Sportul Popular, ianuarie 1958 (Anul 13, nr. 3139-3150)

1958-01-04 / nr. 3139

GIMNASTICA IN PRODUCŢIE Bilanţul unui an de experiment (I) ,,Colectivele sportive, vor pune in centrul activităţii lor intro­ducerea gimnasticii de produc­­ţie“... (din Hotărirea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Mi­­n­n­ri cu privire la reorganiza­­rea mişcării de cultură fizică şi sport). . Mai rămăseseră­âteva luni pina­­ începutul anului 1957, clnd la Insti­tutul de Cultură Fizică, un colectă for­mat di­n tov. com­. I. Siclovan, a­­sistent Li­ertes Hírem şi asistent Dr Mihail Dorei, reuşise să deteriiveze măsuri e premergătoare primului ex­­periment ce îşi propunea introducerea gim­nastivii în producţie la noi li ţară. Au fost necesare Îndelungi pregă­­ttiri în şedinţe, observarea mai rrinl­­itor genuri de producţie, determinări mediu, cronometrări. Bibliografia sovietică privind gimnastica în pro­ducţie a constituit baza documentării teoretice. Etapa experimenta­l, care dădea griji tuturor o constituia începerea practică a activităţii in întreprinderi. Fiind o acţiune nouă şi cu totul ne­obişnuită necesita forme speciale de muncă, întrebările ce se puneau erau din ce în ce mai numeroase: cum ne va sprijini conducerea Întreprinderilor ? (Care va fi participarea muncitorilor? Vor reuşi metodiştii să înfrîngă greu­tăţile primelor zile de experiment ? Conducerea întreprinderilor trebuia să înţeleagă că gimnastica in pro­ducţie nu este acelaşi lucru cu prac­ticarea sportului de către muncitori, fora necesară acordarea unei pauze de 5—7 minute din timpul de lucru. In afara pauzei pentru masă. Acea­sta nu reprezenta o pierdere de timp productiv, deoarece se compen­sa prin creşterea capacităţii de mun­că şi respectiv sporirea ritmului de lucru după programul de gimnastică efectuat de muncitori. De la muncitori trebuia să obţinem pe lingă o execu­ţie corectă a complexelor de exerciţii, prezentarea la serviciu cu 10 minu­te mai devreme ca de obicei. După un an de activitate, putem afirma că pe lingă aceste probleme de început s-au mai ivit şi altele că­rora însă li s-a găsit rezolvare. Aşa cumt se va vedea din scurta prezen­tare a materialului adunat, reuşita se datoreşte în primul rind înţelege­rii şi seriozităţii pe care au arătat-o muncitorii din toate întreprinderile din care am lucrat, ca şi sprijinului de care ne-am­ bum­­­rat din partea organelor superioare de conducere.1 •URME ŞI METODE Studiul introducerii glim­nasticii în­­producţie s-a desfăşurat treptat în unităţi din diferite ramuri de produc­ţie. Această eşalonare a fost impusă­­de necesitatea­ cunoaşterii îndeaproa­pe a fiecărui gen­­de muncă, evitîn­­du-se metoda generalizării. Pe baza­­experienţei s-a reuşit să se stabi­lească problemele organizatorice şi metodice ale aplicării exerciţiilor fi­zice cit mai adecvate specificului de muncă, diferit de la o ramură de pro­ducţie la alta. Colectivul de experi­mentare fiind restrâns ca număr nu ne-a permis să încercăm introducerea simultană în diferite întreprinderi cu specific de muncă deosebit, ci a ne­cesitat deplasarea specialiştilor de la o întreprindere la a­lta, mamai după terminarea experimentului. Întreprinderile în care s-au lucrat în cursul anului 1957 au fost urmă­toarele : La cooperativa „Tehnica Confec­ţiei“, al cărei specific