Sportul Popular, aprilie 1958 (Anul 13, nr. 3179-3195)
1958-04-01 / nr. 3179
. Pe zi ce trece, tot mai mulţi mim«fcitori se conving de eficacitatea gimnasticii în producţie ca factor de înlăturare a oboselii şi a urmărilor poliţiei incomode din timpul procesului •«le muncă, iar tot mai multe colective sportive îşi dau 'Contribuţia la introducerea şi extinderea acestui important mijloc de îmbunătăţire a productivităţii muncii prin intermediul exerciţiilor fizice. Faptul este confirmat de scrisorile pe care ni le trimit corespondenţii noştri, pe această temă. H LA ORAŞUL STALINI... Iolectivul Voinţa, sprijinit de ^-^Dispensarul regional pentru ■sportivi şi de conducere® cooperativei _17 Noiembrie" vicepreşedinte I. lennel) a introdus gimnastica în producţie ,în această unitate de muncă. In fiecare zi cooperatorii din secţia marachinărie efectuează un program de exerciţii fizice sub conducerea prof. Gh. Roşu. Demn de remarcat este faptul că acest program este executat nu numai de tineri ca Sigrid Klein,Suse Schuler etc. ci şi de oameni ca Sirena Abraham, în etate de 70 de ani sau Carol Verner, care a depăşit o jumătate de veac. In schimb n-am vrea să trecem sub tăcere atitudinea sportivei Octavia Cucuruz, jucătoare de baschet în cat. A, care refuză să practice gimnastica în producţie pe motiv că... face ea destul sport. Este o comportare care, pe lingă că e profund greşită din punct de vedere ştiinţific, dăunează acţiunii de poptuarizare a gimnasticii în producţie. Sperăm că în curând iniţiativa colectivului sportiv Voinţa va fi urmată şi de alte colective din oraşul nostru. (Al. Dincă) ...LA CLUJ... După im experiment care a durat aproape o lună de zile, a fost introdusă gimnastica în producte şi la fabrica de confecţii „flacăra“ din Cluj. Exerciţiile au fost alese în raport cu specificul muncii şi în fiecare zi, în timpul unei pauze speciale, sunt efectuate de 50 de muncitori şi muncitoare sub incnimarea instructonului voluntar LiviuGoţoi. Primele rezidtarte practice au şi început să se vadă, dxprimate ,printr-o creştere simţitoare a productivităţii muncii. (Em. Bocoş şi F. Bălaj — coresp.) ...ŞI LA CRAIOVA la 3 februarie a fost introdusă gimnastica în producţie, in cadrul secţiei „paltoane“ a cooperativei ,J. C. Frimu“. Pe baza experienţei ,acumulate de atunci şi pînă azi, comisia orăşenească de introducere a gimnasticii în producţie (N. R. : o iniţiativă demnă de remarcat) a hotărît organizarea unei conferinţe cu directorii, inginerii şefi şi reprezentanţi ai organizaţiilor U.T.M. din întreprinderile şi instituţiile craiovene, în scopul popularizării rezultatelor şi a ■Stimulării extinderii gimnasticii în producţie şi în alte întreprinderi. De asemenea s-a hotărît înfniirţarea unui curs de pregătire al instructorilor voluntari de specialitate, pe lingi secţia de gimnastică a şcolii sportive de tineret. Pîră la sfîrşitul acestei luni este planificată introducerea gimnasticii în producţie la „Arta populară“ (secţia covoare), Partizanul, Electroputere şi Centrul Poligrafic. Pentru munca depusa, pînă acum, merită evidenţieri dr. Şerban Avramaiu şi prof. Marcel Măsăşescu (I. Amărăşteanu — coresp.) In timpul pauzei de cultură fizică, la secția paltoane a cooperativei „. "C. Frimu" din Craiova. Însemnări de la o inaugurare... S-ar putea crede că eşti cuprinsă de emoţie doar atunci cînd te-ai nimerit martor la o mare inaugurare, doar atunci chid în faţa ta se profilează imensa siluetă a unui vas de nu ştiu cite mii de tone sau uriaşa ■clădire — cu zeci de pavilioane — a unui mare muzeu sau expoziţii. Duminică dimineaţa, după o plăcută dar... răcoroasă excursie cu motocicleta am poposit la Giurgiu pentru a asista însă la o modestă inaugurare a unei baze sportive. Nu! Nuera vorba de tin stadion sau de vreo •sală a sporturilor. Ni se anunţase terminarea unei construcţii oarecare: arena de popice a muncitorilor de la fabrica de zahăr „POPA ŞAPCA". Pentru colectivul de muncă al acestei fabrici, pentru sportivii din Giurgiu nu era însă un fapt divers în viaţa cotidiană. Arena