Sportul Popular, ianuarie 1958 (Anul 13, nr. 3139-3150)
1958-01-04 / nr. 3139
GIMNASTICA IN PRODUCŢIE Bilanţul unui an de experiment (I) ,,Colectivele sportive, vor pune in centrul activităţii lor introducerea gimnasticii de producţie“... (din Hotărirea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Minnri cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport). . Mai rămăseserăâteva luni pina începutul anului 1957, clnd la Institutul de Cultură Fizică, un colectă format din tov. com. I. Siclovan, asistent Liertes Hírem şi asistent Dr Mihail Dorei, reuşise să deteriiveze măsuri e premergătoare primului experiment ce îşi propunea introducerea gimnastivii în producţie la noi li ţară. Au fost necesare Îndelungi pregăttiri în şedinţe, observarea mai rrinlitor genuri de producţie, determinări mediu, cronometrări. Bibliografia sovietică privind gimnastica în producţie a constituit baza documentării teoretice. Etapa experimental, care dădea griji tuturor o constituia începerea practică a activităţii in întreprinderi. Fiind o acţiune nouă şi cu totul neobişnuită necesita forme speciale de muncă, întrebările ce se puneau erau din ce în ce mai numeroase: cum ne va sprijini conducerea Întreprinderilor ? (Care va fi participarea muncitorilor? Vor reuşi metodiştii să înfrîngă greutăţile primelor zile de experiment ? Conducerea întreprinderilor trebuia să înţeleagă că gimnastica in producţie nu este acelaşi lucru cu practicarea sportului de către muncitori, fora necesară acordarea unei pauze de 5—7 minute din timpul de lucru. In afara pauzei pentru masă. Aceasta nu reprezenta o pierdere de timp productiv, deoarece se compensa prin creşterea capacităţii de muncă şi respectiv sporirea ritmului de lucru după programul de gimnastică efectuat de muncitori. De la muncitori trebuia să obţinem pe lingă o execuţie corectă a complexelor de exerciţii, prezentarea la serviciu cu 10 minute mai devreme ca de obicei. După un an de activitate, putem afirma că pe lingă aceste probleme de început s-au mai ivit şi altele cărora însă li s-a găsit rezolvare. Aşa cumt se va vedea din scurta prezentare a materialului adunat, reuşita se datoreşte în primul rind înţelegerii şi seriozităţii pe care au arătat-o muncitorii din toate întreprinderile din care am lucrat, ca şi sprijinului de care ne-am bumrat din partea organelor superioare de conducere.1 •URME ŞI METODE Studiul introducerii glimnasticii înproducţie s-a desfăşurat treptat în unităţi din diferite ramuri de producţie. Această eşalonare a fost impusăde necesitatea cunoaşterii îndeaproape a fiecărui gende muncă, evitîndu-se metoda generalizării. Pe bazaexperienţei s-a reuşit să se stabilească problemele organizatorice şi metodice ale aplicării exerciţiilor fizice cit mai adecvate specificului de muncă, diferit de la o ramură de producţie la alta. Colectivul de experimentare fiind restrâns ca număr nu ne-a permis să încercăm introducerea simultană în diferite întreprinderi cu specific de muncă deosebit, ci a necesitat deplasarea specialiştilor de la o întreprindere la alta, mamai după terminarea experimentului. Întreprinderile în care s-au lucrat în cursul anului 1957 au fost următoarele : La cooperativa „Tehnica Confecţiei“, al cărei specific de producţie este confecţia textilă, s-a început în noiembrie 1956 şi s-a continuat în 1957. Pentru o mai bună verificare a primelor rezultate obţinute In a- ceastă întreprindere s-a hotărît ca etapa următoare să se desfăşoare tot irt-'rectivul confecţiei textile. Irl acest scop se începe în cursul lunii aprilie 1957 experimentul la fabrica „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. La fiecare unitate faza experimentală n-a durat mai puţin vre 3 lumi. După acest interval, în timpul căruia s-au făcut observaţii metodice, organizatorice, medicale, activitatea a continuat tot sub titpil de experiment. Către sfîrşitiul anului 1957 s-a început extinderea in toate sectoarele Întreprinderilor în care s-a experimentat , acţiunea este în curs de desfăşurare. Tot din industria bonurilor de larg consulii a fost aleasă