de producţie este confecţia textilă, s-a înc­eput în noiembrie 1956 şi s-a continuat în 1957. Pentru o mai bună verificare a primelor rezultate obţinute In a-­ ceastă întreprindere s-a hotărît ca etapa următoare să se desfăşoare tot irt-'rectivul confecţiei textile. Irl acest scop se începe în cursul lunii apri­lie 1957 experimentul la fabrica „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. La fiecare unitate faza experimen­tală n-a durat mai puţin vre 3 lumi. După acest interval, în timpul că­ruia s-au făcut observaţii metodice, organizatorice, medicale, activitatea a continuat tot sub ti­tpil de experi­ment. Către sfîrşitiul­ anului 1957 s-a început extinderea in toate sectoarele Întreprinderilor în care s-a experi­mentat , acţiunea este în curs de des­făşurare. Tot din industria bonurilor de larg consulii a fost aleasă fabrica de pie­lărie şi încălţăminte „Kirov“. Ince­­pîndu-se simultan în 2 secţii cu carac­ter de muncă diferit, mecanică şi manuală (ştepuit şi marochinărie), experimentul s-a desfăşurat în de­­cursuu­l lunilor noiembrie-decembrie 1957. Rezultatele pozitive obţinute au în­dreptăţit încercarea de a cuprinde în experiment şi industria grea. In luna decembrie 1957 s-au definitivat lucrările premergătoare (cronometraj, control­ medical, studierea specificului de muncă), pentru introducerea gim­nasticii în producţie la una din sec­ţiile uzinelor „Tudor Vlad­mir­escu". In afara acţiunii desfăşurate in o­­raşu­l Bucureşti, acelaşi colectiv a sprijinit prin îndrumările date, ini­ţiativa introducerii gimnasticii în pro­ducţie in 2 unităţi productive din o­­raşele Arad şi Timişoara. Pentru a obţine date cit mai obiec­tive şi mai concludente s-a ales ca sistem de lucru metoda comparaţiilor. Alegîndu-se în cadrul aceleiaşi intre­­prinderi două grupe de muncitori, s-a căutat ca aceste colective să fie cele mai apropiate posibil. Am­în­­dou­ă au fost supuse proservării meto­distului şi controlului medical. Com­plexul de exerciţii a fost executat însă numai de către o grupă, cealal­tă folosind de comparaţie. Pe tot parcurşi­­l perioadei de observare (me­­dicativ, ped­agogică, productivă) s au făcut aceleaşi investigaţii în ambele grupe. In oraşul Bucureşti au fost cuprinşi în experiment pe anul 1957 aproximativ 360 de muncitori. Ca forme de activitate s-au folosit: 1. — Gimnastica de angrenare se desfăşoară înaintea intrării in pro­ducţie. Aceasta a necesitat prezenta­rea muncitorilor cu 10 minute mai de­vreme decît veneau de obicei la lucru. S-a folosit un complex de 6—7 (Urmare din pag. 1) finală pe colectiv a marii competiţii, ca şi despre cursul de orientare turis­tică ce va fi inaugurat la 13 ia­nuarie. IN CAUTAREA UNUI... NUME! Spartachiada este pe primul plan şi în colectivul sportiv al unei uni­taţi cu care­le dintre noi a avut de-a face : Gara de Nord. Foarte vrednici, activiştii colectivului au ţi­nut la 2 ianuarie o importantă cons­fătuire, în cadrul căreia s-a stabilit un vast plan organizatoric şi propa­gandistic pentru angrenarea unui nu­măr cît mai mare de salariaţi în Spartachiadă. In cursul zilei de ieri, au început întrecerile de şah şi tenis de masă. Pentru întrecerile de schi şi săniuţe, tov. Iordan, membru în consiliul nou ales, ne-a anunţat un proiect interesant: ele vor fi orga­nizate la Sinaia, cu prilejul unei