Sportul Popular, mai 1958 (Anul 13, nr. 3196-3211)

1958-05-03 / nr. 3196

întreg poporul muncitor a luat parte cu nestăvilit entuziasm la sărbătorirea zilei de 1 Mai PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, VNIȚI-VAI Organ al Uniunii de cultura fizica și sport din R. P. Romînâ 8 pagini 25 banii ANUL XIII Nr. 3196 * S­îmbată 3 mai 1958 Demonstraţia oamenilor muncii din Capitala Nerăbdător trec paşii spre tribună, Urate nesfirşite zări deschid Cind salutăm ciulind, cu voie bună, Conducătorii scumpului Partid. Ce minunată întruchipare şi au gă­sit versurile poetului în măreaţa de­monstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală! timp de cîteva ore Piaţa Stalin a răsunat de entu­ziasmul miilor şi miilor de manifes­­tanţi veniţi să raporteze cu justificată mîndrie partidului şi guvernului bi­ruinţele repurtate în întîmpinarea Zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Timp de cîteva ore, Piaţa Stalin a fost din nou teatrul acelui năvalnic marş de bucurie, dragoste de viaţă, încredere în viitor, pe care îl poate prilejui numai o sărbătoare a oamenilor liberi, stăpîni în propria lor ţară. Din coloanele demonstranţi­lor s-au scandat cuvinte de dragoste şi recunoştinţă pentru politica parti­dului şi guvernului, cuvinte care ex­primau hotărîrea nestrămutată a po­porului nostru de a urma neabătut drumul spre socialism. '■'D­in piaţa împodobită sărbătoreşte, s-au adunat încă de dimineaţă mii de oameni ai muncii care au luat parte la mitingul consacrat Zilei de 1 Mai. Iii au salutat cu ovaţii sosirea con­ducătorilor partidului şi guvernului, care au luat loc în tribuna centrală, în tribune se aflau numeroşi invitaţi, membri ai corpului diplomatic, oas­peţi de peste hotare. Înainte de înce­perea mitingului, marea fanfară mili­tară aliniată în piaţă a intonat Imnul de Stat al R.P. Române. Mitingul a fost deschis de tov. Florian Dănăla­­che, membru al C.C. al P.M.R. prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucu­reşti al P.M.R. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Gheorghe Apostol, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, care i-a felicitat călduros cu ocazia Zi­lei de 1 Mai pe oamenii muncii şi pe oaspeţii de peste hotare, în numele CAS, al Partidului Muncitoresc Ro­mín, al guvernului Republicii Popu­lare Romíne şi al Consiliului Central al Sindicatelor. Cuvîntarea a fost sub­liniată de u­raje şi ovaţii puternice pentru Partidul Muncitoresc Romín, pentru Buternicul lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace şi prietenie între popoare. Privirile asistenţei sunt atrase spre intrarea în piaţă. Se apropie gărzile muncitoreşti înarmate, care defilează in acordurile marşului partizanilor. „Vom apăra cu preţul vieţii noastre fabricile şi uzinele poporului, cuceri­rile revoluţionare obţitute sub condu­cerea partidului", par să spună chipu­rile dîrze ale muncitorilor care trec în pas cadenţat prin faţa tribunelor, strîngînd armele în mîini. Uetilarea gărzilor muncitoreşti aminteşte de zbu­ciumatele zile ale lui August 1944, cînd formaţiile patriotice, organizate de partid, au luptat pentru răsturna­rea odioasei clici antonesciene. Întreaga piaţă se umple dintr-o dată de voioşie. Se aud trompete şi tobe. Trecerea în pas vioi a coloanei pionie­rilor stîrneşte admiraţia unanimă. Un grup de pionieri se desprinde din mij­locul colegilor lor şi urcă în tribuna oficială. Buchetele de Hori de carie re­mfera conducătorilor partidului şi gu­vernului sunt semnul dragostei şi re­cunoştinţei copiilor patriei pentru gri­ja părintească cu care sunt înconjuraţi. Membrii cercurilor pioniereşti, micii naturalişti şi drumeţii veseli, aeromo­deliştii, cei din cercul sportiv sau al „mîinilor îndemînatice", micii dansa­tori şi instrumentişti, cu toţii işi ex­primă, trecînd prin faţa tribunelor, bucuria de a sărbători 1 Mai, bu­curia de a trăi într-o ţară în care cele mai îndrăzneţe visuri ale tinere­tului pot deveni realitate. O dată cu trecerea ultimelor rînduri ale coloanei şcolarilor piaţa rămine cîteva cupe pustie. In zare se vede însă un uriaş talaz de oameni. Începe marea demonstraţie a oamenilor mun­cii din Capitală. Îmbrăcaţi sărbătoreş­te, zeci de mii de oameni ai muncii din cele opt raioane bucureştene, au demonstrat în această dimineaţă pen­tru solidaritatea celor ce muncesc de pretutindeni, pentru pace în întreaga lume, pentru victoria construcţiei so­cialismului în patria noastră, pentru întărirea lagărului socialist care, în frunte cu marea Uniune Sovietică, merge din victorie în victorie. Oamenii muncii