Sportul Popular, aprilie 1958 (Anul 13, nr. 3179-3195)

1958-04-01 / nr. 3179

. Pe zi ce trece, tot mai mulţi mim­­«fcitori se conving de eficacitatea gim­nasticii în producţie ca factor de în­lăturare a oboselii şi a urmărilor po­liţiei incomode din timpul procesului •«le muncă, iar tot mai multe colective sportive îşi dau 'Contribuţia la intro­ducerea şi extinderea acestui impor­tant mijloc de îmbunătăţire a produc­­­tivităţii muncii prin intermediul exer­­ciţiilor fizice. Faptul este confirmat de scrisorile pe care ni le trimit co­respondenţii noştri, pe această temă. H LA ORAŞUL ST­ALINI... I­­olectivul Voinţa, sprijinit de ^-^Dispensarul regional pentru ■sportivi şi de conducere® cooperativei _17 Noiembrie" vicepreşedinte I. len­nel) a introdus gimnastica în produc­ţie ,în această unitate de muncă. In fiecare zi cooperatorii din secţia m­arachinăr­ie efectuează un program de exerciţii fizice sub conducerea prof. Gh. Roşu. Demn de remarcat este faptul că acest program este exe­cutat nu numai de tineri ca Sigrid Klein,­­Suse Schuler etc. ci şi de oa­meni ca Sirena Abraham, în etate de 70 de ani sau Carol Verner, care a depăşit o jumătate de veac. In schimb n-am vrea să trecem sub tăcere atitu­dinea sportivei Octavia Cucuruz, jucă­toare de baschet în cat. A, care refuză să practice gimnastica în producţie pe motiv că... face ea destul sport. Este o comportare care, pe lingă că e profund greşită din punct de vedere ştiinţific, dăunează acţiunii de poptua­­rizare a gimnasticii în producţie. Sperăm că în curând iniţiativa co­lectivului sportiv Voinţa va fi urmată şi de alte colective din oraşul nostru. (Al.­ Dincă) ...LA CLUJ... D­upă im experiment care a durat aproape o lună de zile, a fost introdusă gimnastica în produc­te şi la fabrica de confecţii „f­lacăra“ din Cluj. Exerciţiile au fost alese în raport cu specificul muncii şi în fie­care zi, în timpul unei pauze spe­ciale, sunt efectuate de 50 de muncitori şi muncitoare sub incnimarea instruc­­tonului voluntar Liviu­­Goţoi. Primele rezidtarte practice au şi început să se vadă, dxprimate ,pr­intr-o creştere sim­ţitoare a productivităţii muncii. (Em­. Bocoş şi F. Bălaj — coresp.) ...ŞI LA CRAIOVA l­a 3 februarie a fost introdusă gimnastica în producţie, in ca­drul secţiei „paltoane“ a cooperativei ,J. C. Frimu“. Pe baza experienţei ,a­cumulate de atunci şi pînă azi, co­misia orăşenească de introducere a gimnasticii în producţie (N. R. : o ini­ţiativă demnă de remarcat) a hotă­­rît organizarea unei conferinţe cu di­rectorii, inginerii şefi şi reprezentan­ţi ai organizaţiilor U.T.M. din între­prinderile şi instituţiile craiovene, în scopul popularizării rezultatelor şi a ■Stimulării extinderii gimnasticii în pro­ducţie şi în alte întreprinderi. De ase­menea s-a h­­otărît înfniirţarea unui curs de pregătire al instructorilor vo­luntari de specialitate, pe lingi secţia de gimnastică a şcolii sportive de ti­neret. Pîr­ă la sfîrşitul acestei luni este planificată introducerea gimnasticii în producţie la „Arta populară“ (secţia covoare), Partizanul, Electroputere şi Centrul Poligrafic. Pentru munca de­pusa, pînă acum, merită evidenţieri dr. Şerb­an Avrama­iu şi prof. Marcel Măsăşescu (I. Amărăşteanu — coresp.) In timpul pauzei de cultură fizică, la secția paltoane a cooperativei „­. "C. Frimu" din Craiova. Însemnări de la o inaugurare... S-ar putea crede că eşti cuprins­ă de emoţie doar atunci cînd te-ai ni­merit martor la o mare inaugurare, doar atunci chid în faţa ta se profi­lează imensa siluetă a unui vas de nu ştiu cite mii de tone sau uriaşa ■clădire — cu zeci de pavilioane — a unui mare muzeu sau expoziţii. Duminică dimineaţa, după o plăcută dar... răcoroasă excursie cu moto­cicleta am poposit la Giurgiu pentru a asista însă la o modestă inaugu­rare a unei baze sportive. Nu! Nu­­era vorba de tin stadion sau de vreo •sală a sporturilor. Ni se anunţase terminarea unei construcţii oarecare: arena de popice a muncitorilor de la fabrica de zahăr „POPA ŞAPCA". Pentru colectivul de muncă al aces­tei fabrici, pentru sportivii din Giur­giu nu era însă un fapt divers în viaţa cotidiană. Arena de popice, la inaugurarea căreia am participat şi eu, însemna victoria după o muncă entuziastă de aproape trei ani de lire. Şi, poate nu puţini dintre cei prezenţi şi-au­­amintit în această di­mineaţă de sfîrşit de martie că spre o astfel de bază sportivă, frumoasă, modernă, li s-au îndreptat gîndurile Încă cu mulţi ani înainte cînd fa­brica era stăpînită de capitaliştii bel­gieni. Acum, baza materială a colectivu­lui sportiv „Olimpia“ Giurgiu s-a în­tărit. In „inventarul“ bazelor sportive se va trece de azi înainte încă o construcţie: arena de popice. O clă­dire frumoasă, arena cu două piste, vestiare, duşuri, încălzire centrală, 200 de lacuri pentru spectatori şi un... proiect: iluminatul cu neon. Iată în ce constă frumoasa realizare a aces­tui colectiv. L-am căutat pe maistrul CATANA TRIFU cu intenţia de a-i solicita o serie de amănunte tehnice de cons­trucţie. Am renunţat însă imediat la acest gînd şi după primele cuvinte «însemnări te mele înfăţişau aspecte­­«. • O mică... bij­uteri­! » De la 80 de jucători de perace la ... « Principalii animatori:... fotbaliştii ale entuziasmului cu care mulţi acti­vişti: VASILE LAZARENKO, PETRE BORONEA, NIGOLAE CIOCLU, GH. CRISTESCU şi numeroşi muncitori din fabrică au lucrat pentru cons­truirea arenei. A fost o acţiune care s-a bucurat de tot sprijinul întregului colectiv de ingineri, tehnicieni şi muncitori, de ajutorul organizaţiilor de masă din fabrică, de înţelegerea direcţiunii. Bineînţeles, printre cei care au pus primii umărul la reali­zarea acestei construcţii au fost şi popicarii (TUDOR STANIŞTEANU, ION IA­NICER, PETRE CUSUT etc.). Am aflat însă cu bucurie că nici cei­lalţi sportivi n-au privit cu indiferen­­ţă construcţia arenei de popice. Fot­baliştii fabricii, juniori şi componenţi ai primei echipe, au dat un ajutor consistent şi au fost principalii ani­matori. Mi s-a explicat „secretul“ acestui entuziasm : în Giurgiu — şi în special la fabrica de zahăr — există o puternică tradiţie în acest răspîndit sport. Arena de popice, pe care şi-au construit-o acum muncitorii fa­bricii de zahăr, îi va ajuta să mă­rească numărul jucătorilor de popice de la 80 la... A fost rostit un nu­măr cu multe „sute“ ! Un număr la... inaugurarea căruia am dori să fim, ca şi acum, martori. Vom aştepta mult ? DAN GIRLEŞTEANU SPORTUL POPULAR Pag. 1 a Nr. 3179 1 „Consuitul“ a­ coleCtivului sportiv NOTE Vă uimeşte poate­­această titulatură, pe care n-aţi întlunit-o nicăieri în regulamentul