ex­cursii speciale. Ct despre proba de patinaj, ea va avea loc pe patinoarul colectivului, la o dată pe care o va hotărî... gerul I Şi, în timp ce Spartachiada a început iar pregătirile numeroaselor secţii ale colectivului sunt în toi, consiliul colectivului este frămîntat de o grea dilemă: ce nume să poarte colectivul ? Dacă aveţi vreo sugestie, cei în cauză sunt gata s-o primească de îndată ! PREGĂTIRI. CONCURSURI« Fireşte, în scurtul nostru raid nu se putea să trecem cu vederea pri­mul club sportiv din Capitală, Di­namo. Sportivii celor 20 de secţii îşi continuă pregătirile după programe de antrenament alcătuite din vreme. Mai cu deosebire se desfăşoară acti­vitatea în secţiile de polo, gimn­a sa­rica şi lupte, ai căror sportivi se află în pragul unor importante în­’ treceri internaţionale peste hotare. Secţiile care d au perspective mai în­depărtate profită de ocazie pentru a-şi petrece în comun concediul. De pildă, cicliştii şi canotorii sunt la Sinaia, fotbaliştii la Sovata, iar rng­­biştii, voleibaliştii, tenismenii, m­oto­­cicliştii, halterofilii şi trăgătorii la Peştera. Vă închipuiţi însă că ei nu se mulţumesc să se odihnească, ci fac antrenamente regulate, dovedind o ambiţie care le va aduce desigur succesele aşteptate. Sportivii de la C.C.A. se pregătesc şi ei activ pentru primele concursuri ale anului. „Deschizători de pirtie“ vor fi, fără îndoială, chiar... schiorii, care-şi­ inaugurează mîine sezonul competiţional. Peste hotare însă, le-au luat-o alţii înainte: handbiliştii de la C.C.A. care fac parte din repre­zentativa Bucureştiului au susţinît în primele lor meciuri pe 1958 în seara de... 1 ianuarie! •­ ...Cea de a treia zi a anului n-a fost suficient de lungă pentru a ne permite să aducem în faţa cititorilor noştri şi primele succese ale sporti­vilor din restul ţării. In zilele care urmează, coloanele „Sportului popu-­ lar“ vor sta la dispoziţia corespon­denţilor noştri, care, vă închipuiţi lesne, doar atîta aşteaptă ! A. G. 1 exerciţii cu o durată medie de 10 mi­nute, cu caracter de înviorare, pen­tru influenţarea favorabilă a activi­tăţii sistemului nervos central şi pen­­tru stimularea marilor foncţiunii ale­­ organismului. 2. Pauza de producție constă in o­­prirea lucrului pe o durată de 5—6 minute. In acest interval se execută un co­­pl­ex de 5 exerciții cu caracter compensator. O importanță deosebită o are stabilirea momentului de obo­seală maxima a muncitorilor, pen­tru a introduce în această perioadă pauza de producţie. Datele furnizate de cronometrarea ritmului de muncă sunt­ cele mai preţioase pentru alege­rea moment­ din optim. Această auri­re din lucru nu trebuie confundată cu pauza pentru masă, care se acordă în mod obişnuit în cadrul timpului de producţie. 3. Executarea individuală pe locul de muncă a unor mişcări compensa­torii, special indicate de metodist. Aceste mişcări se fac liber, fără op­­onandiri,ori de cite ori muncitorul ar®­­senzaţii neplăcute care îl împiedică de la menţinerea ritmului de mutică (senzaţii de amorţeli în membre în jambi, dureri la nivelul cefei, difi- ’ cultate în fixarea privirii pe lucru). 