fabrica de pielărie şi încălţăminte „Kirov“. Incepîndu-se simultan în 2 secţii cu caracter de muncă diferit, mecanică şi manuală (ştepuit şi marochinărie), experimentul s-a desfăşurat în decursuul lunilor noiembrie-decembrie 1957. Rezultatele pozitive obţinute au îndreptăţit încercarea de a cuprinde în experiment şi industria grea. In luna decembrie 1957 s-au definitivat lucrările premergătoare (cronometraj, control medical, studierea specificului de muncă), pentru introducerea gimnasticii în producţie la una din secţiile uzinelor „Tudor Vladmirescu". In afara acţiunii desfăşurate in oraşul Bucureşti, acelaşi colectiv a sprijinit prin îndrumările date, iniţiativa introducerii gimnasticii în producţie in 2 unităţi productive din oraşele Arad şi Timişoara. Pentru a obţine date cit mai obiective şi mai concludente s-a ales ca sistem de lucru metoda comparaţiilor. Alegîndu-se în cadrul aceleiaşi intreprinderi două grupe de muncitori, s-a căutat ca aceste colective să fie cele mai apropiate posibil. Amîndouă au fost supuse proservării metodistului şi controlului medical. Complexul de exerciţii a fost executat însă numai de către o grupă, cealaltă folosind de comparaţie. Pe tot parcurşil perioadei de observare (medicativ, pedagogică, productivă) s au făcut aceleaşi investigaţii în ambele grupe. In oraşul Bucureşti au fost cuprinşi în experiment pe anul 1957 aproximativ 360 de muncitori. Ca forme de activitate s-au folosit: 1. — Gimnastica de angrenare se desfăşoară înaintea intrării in producţie. Aceasta a necesitat prezentarea muncitorilor cu 10 minute mai devreme decît veneau de obicei la lucru. S-a folosit un complex de 6—7 (Urmare din pag. 1) finală pe colectiv a marii competiţii, ca şi despre cursul de orientare turistică ce va fi inaugurat la 13 ianuarie. IN CAUTAREA UNUI... NUME! Spartachiada este pe primul plan şi în colectivul sportiv al unei unitaţi cu carele dintre noi a avut de-a face : Gara de Nord. Foarte vrednici, activiştii colectivului au ţinut la 2 ianuarie o importantă consfătuire, în cadrul căreia s-a stabilit un vast plan organizatoric şi propagandistic pentru angrenarea unui număr cît mai mare de salariaţi în Spartachiadă. In cursul zilei de ieri, au început întrecerile de şah şi tenis de masă. Pentru întrecerile de schi şi săniuţe, tov. Iordan, membru în consiliul nou ales, ne-a anunţat un proiect interesant: ele vor fi organizate la Sinaia, cu prilejul unei excursii speciale. Ct despre proba de patinaj, ea va avea loc pe patinoarul colectivului, la o dată pe care o va hotărî... gerul I Şi, în timp ce Spartachiada a început iar pregătirile numeroaselor secţii ale colectivului sunt în toi, consiliul colectivului este frămîntat de o grea dilemă: ce nume să poarte colectivul ? Dacă aveţi vreo sugestie, cei în cauză sunt gata s-o primească de îndată ! PREGĂTIRI. CONCURSURI« Fireşte, în scurtul nostru raid nu se putea să trecem cu vederea primul club sportiv din Capitală, Dinamo. Sportivii celor 20 de secţii îşi continuă pregătirile după programe de antrenament alcătuite din vreme. Mai cu deosebire se desfăşoară activitatea în secţiile de polo, gimna sarica şi lupte, ai căror sportivi se află în pragul unor importante în’ treceri internaţionale peste hotare. Secţiile care d au perspective mai îndepărtate profită de ocazie pentru a-şi petrece în comun concediul. De pildă, cicliştii şi canotorii sunt la Sinaia, fotbaliştii la Sovata, iar rngbiştii, voleibaliştii, tenismenii, motocicliştii, halterofilii şi trăgătorii la Peştera. Vă închipuiţi însă că ei nu se mulţumesc să se odihnească, ci fac antrenamente regulate, dovedind o ambiţie care le va aduce desigur succesele aşteptate. Sportivii de la C.C.A. se pregătesc şi ei activ pentru primele concursuri ale anului. „Deschizători de pirtie“ vor fi, fără îndoială, chiar... schiorii, care-şi inaugurează mîine sezonul competiţional. Peste hotare însă, le-au luat-o alţii înainte: handbiliştii de la C.C.A. care fac parte din reprezentativa Bucureştiului au susţinît în primele lor meciuri pe 1958 în seara de... 1 ianuarie! • ...Cea de a treia zi a anului n-a fost suficient de lungă pentru a ne permite să aducem în faţa cititorilor noştri şi primele succese ale sportivilor din restul ţării. In zilele care urmează, coloanele „Sportului popu- lar“ vor sta la dispoziţia corespondenţilor noştri, care, vă închipuiţi lesne, doar atîta aşteaptă ! A. G. 1 exerciţii cu o durată medie de 10 minute, cu caracter de înviorare, pentru influenţarea favorabilă a activităţii sistemului nervos central şi pentru stimularea marilor foncţiunii ale organismului. 