Sportul Popular, februarie 1958 (Anul 13, nr. 3158-3162)

1958-02-18 / nr. 3158

privire de ansamblu asupra dezvoltării turismului Unele probleme actuale F­ie-ne îngăduit să începem blică populară ai ţării noas pentru finalul articolului: TU Romînă. Cei peste două milioane cap la altul, demonstrează fără într-un singur an — iată o cifră care Uriaşa dezvoltare pe care a luat-o această activitate, are ca semn di­­stinctiv caracterul instructiv-patriotic căpătat în ultimul timp: participanţii la excursii, prin viaţa pe care o duc în mijlocul naturii, nu numai că îşi întăresc fizic organismul, dar tot­odată îşi îmbogăţesc cunoştinţele a­­supra reliefului bogăţiilor şi frumu­seţilor­ ţării, a monumentelor ei isto­rice, vizionează spectacole etc. Dar, practicarea turismului a des­­chis şi alte sectoare de activitate. Să numim, de pildă, cunoscutele compe­tiţii „Drumeţii veseli“, care azi la nici doi ani de la inaugurare au atins o dezvoltare nebănuită, captînd aten­ţia maselor de elevi, profesori şi pă­rinţi, împletind cum nu se poate mai bine turismul (elevii claselor cîştigă­­toare primesc ca premiu o excursie în grup) cu dorinţa de a cunoaşte trecu­tul de luptă al ţării noastre, frumu­­seţile ei naturale, realizările regimului de democraţie populară, ale Uniunii Sovietice şi ţărilor care construiesc socialismul. Pe­ de altă parte, s-au dezvoltat o sumedenie de calităţi ale amatorilor de drumeţie. Să amintim — în citeva cuvinte — creşterea numărului celor care atunci cînd pleacă în drumeţit nu uită să pună în sac un aparat de fotografiat şi cîteva filme, pentru a imortaliza pe peliculă peisajele, locu­irile şi oamenii ce li se par mai demni de reţinut, contribuind astfel la popu­larizarea frumuseţilor patriei noastre. In plus, cei mai avansaţi predau în­cepătorilor (în cadrul cursurilor foto ce au luat fiinţă aproape în fiecare oraş mai însemnat al ţării) tainele acestei plăcute ocupaţii. Iar an de an, cele mai bune producţii ale acestora au fost reunite în expoziţii, culminînd cu expoziţiile de fotografii turistice organizate pe ţară. Izvorîte tot din practicarea drume­ţiei, concursurile de orientare turistică, a căror organizare a început în ţara noastră în ultimii zece ani, sînt tot mai îndrăgite de tineret. Parcurgerea unui traseu fix, cu sumare indicaţii de itinerant­ şi mai mult pe baza a­­paratelor de orientare, pregăteşte pe turişti pentru o cît mai bună orientare în teren. Caracterul aplicativ al ace­stui gen de întrecere a trezit la o ac­tivitate intensă regiuni care nu aveau tradiţie turistică (Iaşi, Craiova, Galaţi, Constanţa). Să nu uităm numeroasele cărţi tu­ristice pe care teascurile tipografiilor­­(din nefericire într-un tiraj cu totul insuficient) le-au adus în ultima vre­me în vitrinele librăriilor, filmele do­cumentare şi jurnale cinematografice de actualităţi care prezintă monumen­tele naturale ale ţării, numeroasele picturi cu subiect turistic din expozi­ţiile deschise în ultima vreme etc­ *70 de cabane stau la dispoziţia turiştilor Este suficient să luaţi unul din ve­­­­chile anuare ale activităţii fostelor soocietăţi turistice. Nu veţi găsi în nici tonul date prea numeroase asupra pu­ţinelor cabane pe care puteau să Ie pună la dispoziţia amatorilor de dru­meţie. De aceea, în 1949, atunci cînd activitatea turistică a devenit o pro­blemă de stat, existau 88 cabane cu 4400 locuri de dormit. Astăzi stau la dispoziţia oamenilor muncii din ţara n noastră peste 170 cabane cu circa 110.000 locuri de