slalom uriaş a început ieri concursul de schi dotat cu „Cupa Valea Lupului“ în organi­zarea asociaţiei Voinţa. Zăpada căzută în ultimele zile a permis lungirea pîrtiei de la Canţer pînă la căsuţa din canal. Iată rezulta­tele înregistrate: BARBATI: 1. I. Bîrsan (Dinamo) 2:01,9; 2;3. K­­Theil (Voința) și N. Pandrea (C.C.A.) 2:02,6; 4. Gh. Cristolo­­veanu (Dinamo) 2:03,6; 5. I. Co­liban (C.C.A.) 2:05,5; 6 M. Ena­che (C.C.A.) 2:07,3; 7. N. Lupan (Dinamo) 2:07,8; 8. I. Albert­i(C.C.A.) 2:08,3. FEMEI: 1. Magda­lena Marotineanu (C.C.A.) 2:20,0; 2. Ilona Miklós (Loc.) 2:23,4; 3. Hildegard Web­er (Energ.) 2:28,6; 4. Susze Weber (Voinţa) 2:39,0. Astăzi, tot pe pîrtia Lupului, se dispută proba de coborîre-AL. DINCA [ SCHIORI HOM1NI | I IN R. D. GERMANĂ | j | ) Astăzi dimineaţă a părăsit [ j ţara lotul de schi al R. P. Ro- f j mine (probe nordice) cu desti- | ) naţia Oberhof (R. D. Germană) | j unde va participa la concursu- f I rile internaţionale din cadrul | J „Săptamînii sportului de iarnă“ I (6—10 februarie). Printre cei f I care au făcut deplasarea se află f J C. Enache, M. Aldescu, M. Du- [ I­caru, Elena Zangor, Ştefania ( ) Botcariu, Gh. Frăţilă etc.

Next