de organizare şi funcţionare a colectivului sportiv? Şi pe noi ne-a mirat prima dată cînd i-am întita­t, viu carne şi oase, pe purtă­torii unui astfel de titlu într-o vizită la uzinele „Tudor Vladimirescu“ Vizitam tocmai frumoasa bază sportivă a acestui harnic colectiv, de pe lîr­gă una dintre modernele uzine ridicate în anii puterii populare. Am văzut terenul de fotbal, frumosul poligon de tir, cu 10 locuri de tragere, înzestrat, după „canoanele“ tehnicii moderne, nu cu paturi de tragere, ci cu hublouri la nivelul solului pentru tragerea în poziţia culcat şi la nive­lele corespunzătoare celorlalte două poziţii de tragere. Am admirat zelul cu care se lucrează­­pentru grabnica terminare a popicăriei din prefabri­cate, a unui teren de tenis şi a altuia de fotbal, pentru antrenament. Dar ne-am mirat totuşi că explicaţiile se primeam nu de la preşedintele colectivului, Florea Ducui, sau de la secretarul colectivului, Emil Ioani­­ţescu, ci de la­tin tovarăş care se apropiase de grupul nostru, iar acum vorbea cu multă înflăcărare. — Cine este? l-am întrebat pe preşedinte, după terminarea vizitei. — A... Este primul consilier al colectivului sportiv, tov. Stere Matra­coci. — De ce vă miraţi ? !La n©i, fiecare fost preşedinte al colectivului­ sportiv a muncit cu multă tragere de inimă şi dacă tov. Matragoci sau Vasile Ione­seti n-au mai fost realeşi, asta se datoreşte multiplelor lor sarcini profesionale. Dar ,oamenii au pasiune, pricepere, experienţă. Şi atu­nci noi apelăm deseori la ajutorul lor în probleme organizatorice, teh­nice, de construcţii... Acum el ne ajurtă­m foarte mult în campania de îns­criere a membrilor în U.C.F.S.... — Şi atunci, denumirea de ,­Consilier“ ? — E pur onorifică, nici nu vă închipuiţi cit de preţios ne este aju­torul lor ! Ba ne închipuim. Şi recotflandăm şi­­altor colective să nu­­ uite pe vechii activiștii sportivi, angrenîndu-i în activitatea curentă așa cum face consiliul colectivului sportiv al uzinelor de autobuze. V. A. Sportivi ca experienţă secţiilor la colectivul „ Titanii” Aţi crezut cumva că noul consiliu al colectivului sportiv „Titanii“ (nume sub care vor activa de acum încolo sportivii uzinelor „23 August“) a aş­teptat cu braţele încrucişate începerea alegerilor în secţiile pe ramură de sport ?­­Dacă aţi­ gindit măcar o clipă astfel, v-ati înşelat ! Acolo unde hăr­nicia e soră bună cu iniţiativa, unde capacitatea de orientare in hăţişul pro­blemelor la ordinea zilei" nu se lasă mai prejos de capacitatea organizato­rică in sine, etapele superioare ale reorganizării sunt pregătite de cu vre­me. Aşa s-a intim­plat şi cu alegerile d­in sedii la colectivul „Titanii“. încă din primele zile care au urmat ale­gerii noului consiliu s-a ivit necesi­tatea întăririi conducerilor de secţii. Şi de la­., constatarea acestei necesi­tăţi până la trecerea la acţiune n-a fost decit un­ pas. Un pas pe care ac­tiviştii colectivului l-au făcut fără să stea prea mult pe ginduri. Grija princi­pală a fost aceea de a atrage in con­ducerea secţiilor sportivi vechi, cu ex­perienţă, preţuiţi şi respectaţi de­­ti­nerii 'sportivi’, dar care să prezinte şi garanţia că vor munci efectiv pentru bunul mers al sportului in uzină. As­­tăzi, numele­­unor activişti ca Ion Manolescu şi Teodor­­Chirică (fotbal), Jack