dormit, răspîndite în toate regiunile ţării. La multe a fost introdusă apă potabilă, au fost elec­trificate şi dotate cu instalaţie de gaz metan în ultimii ani. Colectivele turistice obşteşti, care activează în ţară, nu numai că mobi­lizează pe turişti în practicarea acestei frumoase activităţi, dar ajută la con­servarea patrimoniului turistic şi mar­carea traseelor. Astăzi există circa 350 trasee turistice marcate, în lun­gime de aproape 7000 km. Fără îndo­ială, nu întotdeauna starea marcaje­lor este cea mai bună şi nu s-a făcut încă totul pentru marcarea tuturor re­giunilor turistice din ţara noastră­spre căminele lor. E­ste de datoria turiştilor ca să ajute la întreţinerea lor şi la efectuarea de noi marcaje. In colaborare cu Comisia Monu­mentelor Naturii, mişcarea turistică a adus un important aport la ocrotirea faunei şi florei aflate în parcul naţio­nal din munţii Retezat. Pe lingă unele cabane (Peştera, Omul, Babele) s-au creat microrezervaţii naturale cu ace­laşi scop: ocrotirea florei specifice. Frumoasa peşteră de la Tecuri a fost dotată cu o poartă pentru proteguiri. In plus, este sprijinită crearea parcu­lui turistic preconizat să ia fiinţă în munţii Apuseni. Educaţia turiştilor In ultima vreme se observă — în special la turiştii mai tinerii — o de­formare a înţelesului cuvîntului „ca­bană“: ei ar dori să găsească la aceste locuri de adăpost cel puţin o casă de odihnă şi un restaurant de lux care să satisfacă şi pe cei mai capricioşi! Or, cabana nu este decît o etapă în calea pe care un drumeţ şi-a ales-o şi unde se opreşte numai pentru cîteva ceasuri de odihnă. Sacul de munte, bi­donul cu apă, trusa medicală — sînt accesorii pe care orice turist trebuie să şi le poarte cu el. Dar aşa cum am mai spus, ama­torii de drumeţie care ignorează încă adevăratul conţinut al turismului, pre­tind de la cabane nu numai mîncăruri calde în permanenţă, cu sortimente foarte bogate, ţigări, chibrit etc., dar sînt gata să arunce anatema asupra oricui, dacă la cabana respectivă nu este posibilă amenajarea apei curgă­toare sau dacă nu s-a introdus încă lumină electrică. Trebuie ştiut că în R­ D. Germană, Franţa şi în alte ţări cu tradiţie turistică, cabanele oferă pur şi simplu numai adăpost, turiştii trebuind să-şi ia în sac alimente şi sacul de dormit realizat din două cearceafuri cusute pe trei laturi etc. De remarcat că în foarte multe ţări turiştii îşi prepară singuri hrana la cabană, îşi spală sin­guri vasele. Cei care doresc ca la cabană să gă­sească mărci poştale, chibrituri, ţigări şi alte lucruri pe care şi le pot aduce singuri, ar trebui să se gîndească că turismul trebuie să devină într-o mai mare măsură un bun al maselor, ac­cesibil din punct de vedere al costu­lui. Ar mai trebui să ştie că transpor­tul fiecărui obiect la cabane — care în majoritatea cazurilor sînt situate pe înălţimi — se face cu cheltuieli şi greutăţi, şi că aceasta influenţează costul turismului. înţelegerea acestei situaţii ar putea aduce şi mai multe îmbunătăţiri patrimoniului turistic. La ieftinirea turismului, un aport de sea­mă îl pot aduce Ministerul Bunurilor de Consum ca şi UCECOM-ul, care ar trebui să producă mărfuri ieftine şi de cantitate cît mai bună pentru turişti (corturi, maşini simple de gătit cu spirt, concentrate alimentare în compri­mate, îmbrăcăminte de bună calitate etc.). Nicăieri ca la cabane nu se poate vedea mai bine poziţia pe care o au oamenii faţă de avutul obştesc. A de­venit din nefericire un lu­cru aproape