de popice, la inaugurarea căreia am participat şi eu, însemna victoria după o muncă entuziastă de aproape trei ani de lire. Şi, poate nu puţini dintre cei prezenţi şi-auamintit în această dimineaţă de sfîrşit de martie că spre o astfel de bază sportivă, frumoasă, modernă, li s-au îndreptat gîndurile Încă cu mulţi ani înainte cînd fabrica era stăpînită de capitaliştii belgieni. Acum, baza materială a colectivului sportiv „Olimpia“ Giurgiu s-a întărit. In „inventarul“ bazelor sportive se va trece de azi înainte încă o construcţie: arena de popice. O clădire frumoasă, arena cu două piste, vestiare, duşuri, încălzire centrală, 200 de lacuri pentru spectatori şi un... proiect: iluminatul cu neon. Iată în ce constă frumoasa realizare a acestui colectiv. L-am căutat pe maistrul CATANA TRIFU cu intenţia de a-i solicita o serie de amănunte tehnice de construcţie. Am renunţat însă imediat la acest gînd şi după primele cuvinte «însemnări te mele înfăţişau aspecte«. • O mică... bijuteri! » De la 80 de jucători de perace la ... « Principalii animatori:... fotbaliştii ale entuziasmului cu care mulţi activişti: VASILE LAZARENKO, PETRE BORONEA, NIGOLAE CIOCLU, GH. CRISTESCU şi numeroşi muncitori din fabrică au lucrat pentru construirea arenei. A fost o acţiune care s-a bucurat de tot sprijinul întregului colectiv de ingineri, tehnicieni şi muncitori, de ajutorul organizaţiilor de masă din fabrică, de înţelegerea direcţiunii. Bineînţeles, printre cei care au pus primii umărul la realizarea acestei construcţii au fost şi popicarii (TUDOR STANIŞTEANU, ION IANICER, PETRE CUSUT etc.). Am aflat însă cu bucurie că nici ceilalţi sportivi n-au privit cu indiferenţă construcţia arenei de popice. Fotbaliştii fabricii, juniori şi componenţi ai primei echipe, au dat un ajutor consistent şi au fost principalii animatori. Mi s-a explicat „secretul“ acestui entuziasm : în Giurgiu — şi în special la fabrica de zahăr — există o puternică tradiţie în acest răspîndit sport. Arena de popice, pe care şi-au construit-o acum muncitorii fabricii de zahăr, îi va ajuta să mărească numărul jucătorilor de popice de la 80 la... A fost rostit un număr cu multe „sute“ ! Un număr la... inaugurarea căruia am dori să fim, ca şi acum, martori. Vom aştepta mult ? DAN GIRLEŞTEANU SPORTUL POPULAR Pag. 1 a Nr. 3179 1 „Consuitul“ a coleCtivului sportiv NOTE Vă uimeşte poateaceastă titulatură, pe care n-aţi întlunit-o nicăieri în regulamentul de organizare şi funcţionare a colectivului sportiv? Şi pe noi ne-a mirat prima dată cînd i-am întitat, viu carne şi oase, pe purtătorii unui astfel de titlu într-o vizită la uzinele „Tudor Vladimirescu“ Vizitam tocmai frumoasa bază sportivă a acestui harnic colectiv, de pe lîrgă una dintre modernele uzine ridicate în anii puterii populare. Am văzut terenul de fotbal, frumosul poligon de tir, cu 10 locuri de tragere, înzestrat, după „canoanele“ tehnicii moderne, nu cu paturi de tragere, ci cu hublouri la nivelul solului pentru tragerea în poziţia culcat şi la nivelele corespunzătoare celorlalte două poziţii de tragere. Am admirat zelul cu care se lucreazăpentru grabnica terminare a popicăriei din prefabricate, a unui teren de tenis şi a altuia de fotbal, pentru antrenament. Dar ne-am mirat totuşi că explicaţiile se primeam nu de la preşedintele colectivului, Florea Ducui, sau de la secretarul colectivului, Emil Ioaniţescu, ci de latin tovarăş care se apropiase de grupul nostru, iar acum vorbea cu multă înflăcărare. — Cine este? l-am întrebat pe preşedinte, după terminarea vizitei. — A... Este primul consilier al colectivului sportiv, tov. Stere Matracoci. — De ce vă miraţi ? !La n©i, fiecare fost preşedinte al colectivului sportiv a muncit cu multă tragere de inimă şi dacă tov. Matragoci sau Vasile Ioneseti n-au mai fost realeşi, asta se datoreşte multiplelor lor sarcini profesionale. Dar ,oamenii au pasiune, pricepere, experienţă. Şi atunci noi apelăm deseori la ajutorul lor în probleme organizatorice, tehnice, de construcţii... Acum el ne ajurtăm foarte mult în campania de