2. Pauza de producție constă in oprirea lucrului pe o durată de 5—6 minute. In acest interval se execută un coplex de 5 exerciții cu caracter compensator. O importanță deosebită o are stabilirea momentului de oboseală maxima a muncitorilor, pentru a introduce în această perioadă pauza de producţie. Datele furnizate de cronometrarea ritmului de muncă sunt cele mai preţioase pentru alegerea moment din optim. Această aurire din lucru nu trebuie confundată cu pauza pentru masă, care se acordă în mod obişnuit în cadrul timpului de producţie. 3. Executarea individuală pe locul de muncă a unor mişcări compensatorii, special indicate de metodist. Aceste mişcări se fac liber, fără oponandiri,ori de cite ori muncitorul ar®senzaţii neplăcute care îl împiedică de la menţinerea ritmului de mutică (senzaţii de amorţeli în membre în jambi, dureri la nivelul cefei, difi- ’ cultate în fixarea privirii pe lucru). 4. Gimnastica corectivă recomandată de medic, individual, pentru persoanele ce prezintă deficienţe fizice datorită poziţiei greşite a corpului în timpul lucrului. Acest program se execută individual acasă. Conţinutul complexelor de exerciţii era stabilit în funcţie de foarte mulţi factori şi nu a rămas neschimbat pe o perioadă mai lungă de două săptămîni, chiar în cadrul aceleiaşi grupe de experiment.De fiecare dată a fost elaborat în comun de către metodist și medic. • ” Executarea de către munmitori a programelor de gimnastică s-a făcut la locul de muncă sau în imediata lui apropiere. Niciodată nu a fost necesar să se părăsească încăperile în care se lucra. Pe baza stabilirii anterioare a microclimatului sălii de lucru, s-a urmărit asigurarea unei ventilaţii corespunzătoare în timpul desfăşurării programului. In întreprinderile din oraşul Bucureşti la care s-a euperimentat gimnastica în producţie, conducerea directă a programelor de exerciţii a fost încredinţată celor 4 instructori calificaţi (absolvenţi I.C.F.) : Popa L., Gherzuni E„ Cristea V., Sacerdoţeanu P„ care au lucrat după indicaţiile şi sub directa supraveghere a colectivului de experimentare. Prof. CHERTES EFREM Dr. MIHAIL DOREL LA ÎNCEPUT DE AN Intr.una din muze muncitoarele de la fabrica de confecţii ,,Gh. Gheorghiu- Dej“ execută gimnastică de producţie Chiar din primele zile ale noului an muncitorii au obţinut importante succese in producţie. Printre cei care s-au evidenţiat se află şi electricianul Nic. Teodorescu, membru al secţiei de tir din colectivul sportiv Griviţa Roşie SPORTUL POPULAR Pag. 2-a Nr. 3139 Acţiunea de reorganizare a colectivelor sportive continuă în întreaga ţară Abia am păşit în noul an şi harnicii noştri corespondenţi au şi început să ne „asalteze“ cu numeroase scrisorii Problema Nr. 1 care preocupă in continuare masele de sportivi rămine tot acţiunea de reorganizare a colectivelor sportive. Acest fapt reiese din majoritatea scrisorilor primite şi difteri care vom parcurge cîteva... S AU ÎNCHEIAT ALEGERILE IN RAIONUL GIURGIU !„ ... aşa îşi începe scrisoarea sa, corespondentul nostru Spirea Buduru. El remarcă interesul care a existat peste tot pentru acţiunea de reorganizare a colectivelor sportive, ca şi pentru înscrierea in U.C.F.S. La ora actuală, în întreg raionul s-au înscris 1384 de membri. Şedinţele de alegeri — precizează totodată corespondentul nostru — au arătat că tineretii iubeşte sportul, că este dornic să obţină succese tot mai mari, care să contribuie la ridicarea prestigiului mişcării noastre sportive. In majoritatea şedinţelor de alegeri (numărul total al acestora a fost de 23), vorbitorii au propus organizarea cut mai multor competiţii de masă — campionate de casă, concursuri gEI-M-A. şi concursuri de popularizare a unor discipline sportive mai puţin răspândite in raion — ca şi creşterea numărului de baze sportive simple, realizate prin mijloace locale. 