obişnuit scrierea numelui pe pereţii cabanelor, ştergerea bocancilor cu pătura de acoperit etc., "STc., fapte care dovedesc cum nu se poate mai bine lipsa de educaţie a unor aşa-zişi turişti. De încredere se poate avea în astfel de oameni, care probabil că îşi manifestă aceeaşi grijă faţă de avutul obştesc şi la locurile lor de muncă, risipind materia primă, ma­terialele şi stricatul uneltele ? Alţii îşi manifestă „veselia“ făcînd scandal la cabană şi consumînd peste măsură băuturi alcoolice — obiceiuri pe care probabil că le au şi acasă, deranjînd colocatarii, cînd de fapt, turistul tre­buie să respecte cabana ca pe pro­­pria-i locuinţă. Poezia turismului Trebuie să reînviem poezia turismu­lui, turismul adevărat ! Există destui masivi muntoşi puţin cercetaţi (aşa cum ar fi Rodna sau Vrancea) şi asta pentru că pe acolo există puţine case de adăpost. Dar, nu este oare mai frumos ca să pornim la drum şi prin locurile unde nu există încă marcaje, să ne adăpostim la refugii sau chiar la stîne, să stăm de vorbă cu baci sfătoşi ? Putem afla cu acea­stă ocazie destule legende şi povestiri din bătrîni, pe care acum turiştii mai tineri nu ştiu să le caute, să le gă­sească frumuseţea, să le preţuiască. Este oare mai plăcut să mergem nu­mai şi numai pe drumurile marcate şi să nu căutăm să descoperim şi alte poteci nestrăbătute ? Dacă s-ar fi mers numai pe drumuri marcate şi şosele asfaltate ar fi fost văzut în Pamir vreodată „omul zăpezii“ şi gă­site urmele lui ? Ar fi putut avea loc vreodată marile descoperiri geogra­fice ? De aceea spunem că ar trebui reînviată poezia turismului cu adevă­ratul ei conţinut. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri a! Republicii Populare Romíne cu privire la reorga­nizarea mişcării de cultură fizică şi sport din Republica Populară Romînă­­prevede ca „în vederea unei mai largi dezvoltări a activităţii de turism şi excursii se va înfiinţa asociaţia „Tu­rismul Popular“. Cu ajutorul acestei asociaţii va trebui ca structura de clasă a turismului să se îmbunătăţea­scă şi mai mult şi totodată să se ducă o muncă intensă de educare a amato­rilor de drumeţie. Şi, în plus, iubito­rii turismului din întreprinderi vor trebui să folosească cât mai bine acea parte cuvenită turismului din fondul întreprinderii, parte care în momentul de faţă se foloseşte în prea puţină măsură în vederea acestei activităţi. Asociaţia „Turismul Popular“ va trebui să mobilizeze mai departe pe iubitorii drumeţiei pentru îmbunătăţi­rea amenajărilor făcute ca şi pentru viitoare amenajări turistice, pentru mărirea reţelei de marcaje, şi, mai ales, să-i mobilizeze în cunoaşterea frumuseţilor patriei, trecutului de luptă al poporului, realizărilor regimului de democraţie populară, educaţiei patrio­tice în spiritul grijii faţă de avutul obştesc- aceste rînduri dedicate dezvoltării turismului în cei 10 ani de repu­­tre, cu o concluzie pe care — de fapt — ar fi trebuit s-o păstrăm RISMUL A DEVENIT O NECESITATE pentru oamenii muncii din R. P. de amatori de drumeţie care în 1957 au bătut drumurile ţării de la nu putinţă de tăgadă adevărul subli­niat mai sus. 2.000.000 de turişti cu 10 ani în urmă părea de domeniul utopiei! După o zi petrecută in mijlocul munţilor, excursioniştii se îndreaptă SPORTUL POPULAR Pag. 4-a fil. 3158 O SITUATIE INTOLERABILA Nu de mult ne-a vizitat la redacţie :Iov. Gh. Nenciu, preşedintele comite­­,todul de organizare a U.C.F.S. din braionul 1 Mai. Fireşte că atunci cînd­­l-am văzut intrînd