înscriere a membrilor în U.C.F.S.... — Şi atunci, denumirea de ,Consilier“ ? — E pur onorifică, nici nu vă închipuiţi cit de preţios ne este ajutorul lor ! Ba ne închipuim. Şi recotflandăm şialtor colective să nu uite pe vechii activiștii sportivi, angrenîndu-i în activitatea curentă așa cum face consiliul colectivului sportiv al uzinelor de autobuze. V. A. Sportivi ca experienţă secţiilor la colectivul „ Titanii” Aţi crezut cumva că noul consiliu al colectivului sportiv „Titanii“ (nume sub care vor activa de acum încolo sportivii uzinelor „23 August“) a aşteptat cu braţele încrucişate începerea alegerilor în secţiile pe ramură de sport ?Dacă aţi gindit măcar o clipă astfel, v-ati înşelat ! Acolo unde hărnicia e soră bună cu iniţiativa, unde capacitatea de orientare in hăţişul problemelor la ordinea zilei" nu se lasă mai prejos de capacitatea organizatorică in sine, etapele superioare ale reorganizării sunt pregătite de cu vreme. Aşa s-a intimplat şi cu alegerile din sedii la colectivul „Titanii“. încă din primele zile care au urmat alegerii noului consiliu s-a ivit necesitatea întăririi conducerilor de secţii. Şi de la., constatarea acestei necesităţi până la trecerea la acţiune n-a fost decit un pas. Un pas pe care activiştii colectivului l-au făcut fără să stea prea mult pe ginduri. Grija principală a fost aceea de a atrage in conducerea secţiilor sportivi vechi, cu experienţă, preţuiţi şi respectaţi detinerii 'sportivi’, dar care să prezinte şi garanţia că vor munci efectiv pentru bunul mers al sportului in uzină. Astăzi, numeleunor activişti ca Ion Manolescu şi TeodorChirică (fotbal), Jack Pettier şi Attikai Atanasescu (box), Gh. Constantin şi Gh. Ionescu (handbal) sau Paid Mazilu şi I. Kaunitz (turism) sunt strins legate de buna organizare a respectivelor secţii pe ramură de sport. Nu e de aceea lucru de mirare că în şedinţele de alegeri care au emit loc zilele trecute în secţiile de fotbal, box, handbal şi turism, sportivii şi-au dat votul cu entuziasm tuturor acestor vrednici activişti. Deosebit de interesant ni se pare şi un alt aspect in activitatea secţiilor colectivului „Titanii“. Este vorba de încrederea de care se bucură conducerile de secţii, de eforturile ce se depun pentru întărirea autorităţii lor. Tov. Pitea Petre, preşedintele colectivului, cu care am stat îndelung de vorbă asupra acestui subiect, ne dădeaexemplă secţiei de box care a ajuns să organizeze reuniuni pugilistice prin propriile sale mijloace organizatorice, fără a mai avea nevoie de sprijin concret din partea colectivului. Şi nu se poate spune că secţia nu se achită bine de sarcinile încredinţate, iar lucrul acesta este valabil şipentru oile secţii. Discăind in şedinţele de alegeri, sportivii uzinei au reiterat avintul din ce in ce mai mare al secuilor, au arătat rezultatele obţinuii... printr-o mancă chibzuită şi bine orientată. Şi dacă „partea critică" a fost de astă dată mai puţin prezentă, funded activitatea sportivă la uzinele „23 August“ s-a îmbunătăţit mult in vremea din urmă, in schimb sportivii şi-au consacrat bună parte din cuvintul lor perspectivelor şi sarcinilor vii toare ale colectivului." S-a vorbit despre posibilitatea echipei de fotbal de a reveni in „B", de unde a retrogradat acum ciţiva ani, despre intenţia handbaliştilor de a ,intra" şi ei in categoria B şi despre dorinţa boxerilor de a avea anul acesta mai mult decit un campion şi 3 finalişti la „nationale", cum s-a intîmplat anul trecut. Concursuri organizate de revista „Cultura Fizică şi Sport“ In scopul îmbogăţirii literaturii de specialitate cu lucrări pe temeizvodite din teoria şi practica culturii fizice, a stimulării muncii de cercetare şi creaţie din acest domeniu, ca şi de îmbunătăţire a conţinutului său, revista „Cultură Fizică şiSport“ iniţiază două interesante concursuri. Primul concurs, care se desfăşoară între 1. 