Sportul Popular, iulie 1957 (Anul 12, nr. 3033-3051)

1957-07-22 / nr. 3045

PROLETARI DIN TO­­TE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN Al COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ $1 SPORT DE PE LINGA CONSILIUL DE MINISTRI $1 AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN L P. R. ANUL XIII Nr. 3045 * Luni 22 iulie 1957 -cr 4 pagini 25 ban­ FINALELE SPARTACHIADEI DE VARĂ A TINERETULUI însemnări de la urimete întreceri Festivitatea de închidere a Spartachiadei de vară a tine­retului a avut loc ieri după a­­miază pe stadionul Dinamo, într-o atmosferă de mere en­tuziasm. Cei aproape 1.300 de tineri şi tinere finalişti ai a­­cestei mari competiţii sportive de masă s-au adunat din nou laolaltă, de data aceasta pentru a-şi lua rămas bun de la fru­moasa noastră Capitală şi de la miile de spectatori care i-au urmărit de-a lungul celor 4 zile de pasionante întreceri. Relevând succesul deplin al actualei ediţii a Spartachiadei de vară a tineretului, tovară­şul ION VAIDA, vicepreşedin­te al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lingă Consiliul de Miniştri, a felici­tat participanţii la finale care şi-au disputat întîietatea cu o nebănuită dîrzenie, unindu-le totodată noi succese în activi­tatea lor sportivă. Asociindu-ne urărilor ce le-au fost adresate, ne manifestăm convingerea că odată reintorşi în satele şi oraşele de origine, participanţii la finalele Spar­tachiadei de vară din acest an vor deveni aprigi propaga­tori ai sportului de masă care le-a oferit bucurii şi amintiri de neuitat. • Abia luase sfârşit întrecerea ile­gină dintre echipele Recolta Davi­den­ (regiunea Bacău) şi Recolta Chineşti (regiunea Cluj). Rezulta­­tuil: 10—9 pentru cei din Chi­­neşti. Jucătorii băcăoani mi-şi pu­teau explica emoţia care i-a stă­­pînit în tot timpul jocului şi care i-a făcut să pia­rdă la limită. Cei trei... Constantin din echipa Da­­vrlenilor — Ionescu, Podaru şi Trifan — membri ai G.A.C. „Viaţă Nouă“, puneau înfrînge­­rea m­ai mult pe seama „ghinio­nului“. Aceasta nu i-a împiedicat însă ca atunci cind foştii lor ad­versari, — clujenii — au ciști­­gat titlul de campioni ai Spar­tachiadei, să fie printre primii care să-i felicite... • Ne-am convins din nou de marea pasiune pentru sport, sau, mai precis pentru atletism, a maestrului emerit al sportului, profesorul Ion Moina. Omul celor 10,4 sec. pe 100 m. urmărea din tribună lupta cu secundele a tine­rilor sprinteri. Pe faţa lui „Mod“ am citit satisfacţia pentru rezul­tatele promiţătoare ale acestora... • Temeinicia proverbului „graba strică treaba“ nu se confirmă şi atunci cînd iei parte la o probă de nataţie ca de pildă 100 m. ju­niori. „Eroul“ nostru, tînărul Do­­rel Dinescu (regiunea Bucureşti) reuşind să ia o plecare bună — se distanţează chiar de la primii metri şi cîştigă detaşat. • E 1—1 la seturi şi 14—8 în setul decisiv pentru voleibalistele din Cluj. Dar iartă că proeştencele, adversarele lor, preiau serviciul şi Cici Condu, jucătoare de bază a echipei, serveşte. Proeştencele remontează punct cu punct, ega­lează şi ... iau conducerea. 15—14. ELENA MATEESCU TIBERIU STAMA (Continuare în pag. 2-a) La revedere... peste un an cind ne vom întrece cu aceeaşi însufleţire. Aspect de la festivi­tatea de închidere a finalelor S­partachiad­ei ce a avut loc ieri pe stadionul „Dinamo“. Foto L. Tiberiu Cursa de 100 m plat seniori a fost deosebit de dirză. Ciştigăto­­rul ei, Liviu Rossi (oraş, Bucureşti), 11A secundei . Deşi a durat 60 de m­iute, jo­cul de handbal dintre reprezenta­tivele masculine ale R. P. Romíno şi R. F. Germane s-a consumat — am putea spune — in zece mi­nute. Mai precis, in ultimele zece minute cind echipa noastră, care pină atunci jucase foarte bine si dăduse justificate speranţe celor 15.000 de spectatori, a căzut lă­­sîndu-se depăşită de redutabilii săi adversari. Cu alte cuvinte am trecut pe lingă o frumoasă victorie inter­naţională pe care — finind seama de cele 50 de minute de joc cînd handbaliştii noştri au fost aceia care au condus ostilităţile — o meritau oarecum. Dar am pier­dut cu un... piept pe ultimii me­tri. Rezultatul în sine ne deza­măgeşte cu atit mai mult. Ceea ce ne bucură — şi considerăm acest lucru mult mai important — este faptul că echipa noastră, cu ocazia celui mai greu meci inter­naţional susţinut pînă in prezent, s-a comportat bine, dlnd o valo­roasă ripostă adversarilor. Chiar în primele minute cînd aproape fiecare atac al echipei germane se termina cu înscrierea unui punct, am urmărit cu inima cît un pu­rice la început, dar apoi din ce in ce mai încrezători jocul