4. Gimnastica corectivă recomanda­tă de medic, individual, pentru per­soanele ce prezintă deficienţe fizice datorită poziţiei greşite a corpului în timpul lucrului. Acest program se e­­xecută individual acasă. Conţinut­u­l complexelor de exerciţii era stabilit în funcţie de foarte mulţi factori şi nu a rămas neschimbat pe o perioadă mai lungă de două săp­­tămîni, chiar în cadrul aceleiaşi grupe de experiment.­­De fiecare dată a fost elaborat în comun de către metodist și­ medic. • ” Executarea de către munmitori a programelor de gimnastică s-a făcut la locul de muncă sau în imediata lui apropiere. Niciodată nu a fost necesar să se părăsească încăperile în care se lucra. Pe baza stabilirii anterioare a microclimatului sălii de lucru, s-a urmărit asigurarea unei ventilaţii corespunzătoare în timpul desfăşurării programului. In întreprinderile din oraşul Bucu­reşti la care s-a eu­perimentat gim­nastica în producţie, conducerea di­rectă a programelor de exerciţii a fost încredinţată celor 4 instructori calificaţi (absolvenţi I.C.F.) : Popa L., Gh­erzuni E„ Cristea V., Sacerdo­­ţeanu P„ care au lucrat după indi­caţiile şi sub directa supraveghere a colectivului de experimentare. Prof. CHERTES EFREM Dr. MIHAIL DOREL LA ÎNCEPUT DE AN Intr.una din muze muncitoarele de la fabrica de confecţii ,,Gh. Gheorghiu- Dej“ execută gimnastică de producţie Chiar din primele zile ale noului an muncitorii au obţinut importante succese in producţie. Printre cei care s-au evidenţiat se află şi electricianul Nic. Teodorescu, membru al secţiei de tir din colectivul sportiv Griviţa Roşie SPORTUL POPULAR Pag. 2-a Nr. 3139 Acţiunea de reorganizare a colectivelor sportive continuă în întreaga ţară Abia am păşit în noul an şi harnicii noştri corespondenţi au şi început să ne „asalteze“ cu numeroase scrisorii Problema Nr. 1 care preocupă in continuare masele de sportivi rămine tot acţiunea de re­organizare a colectivelor sportive. Acest fapt reiese din majoritatea scrisorilor primite şi­ difteri care vom parcurge cîteva... S AU ÎNCHEIAT ALEGERILE IN RAIONUL GIURGIU !„ ... aşa îşi începe scrisoarea sa, corespondentul nostru Spirea Budu­­ru. El remarcă interesul care a existat peste tot pentru acţiunea de reorganizare a colectivelor spor­tive, ca şi pentru înscrierea in U.C.F.S. La ora actuală, în întreg raionul s-au înscris 1384 de mem­bri. Şedinţele de alegeri — preci­zează totodată corespondentul nos­tru — au arătat că tineretii iubeşte sportul, că este dornic să obţină succese tot mai mari, care să con­tribuie la ridicarea prestigiului miş­cării noastre sportive. In majorita­tea şedinţelor de alegeri (numărul total al acestora a fost de 23), vor­bitorii au propus organizarea cut mai multor competiţii de masă — campionate de casă, concursuri gEI-M-A. şi concursuri de populariza­re a unor discipline sportive mai puţin răspândite in raion — ca şi creşterea numărului de baze spor­tive simple, realizate prin mijloa­ce locale. 4040 MEMBRI ÎN U.C.F.S. IN RAIONUL TIRNAVENI— ... aceasta este cifra amintită în scrisoarea corespondentului nostru, Ion Hasasiu. El relevă în acelaşi timp, că şedinţele de alegeri ale noilor consilii sportive în colecti­vele din raion s-au desfăşurat in­tr-o atmosferă de sărbătoare, iar in cadrul lor s-au dezbătut probleme de mare importanţă pentru dezvol­tarea pe temeiuri noi a activităţii sportive din întreg raionul. O ŞEDINŢA DE ALEGERI MODELE - • 1-ta -, astfel caracterizează corespon­dentul nostru din Bacău, Năstase Buciu, şedinţa de alegeri