111. —31. XII. a.c. se referă în mod direct la probleme privind teoria şi practica culturii fizice. In realizarea temelor concursului — Conţinutul şi metodica educaţiei fizice în învăţămîntul elementari Precizarea noţiunilor de învăţare, însuşire, instruire, antrenament, pregătire, dezvoltare în practica educaţiei fizice; Aspecte din ■istoria culturii fizice în ţara noastră: Exerciţii pregătitoare pentru însuşirea unui element tehnic într-o ramură de sport; .Metode personale de predare a educaţiei fizice şi sportului cu exemplificarea rezultatelor obţinute. Specificul românesc în cultura fizică—concurenţii vor trebui să facă dovada unor profunde cunoştinţe teoretice şi a unei bogate experienţe. Cele mai bune lucrări vor fi răsplătite cu premii de valoare (premiul I — 2500 lei; premiul II — 1500 lei; premiul III — 1000 lei şi 4 menţiuni a cîte 500 lei) în afară de faptul că lucrărilevor fi publicate în paginile revistei. Cel de al doilea concurs are ca temă „cel mai bun articol apărut în paginile revistei in perioada 1. I. — 31. XII“ . Criteriul de apreciere a articolelor pentru acest concurs va fi în primul rind originalitatea subiectelor alese ca și competența cu careele sunt tratate. Cel mai bun articol va fi premiat cu suma de 1000 lei. Pentru ambele concursuri, manuscrisele vor trebui redactate la maşină, în trei exemplare. Este de preferat ca ele să nu depăşească 20 de pagini.Lucrărilevor fi trimise pe adresa revistei „Cultură Fizică şi Sport“Bucureşti, Str. Vasile Conta 16. Duminică se reiau şi campionatele masculine de handbal C.C.A. întîmpină greutăţi la alcătuirea formaţie! • Optimism la Reşiţa, a Jocut Ştiinţa I.C.F— Mătasea roşie Cisnădh aaşteptat cu interes. Peste cîteva zile, la sfîrşitul acestei săptarnimnî, îşi vor relua întrecerea, prin disputarea primeietape a retu- I ruliu, echipele masculine de handbal participante la campionatele de categoria A şi B. Interesanta şi echilibrata,dispută oferită deaceste două competiţii de-a lungul celor 11 etape ale turului au lăsat drept „moştenire“ isenica retur două clasamente încurcate în care se potproduce mari modificări, chiar de la primele partide ale reluării. Este firească deci grija şi atenţia cu care s-au pregătit unele echipe. O scurtă metrishnne în... intimitatea lor este cît se poate de concludentă în acest sens. • In ordineaclasamentului, vom începe cu: C.C.A- Bucureşti. Dacă ar fi să reprezentăm foarte scurt felul în care bucureştenii aşteaptă reluarea campionatului atunci nu am avea de făcut decît ca în locul acestor rînduri să aşezăm un mare semn de întrebare. Efectivul de care dispune echipa este extrem de redus (13 jucători), iar condiţiile în care s-au pregătithandbaliştii de la C.C.A. sunt departe de ceea ce ar fi avut dreptul o formaţie fruntaşă (lipsa unui teren şi doar TREI mingi). Duminică echipa C.C.A. a făcutun joc de antrenament cu Ştiinţa I.C.F. pe care a învins-o greu cu 15—12 (7—10). Din lotul de 1 jucitori au lipsit Zobari şi Götterdt, ambii încă nerestabiliţi. • Tot de lipsa unui teren de antrenament se plîng şi jucătorii de la Metalul Reşiţa, formaţie care se pregăteşte de foarte mult timp şi care se pare că va oferi în retur o plăcută surpriză. Antrenorul Mihai Sucik in-asista ui special pe îmbunătăţirea peeslegiurii fizice. O bună ferrhă au mani- festat la ultimele antrenamente Ferenschutz, Jochmann, Schütz, Krasser şi Văgălău. Pentru jocurile din refer reşiţenii vor folosi acelaşi lot de jucători. • Intens s-a pregătit şi Ştiinţa I.C.F. Bucureşti. Studenţii vor susţine în prima etapă un joc hotărîtor pentru îmbunătăţirea poziţiei lor în clasament (deloc strălucită...), cu Mătasea roşie Cisnadie. Din formaţia bucureşteană va lipsă probabil unat care este rănit. Echipa probabilă: Soos, Itu (portari) — Balaeş, Kudlimai, Oleanu, Ţiţei, Birt — Savu, Ciolan, Vodca, Hector, Hnat (Cimponer). După ce a susţinut cîteva jocuri amicale, cu prilejul cărora au fost verificaţi o serie de jucători tineri (Gadi, Ongherth, Toth) echipa Mătasea roşie Cisnădie îşi va încheia pregătirile printruia antrenament uşor. Pentru jocul de la Bucureşti nu s-a stabilit încă formaţia, din care însă nu vor lipsi Dimitriu, Zilich, Zank, Menning, Span, Lang II, Kapp II, Bădeanu, Lang I, Kapp I.