Pettier şi Attikai Atanasescu (box), Gh. Constantin şi Gh. I­onescu (­handbal) sau Paid Mazilu şi I. Kau­nitz (turism) sunt strins legate de buna organizare a respectivelor secţii pe ra­mură de sport. Nu e de aceea lucru de mirare că în şedinţele de alegeri care au emit loc zilele trecute în secţiile de fotbal­, box, handbal şi turism, spor­tivii şi-au dat votul cu entuziasm tu­turor acestor vrednici activişti. Deosebit de interesant ni se pare şi un alt aspect in activitatea secţiilor colectivului „Titanii“. Este vorba de încrederea de care se bucură condu­cerile de secţii, de eforturile ce se de­pun pentru întărirea autorităţii lor. Tov. Pitea Petre, preşedintele colecti­­vului, cu care am stat îndelung de vorbă asupra acestui subiect, ne dă­dea­­exemplă secţiei de box care a ajuns să organizeze reuniuni pugilisti­­ce prin propriile sale mijloace orga­nizatorice, fără a mai avea nevoie de sprijin concret din partea colectivului. Şi nu se poate spune că secţia nu se achită bine de sarcinile­ încredinţate, iar lucrul acesta este valabil şi­­pen­tru oile secţii. Disc­­ăind in şedinţele de alegeri, sportivii uzinei au reiterat avintul din ce in ce mai mare al sec­uilor­, au arătat rezultatele obţinuii... printr-o mancă chibzuită şi bine orien­tată. Şi dacă „partea critică" a fost de astă dată mai puţin prezentă, fund­ed activitatea sportivă la uzinele „23 August“ s-a îmbunătăţit mult in vre­mea din urmă, in schimb sportivii şi-au consacrat bună parte din cuvin­­tul lor perspectivelor şi sarcinilor vii toare ale colectivului." S-a vorbit des­pre posibilitatea echipei de fotbal de a reveni in „B", de unde a retrogra­dat acum ciţiva ani, despre intenţia han­dbaliştilor de a ,intra" şi ei in ca­tegoria B şi despre dorinţa boxerilor de a avea anul acesta mai mult decit un campion şi 3 finalişti la „nationa­le", cum s-a intîmplat anul trecut. Concursuri organizate de revista „Cultura Fizică şi Sport“ In scopul îmbogăţirii literaturii de specialitate cu lucrări pe teme­­izvo­dite din teoria şi practica culturii fizice, a stimulării muncii de cercetare şi creaţie din acest domeniu, ca şi de îmbunătăţire a conţinutului său, revista „Cultură Fizică şi­­Sport“ iniţiază două interesante concursuri. Primul concurs, care se desfăşoară între 1. 111. —­31. XII. a.c. se referă în mod direct la probleme privind teoria şi practica culturii fizice. In realizarea temelor concursului — Conţinutul şi metodica educaţiei fizice în învăţămîntul elementari Precizarea noţiunilor de învăţare, însuşire, instruire, antrenament, pregătire, dezvoltare în practica educaţiei fizice; Aspecte din ■istoria culturii fizice în ţara noastră: Exerciţii pregătitoare pentru însuşirea unui e­­lement tehnic într-o ramură de sport; .Metode personale de predare a educaţiei fizi­ce şi sportului cu exemplificarea rezultatelor obţinute. Specificul rom­ânesc în cultura fizică—concurenţii vor trebui să facă dovada unor profunde cunoştinţe teoretice şi a unei bogate experienţe. Cele mai bune lucrări vor fi răsplătite cu premii de valoare (premiul I — 2500 lei; premiul II — 1500 lei; premiul III — 1000 lei şi 4 menţiuni a cîte 500 lei) în afară de faptul că lucrările­­vor fi publicate în paginile revistei. Cel de al doilea concurs are ca temă „cel mai bun articol apărut în paginile revistei in perioada 1. I. — 31. XII“ . Criteriul de apreciere a artico­lelor pentru acest concurs va fi în primul rind originalitatea subiectelor alese ca și competența cu care­­ele sunt tratate. Cel mai bun articol va fi premiat cu suma de 1000 lei. Pentru ambele concursuri, manuscrisele vor trebui redactate la maşină, în trei exemplare. Este de preferat ca ele să nu depăşească 20 de pagini.