a noului consiliu al colectivului sportiv de pe lingă fabrica „Partizanul" din loca­litate. Organizată din timp, şedinţa a relevat cunoaşterea de către ma­joritatea celor prezenţi, a obiective­lor trasate de Hotărârea partidului şi guvernului din 2 iulie 1957. De asemenea, intâmpinind acest eveni­ment deosebit în viaţa colectivului sportiv, sportivii fabricii au partici­pat la numeroase întreceri (şah şi tenis de masă) obţinînd frumoase diplome şi trofee prin tinerii Beni Solomon, Dumitru Pârloaga, Marcel Memolis şi Ilie Deca, sportivi frun­taşi şi in muncă. In discuţiile pur­tate in cadrul şedinţei de alegeri, cei prezenţi au făcut numeroase propuneri privind lărgirea activităţii sportive de masă, atragerea unui nu­măr cit mai mare de membri in colectivul sportiv, buna întreţinere a bazelor sportive aparţinând colec­tivelor etc. Şedinţa — îşi încheie scrisoarea sa tov. Buciu — a ară­tat totodată grija pe care conduri­cerea administrativă a fabricii o ab­­cordă dezvoltării activităţii sportive. DORINŢELE elevilor de la şcoala MEDIE N. BAICESCU-CĂLARAŞI« ... iată titlul materialului trimis de corespondentul nostru din acea­a­stă localitate, Dan Panait. Semnata­rul materialului tratează o singură problemă : aceea a alegerii noului consiliu sportiv din cadrul şcolii. Subliniind buna organizare a şedin­ţei, tov. Dan Panait, după ce trece in revistă multiplele succese intem­­gistrate de elevii acestei şcoli, amin­teşte In continuare dorinţele expri­­mate de numeroşi elevi fruntaşi (Vladimir Drăgoi, Laurenţiu Aldea, Aurora Fischer, Teodor Popovici etc.). E­i sunt dispuşi nu numai să sporească succesele sportive ale şcolii, în aceeaşi măsură cu cele obrn ţinute la învăţătură, dar să şi aju­te prin exemplul lor personal, pe elevii mai slabi, sau pe cei care se dovedesc înfumuraţi şi nedisciplinaţi. De asemenea, elevii au solicitat cont­­ducerii şcolii să depună mai mult in­teres pentru reamenajarea sălii de sport şi înzestrarea ei cu aparatura corespunzătoare. VIU INTERES PENTRU ALEGERI IN COLECTIVELE SPORTIVE DIN ARAD... ... reiese din materialul trimis de corespondentul nostru St. Weinber­ger. Intr-adevăr, în numeroase co-* lective sportive din localitate, prin­tre care Progresul I.C.O.A., Voinţa etc., la şedinţele de alegeri ale noi-’ lor consilii sportive s-a putut vedea interesul pa care marea majorita­te a sportivilor îl acordă acţiunii de reorganizare. Ei au cerut noilor consilii să pună un accent mai mare pe activitatea sportivă de masă (lu­cru neglijat în trecut) şi mai ales, să realizeze o mai strînsă legătură cu masele de sportivi. Coresponden­tul nostru arată totodată, că in o­­raşul şi raionul Arad s-au înscris pînă acum peste 6.000 de membri in U.C.F.S., cifră care este in con­tinuă creştere ! ★ Aşa cum am mai aminti," alt prilej, pină la 15 ianuarie­ trebui încheiate şedinţele de aleger, a noilor consilii in toate colecti­vele sportive. Timpul este fireşte foarte scurt, dar suficient pentru ca pregătirile in vederea acestui eve­niment — acolo unde el nu a avut loc — să se poată face în condi­­ţiuni cit mai bune. Să creăm şedin-­­ţelor de alegeri in colectivele spor­tive, un cadru cit mai sărbătoresc, dovedind prin aceasta dorinţa noa­stră de a munci şi mai sirguincios pentru dezvoltarea activităţii sporti­­­ve din ţara noastră.

Next