iute, decis al handbaliștilor noștri. La fiecare gol al echipei oaspe repre­zentanţii R. P. Romíno au răspuns prompt tot cu gol. Astfel, valoroşii handbalişti germani s-au văzut nevoiţi să cedeze în faţa impetuo­zităţii cu care venea răspunsul jucătorilor noştri. Acesta a fost primul moment de cumpănă al jo­cului, cînd echipa noastră s-a im­pus și a condus bună parte din timp. Au venit insă și ultimele zece minute de joc. Atunci am asistat la cel de al doilea moment im­portant al acestei dinamice par­­tide. De data aceasta cei care au­ cedat au fost — spre părerea de rău a spectatorilor — jucătorii din echipa R. P. Romíno. Ceea ce a contribuit in largă măsură ca rezultatul, favorabil nouă pină atunci, să se inverseze a fost în primul rind faptul ci£ CALIN ANTONESCU (Continuare in pag. 2-a). In faţa echipei campioane mondiale Handbaliştii noştri au fost la un pas de victorie, dar au pierdut Scor final: 18-15 (8-9) pentru R. F. Germană O fază din perioada in care înaintarea noastră a jucat decis. Primind o pasă de la Telman, Stă­nescu şi-a tentat adversarul di­rect şi trage la poartă din plonjon. Foto L. Tibor Salut reprezentanţilor tineretului romín participanţi la Festivalul Mondial­­ al Tineretului şi Studenţilor Dragi tineri şi tinere, Guvernul Republicii Populare Romíne şi Comitetul Central al'­ Partidului Muncitoresc Romín salută pe reprezentanţii tineretului­­ romín, care peste cîteva zile vor sosi la Moscova pentru a parti­cipa la tradiţionalul Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Măreţele idei ale păcii şi prieteniei, sub semnul cărora se va desfăşura Festivalul de la Moscova, au avut un puternic ecou în­­ rindurile milioanelor de tineri de pretutindeni, vital interesaţi in: ‘ menţinerea păcii şi dezvoltarea prieteniei dintre popoare. Tînăra generaţie din patria noastră a întâmpinat cu entuziasm­e­ şi dragoste această mare sărbătoare, dobîndind succese însemnate in fabrici şi uzine, pe ogoare, în institute şi facultăţi. La Moscova vă veţi întilni cu prieteni vechi, care au fost oaspeţi pe meleagurile noastre cu prilejul Festivalului de la Bucureşti, veţi­­­ lega prietenii noi cu tineri din diferite colţuri ale lumii. Purtind în suflet imaginea scumpei noastre patrii, în care po­­­ porul nostru sub conducerea Partidului Muncitoresc Român îşi con- j struieşte o viaţă nouă socialistă, vorbiţi tinerilor de peste hotare ş­i despre dorinţa fierbinte de pace a poporului român, despre hotărîrea­­ sa fermă de a apăra pacea. Faceţi cunoscute tineretului lumii minunata comoară a folclo­rului şi artei noastre, farmecul dansului şi cîntecului poporului .A nostru, străd­uiţi-vă să obţineţi cît mai frumoase succese în între­ -ri cerile prieteneşti cu tinerii din celelalte ţări. Participînd la Festivalul de la Moscova, transmiteţi gîndurile ] pline de dragoste ale poporului român faţă de ţara gazdă a Festi-­­­valului, faţă de popoarele marii Uniuni Sovietice, care construiesc victorios comunismul şi exprimaţi sentimentele de solidaritate ale­ poporului nostru cu toate popoarele în lupta pentru apărarea păcii. Guvernul Republicii Populare Romíne şi Comitetul Central al­­ Partidului Muncitoresc Romín sunt încredinţaţi că "veţi reprezenta cu cinste patria noastră la marea adunare a tinereţii de la Moscova,­­ şi veţi aduce o contribuţie însemnată la întărirea păcii şi prieteniei între popoare. CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMINE ,] )­­ COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN ) Sportivii timişoreni despre Hotârîre Ceferiştii din Timişoara au pri­mit cu bucurie, Hotărîrea Parti­dului şi Guvernului cu privire la reorganizarea mişcării sportive din ţara noastră. In ce mă pri­veşte, îmi exprim părerea că în oraşul nostru există, în prezent, toate condiţiile materiale pentru crearea unui club sportiv feroviar cu secţii de volei, handbal, ca­notaj, popice, lupte şi bineînţeles fotbal. Nu încape îndoială că un club feroviar pe care l-am dori înfiinţat cît mai curînd, va fi sprijinit de toţi oamenii muncii din Timişoara, dornici să vizio­neze întreceri sportive cît mai interesante, de un bun nivel, pe măsura condiţiilor ce ne-au fost create de regimul nostru demo­crat-popular. In calitate de component al echipei de fotbal Locomotiva, lmi exprim părerea că existenţa undă club feroviar va impulsiona şi ac­­tivitatea tinerilor noştri fotbalişti­ care se vor strădui să readucă echipa In categoria A. ADALBERT ANDROVIC» Jucător al echipei de fotbal? Locomotiva­ Timişoara Prin recenta Hotărîre a Parti­dului şi Guvernului consider că (Continuare în pag. 2­ a)

Next