pe uşă ne-am pregătit notesul, convinşi fiind că iov. Gh. Nenciu ne aduce cele mai proaspete şi mai importante veşti din ■raionul 1 Mai. Văzînd însă gestul nostru, vizitatorul a zîmbit şi apoi ne-a spus calm : — Am venit să-mi recomandaţi un Ulm. Nu ştiţi unde sînt matinee, a­­tun­i dimineaţa? După ce prima clipă de surprin­dere a trecut, tov. Gh. Nenciu ne-a relatat situaţia deosebit de gravă în care se găseşte. Atît comitetul de organizare a U.C.F.S. din raionul 1 Mai, cît şi cel al raionului I. V. Stalin sunt de mult timp în situaţia de a nu-şi putea desfăşura activita­tea din lipsa unui sediu. Acimite, după multe tergiversări, în b-dul Magheru 22 (acolo unde a fost sediul aso­ciaţiei Progresul) cele două comitete raionale au o singură cameră, în care lucrurile stau clare peste gră­madă. Asta însă încă nu ar fi prea grav. De fapt situaţia este alarmantă şi iată pentru ce. Localul a fost predat C.C. al sindi­catului I.A.S. care are intenţia să facă aci un club. In vederea acestui lucru a fost numită o responsabilă a viitorului club care are cheia de la uşa de intrare. Cînd această tovarăşă nu vine, activitatea celor două conmlicte raionale U.C.F.S. (acum în plină campanie de reorganizare şi de Spar­­tachiadă) este dusă pe... coridoare. Pe bună dreptate activiştii acestor două comitete raionale sînt demo­bilizaţi. Nu există posibilitatea pen­tru desfăşurarea unei rodnice activi­tăţi obşteşti, ajutor atît de preţios mişcării sportive. Şedinţele de ins­tructaj se ţin după multe amînări aşa încît nimeni nu mai ştie cînd şi unde trebuie să aibă loc. Conside­răm această situaţie intolerabilă şi sperăm că Sfaturile populare raio­nale în cauză vor interveni energic pentru soluţionarea ei. Să fie chiar atît de greu să se găsească două camere pentru aceste două comitete raionale de organizare a U.C.F.S. ? Este greu de presupus... Ziua de ieri a marcat un eveniment important pentru activitatea fotbalu­lui nostru: consfătuirea pe ţară cu antrenori, arbitri, jucători, conducă­tori, activişti voluntari şi reprezen­tanţi ai presei sportive. Lucrările consfătuirii au fost susţi­nute de două referate de bază. In pri­mul, cu caracter organizatoric şi com­­petiţional, tov. Ion Stoian — secreta­rul general al federaţiei româ­ne de fotbal — a făcut o expunere asupra structurii organizatorice a fotbalului, făcînd totodată cunoscute şi primele măsuri de acest ordin luate de con­ducerea federaţiei. In ce priveşte ca­lendarul competiţional, este cel cu­noscut, cu excepţia campionatului re­publican de juniori, al cărui retur nu se mai dispută. A luat apoi cuvîntul, tov. Cornelia Mănescu — preşedintele federaţiei ro­mâne de fotbal — care a expus pro­gramul de activitate al noului organ de conducere a fotbalului. Preşedintele federaţiei a arătat care sînt sarcinile şi problemele actuale ale fotbalului nostru, ţinînd seama de activitatea nesatisfăcătoare a acestui sport în a­­nul trecut. Principatele obiective ale Biroului Federal sînt următoarele: disputarea regulată a campionatului şi cupei, legătură strinsă cu secţiile de fotbal ale colectivelor şi cluburilor, îndrumarea şi sprijinirea activităţii antrenorilor, întărirea competenţei şi autorităţii arbitrilor, urmărirea sub toate aspectele a activităţii jucătorilor. Ocupîndu-se în mod special de pro­blema ridicării nivelului fotbalului, tov. Corneliu Mănescu a arătat că în viitor se va pune un accent deosebit pe pregătirea atletică a jucătorilor, în aceeaşi măsură în care se va urmări