­­Lucrările­­vor fi trimise pe adresa revistei „Cultură Fizică şi Sport“­­Bucureşti, Str. Vasile Conta 16. Duminică se reiau şi campion­atele masculine de handbal C.C.A. întîmpină greutăţi la alcătuirea formaţie! • Optimism la Reşiţa, a Jocut Ştiinţa I.C.F— Mătasea roşie Cisnădh aaştep­­tat cu interes.­­ Peste cîteva zile, la sfîrşitul acestei săptarnimnî, îşi vor relua întrecerea, prin disputarea primei­­etape a retu- I ruliu, echipele masculine de handbal participante la campionatele de cate­goria A şi B. Interesanta şi echilibra­ta,­dispută oferită de­­aceste două competiţii de-a lungul celor 11 etape ale turului au lăsat drept „moştenire“ isenica retur două­ clasamente încurca­te în care se pot­­produce mari modi­ficări, chiar de la primele partide ale reluării. Este firească deci grija şi atenţia cu care s-au pregătit unele echipe. O scurtă m­etrishnne în... in­timitatea lor este cît se poate de concludentă în acest sens. • In ordinea­­clasamentului, vom începe cu: C.C.A- Bucureşti. Dacă ar fi să reprezentăm foarte scurt felul în care bucure­ştenii aşteaptă reluarea campionatului atunci nu am avea de făcut decît ca în locul acestor rînduri să aşezăm un mare semn de întreba­re. Efectivul de care dispune echipa este extrem de redus (13 jucători), iar condiţiile în care s-au pregătit­­handbaliştii de la C.C.A. sunt departe de ceea ce ar fi avut dreptul o for­maţie fruntaşă (lipsa unui teren şi doar TREI mingi). Duminică echipa C.C.A. a făcut­­un joc de antrenament cu Ştiinţa I.C.F. pe care a învins-o greu cu 15—12 (7—­10). Din lotul de 1 j­uc­itori au lipsit Zob­ari şi Götterdt, ambii încă nerestabiliţi. • Tot de lipsa unui teren de antre­nament se plîng şi jucătorii de la Metalul Reşiţa, formaţie care se pre­găteşte de foarte mult timp şi care se pare că va oferi în retur o plăcută surpriză. Antrenorul Mihai S­ucik in-a­sista ui special pe îmbunătăţirea peesl­­eg­iu­rii fizice. O bună ferrhă au mani-­ festat la ultimele antrenamente Fe­­renschutz, Jochmann, Schütz, Krasser şi Văgălău. Pentru jocurile din refer reşiţenii vor folosi acelaşi lot de jucători. • Intens s-a pregătit şi Ştiinţa I.C.F. Bucureşti. Studenţii vor susţine în prima etapă un joc hotărîtor pentru îmbunătăţirea poziţiei lor în clasament (deloc strălucită...), cu Mătasea roşie Cisnadie. Din formaţia bucureşteană va lipsă probabil unat care este rănit. Echipa probabilă: Soos, Itu (portari) — Balaeş, Kudlimai, Oleanu, Ţiţei, Birt — Savu, Ciolan, Vodca, Hector, Hnat (Cimponer).­­ Du­pă ce a susţinut cîteva jocuri amicale, cu prilejul cărora au fost verificaţi o serie de jucători tineri (Gadi, Ongherth, Toth) echipa Mătasea roşie Cisnădie îşi va încheia pregăti­rile printruia antrenament uşor. Pentru jocul de la Bucureşti nu s-a stabilit încă formaţia, din care însă nu vor lipsi Dimitriu, Zilich, Zank, Menning, Span, Lang II, Kapp II, Bădeanu, Lang I, Kapp I.

Next