4040 MEMBRI ÎN U.C.F.S. IN RAIONUL TIRNAVENI— ... aceasta este cifra amintită în scrisoarea corespondentului nostru, Ion Hasasiu. El relevă în acelaşi timp, că şedinţele de alegeri ale noilor consilii sportive în colectivele din raion s-au desfăşurat intr-o atmosferă de sărbătoare, iar in cadrul lor s-au dezbătut probleme de mare importanţă pentru dezvoltarea pe temeiuri noi a activităţii sportive din întreg raionul. O ŞEDINŢA DE ALEGERI MODELE - • 1-ta -, astfel caracterizează corespondentul nostru din Bacău, Năstase Buciu, şedinţa de alegeri a noului consiliu al colectivului sportiv de pe lingă fabrica „Partizanul" din localitate. Organizată din timp, şedinţa a relevat cunoaşterea de către majoritatea celor prezenţi, a obiectivelor trasate de Hotărârea partidului şi guvernului din 2 iulie 1957. De asemenea, intâmpinind acest eveniment deosebit în viaţa colectivului sportiv, sportivii fabricii au participat la numeroase întreceri (şah şi tenis de masă) obţinînd frumoase diplome şi trofee prin tinerii Beni Solomon, Dumitru Pârloaga, Marcel Memolis şi Ilie Deca, sportivi fruntaşi şi in muncă. In discuţiile purtate in cadrul şedinţei de alegeri, cei prezenţi au făcut numeroase propuneri privind lărgirea activităţii sportive de masă, atragerea unui număr cit mai mare de membri in colectivul sportiv, buna întreţinere a bazelor sportive aparţinând colectivelor etc. Şedinţa — îşi încheie scrisoarea sa tov. Buciu — a arătat totodată grija pe care conduricerea administrativă a fabricii o abcordă dezvoltării activităţii sportive. DORINŢELE elevilor de la şcoala MEDIE N. BAICESCU-CĂLARAŞI« ... iată titlul materialului trimis de corespondentul nostru din aceaastă localitate, Dan Panait. Semnatarul materialului tratează o singură problemă : aceea a alegerii noului consiliu sportiv din cadrul şcolii. Subliniind buna organizare a şedinţei, tov. Dan Panait, după ce trece in revistă multiplele succese intemgistrate de elevii acestei şcoli, aminteşte In continuare dorinţele exprimate de numeroşi elevi fruntaşi (Vladimir Drăgoi, Laurenţiu Aldea, Aurora Fischer, Teodor Popovici etc.). Ei sunt dispuşi nu numai să sporească succesele sportive ale şcolii, în aceeaşi măsură cu cele obrn ţinute la învăţătură, dar să şi ajute prin exemplul lor personal, pe elevii mai slabi, sau pe cei care se dovedesc înfumuraţi şi nedisciplinaţi. De asemenea, elevii au solicitat contducerii şcolii să depună mai mult interes pentru reamenajarea sălii de sport şi înzestrarea ei cu aparatura corespunzătoare. VIU INTERES PENTRU ALEGERI IN COLECTIVELE SPORTIVE DIN ARAD... ... reiese din materialul trimis de corespondentul nostru St. Weinberger. Intr-adevăr, în numeroase co-* lective sportive din localitate, printre care Progresul I.C.O.A., Voinţa etc., la şedinţele de alegeri ale noi-’ lor consilii sportive s-a putut vedea interesul pa care marea majoritate a sportivilor îl acordă acţiunii de reorganizare. Ei au cerut noilor consilii să pună un accent mai mare pe activitatea sportivă de masă (lucru neglijat în trecut) şi mai ales, să realizeze o mai strînsă legătură cu masele de sportivi. Corespondentul nostru arată totodată, că in oraşul şi raionul Arad s-au înscris pînă acum peste 6.000 de membri in U.C.F.S., cifră care este in continuă creştere ! ★ Aşa cum am mai aminti," alt prilej, pină la 15 ianuarie trebui încheiate şedinţele de aleger, a noilor consilii in toate colectivele sportive. Timpul este fireşte foarte scurt, dar suficient pentru ca pregătirile in vederea acestui eveniment — acolo unde el nu a avut loc — să se poată face în condiţiuni cit mai bune. Să creăm şedin-ţelor de alegeri in colectivele sportive, un cadru cit mai sărbătoresc, dovedind prin aceasta dorinţa noastră de a munci şi mai sirguincios pentru dezvoltarea activităţii sportive din ţara noastră.