r ridicarea tehnicii individuale. Lărgi­rea caracterului de masă al fotbalului, crearea cît mai multor echipe de va­loare internaţională, încurajarea pro­movării elementelor tinere etc. sunt de asemenea obiective ale conducerii fe­deraţiei. Au urm­at vii discuţii în cursul că­rora o serie de antrenori, arbitri şi activişti voluntari au contribuit la ni­velul ridicat al lucrărilor. Din partea L­.C.F.S., a luat cu­vin­­tul tov. I. Balaş, vicepreşedinte, care a subliniat că în această consfătuire au fost discutate o serie de probleme noi şi interesante. In continuare, tov. I. Balaş s-a ocupat de cîteva cauze mai importante ale situaţiei nesatisfă­­cătoare a fotbalului nostru: lipsa u­­nei munci de adîncime, goana după rezultate, lipsa unei conduceri unita­re, lipsuri în munca de educaţie ce­tăţenească a jucătorilor, exprimîn­­du şi convingerea că Biroul Federal va lua măsurile cele mai potrivite pentru redresarea fotbalului. In încheierea consfătuirii, tov. Cor­netul Mănescu a subliniat reuşita a­­cestei consfătuiri a federaţiei cu fac­torii fotbalului, cărora le-a urat mult succes în munca grea dar frumoasă, pentru interesele majore a­le fotbalului romînesc. Consfătuirea pe fără a fotbalului un PRIM CONTACT UTIL Şl REUŞIT INTRE BIROUL FEDERAŢIEI ROMINE Şl FACTORII ACTIVI Al FOTBALULUI NOSTRU La box: Dinamo Bucureşti— Gwardia(R. P. Polonă) 10-10 VARŞOVIA, 17 (prin telefon). — Prima întîlnire susţinută de echipa de box DINAMO BUCUREŞTI în R.P. Polonă s-a terminat la egalitate: 10—10, în compania unei selecţionate a clubului GWARDIA. Gala a avut loc în sala care a găzduit în 1953 campionatele europene de box, în pre­zenţa unui public cifrat la peste 5.000 spectatori. Dintre pugiliştii noş­tri s-au remarcat, în mod deosebit, Vasile Mariuţan (autorul unei frumoa­­se victorii înainte de limită), Puiu Ni­­colae, Ştefan Cojan şi — cu toate că au pierdut — D. Gheorghiu și D. Dragnea. Iată rezultatele tehnice, în ordinea categoriilor: Puiu Nicolae (D) b.p. F. Justka (G); K. Botowski (G) b.p. C. Gheorghiu (D); Al. Farkas (D) b.p. T. Borzochowski (G); K. Bunkus (G) b. p. Dănilă Done (D); C. Dumi­­trescu (D) b. p. Al. Pope (G); H. Zie­linski b.p. D. Dragnea (D); St. Cojan (D) b.p. VI. Rozowski (G); T. Wala­­szek (G) b.p. D. Gheorghiu; L. Mi­­halak (G) b.p. Gheţu Venicu (D); V. Mariuţan (D) b. ab. /. E. Jasinik (G). Miercuri, la Lodz, dinamoviştii bucu­­reşteni vor susţine o nouă întîlnire, întîlnind tot o selecţionată a clubului Gwardia. Deoarece la clubul d­in Câlimă­­neşti sunt puţine mese de şeh, trebuie sa aştepţi ore intre ei pînă să joci o partidă. De dimineaţă­ de la şase La club se stringe-o coadă groasă" Căci şahu-aici nu-i sport de mase, Ci, cum vedeţi, e sport... de-o masă / Uneie echipe, deşi reuşesc la un moment dat să conducă, nu ştiu să menţină scorul favorabil pină la sfîrşit Încerc cu-n sfat să-i pun puţin in gardă, Ca-n viitor să scape de eşec­­ Cind au un avantaj, ca să nu-l piardă. Să şi-l... depună repede la C.E.C. / La fabrica de ţigarete , Bucu­­reşti” activitatea sportivă este slabă. Văzind cit e de slab acest resort. Am întrebat pe unii: — Mă scuzaţi. Aici in fabrică nu faceţi sport ? — Ba facem... Sport, Victoria, Carpali. Din cauza absenţei concuren­ţilor respectivi, probele de sări­turi din cadrul celui de-al doilea concurs de nataţie al anului nu s-a­u mai disputat. Trebuie să luăm măsuri. Asta nu se poate admite. Probele de sărituri, Tocmai ele-au fost... sărite1 JACK BIRARIU V. D. POPA

Next