din întreprinderile bucureştene purtau panouri pe care se aflau înscrise realizările cu care au cinstit această măreaţă sărbătoare. Grafice trasate cu linii groase, care se văd bine de la depărtare, indicau importante depăşiri ale planului, com­parau producţia anului 1958 cu cea de acum 10 ani, cînd a fost înfăptuit actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie. In fruntea coloanelor au păşit oamenii muncii din raionul 23 August. Pe un car alegoric erau expuse noile produ­se ale întreprinderilor din acest raion. A produs admiraţie macheta noului au­tomotor Diesel, creat de metalurgiştii de la 23 August. Automotorul are o capacitate de 200 locuri şi este o a­­devărată expresie a tehnicii moderne in transporturi. Pe acelaşi car alego­ric metalurgiştii de la „Vasile Roaită", iniţiatorii unei acţiuni patriotice de economisire a metalului, au prezentat o realizare cu care se mîndresc: pom­­pele centrifugale de mare debit. Ca de obicei, defilarea oamenilor muncii din raionul Griviţa Roşie a fost deschisă de vrednicii muncitori de la Griviţa Roşie. Purtate între flamurile roşii ale partidului, între portretele conducătorilor iubiţi ai partidului şi guvernului, grăi ficele fie care le purtau muncitorii de la Griviţa Roşie exprimau realizările pe care această mare întreprindere, cita­delă a muncitorimii ceferiste, le pune în slujba înfăptuirii unor transporturi corespunzătoare nevoilor economiei naţionale. Cu deosebire a impresionat la această demonstraţie de 1 Mai tre­cerea coloanelor muncitorilor de la în­treprinderile industriale. Bucureştiul este astăzi principalul centru indus­trial al ţării. Producţia uzinelor „23 August“, „Mao Tze-dun“, „Tudor Vla­­dm­irescu“, „Semănătoarea“, „Vasile Roaită“, „Klement Gottwald“, F. &­ „Gh. Gheorghiu-Dej“, şi altele ocupă un loc important in economia ţării. Alături de tovarăşii lor din întind (Continuare in pag. 2-a) . Oamenii muncii din Capitală au demonstrat de 1 Mai in şuvoaie neîntrerupte, are in şir. lată un aspect din timpul entuziastei demonstraţii. (Foto: 1. MIHAICA) Sportivii militari au defilat avind in mijlocul lor o piramida alcătuită­­din tinere sportive. (Fotó: GH. DUMITRU) O splendidă demonstraţie a tinereţii, forţei şi sănătăţii este ora 13,15. Piaţa, marea piaţă care fremătase pînă atunci de clocoti­torul entuziasm al mulţimilor, s-a go­lit pentru o clipă. Dar numai pentru o clipă, fiindcă dinspre Statuia Avia­torilor înaintează multicolorele coloa­ne ale sportivilor. Răsună acordurile cunoscutului marş sportiv al lui Dti­­naevski. Iată-i pe dîrzii sportivi ai Capitalei: trupuri oţelite, pasul ferm, privirea limpede! Sunt mii şi mii de sportivi, campioni olimpici, maeştri emeriţi şi maeştri ai sportului, cam­pioni şi recordmeni ai ţării, dar şi tineri şi tinere ale căror nume nu se află înscrise în dreptul marilor per­formanţe, sportivi care au gustat din imensa bucurie a vieţii de stadion cu prilejul grandioaselor competiţii de mase. Se numără de asemenea printre cei ce păşesc prin faţa tribunelor sute şi sute de tineri care, cu cîteva zile mai înainte, se aliniaseră la startul crosului sărbătoresc „Să întîmpinăm 1 Mai“. Ropote de aplauze salută de­monstraţia de tinereţe şi vigoare pe care o oferă coloanele de sportivi bucureşteni. Defilarea sportivilor este deschisă & fi­.niasflfii meatfi §& scrisă lozinca scumpă milioanelor d­e oameni ai muncii: „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a ce­lor ce muncesc!“ Vin apoi, în rînduri dense, compacte, stegari. O mare de drapele flutură în bătaia vântului. Sunt steaguri ale colectivelor şi cluburilor sportive. O adevărată simfonie c­e cu­lori. Tineri sportivi poartă portretele dascălilor proletariatului şi ale mem­brilor Biroului Politic al C.U. al P.M.R. De astă dată, pentru prima oară, sportivii defilează pe raioane U.U.F.S. Prima coloană este cea a sportivilor din raionul „V. I. Lenin", trec prin faţa tribunelor sportivii u­­zinelor „Mao Tze-dun“, ai colectivelor sportive „Vestitorul“, I.C.A.R., U.C.R., „Constructorul“, ai şcolii medii nr. 22. Atrag atenţia cu deosebire echipele de tenis de masă băieţi şi baschet fete ale colectivului Constructorul, cam­pioane ale ţării. In rîndurile lor pă­şesc maeştri ai sportului ca Matei Gantner, Paul Pesch, Nicu Iustimescu, Mircea Popescu, Viorica An­tonescu, Hilde Weisenbürger. Trec acum cicliştii. Sunt printre ei zeci de tineri care năzuiesc la afilt­rare, dar şi consacraţi maeştri ai pe­ds&i'­MssU« aktJoL Im CiMfitoflib­nescu, Ştefan Poreceanu, Nicolae Pel­­caru, Ion Ioniţă, Ion Hora, Aurelia Drăghic­i, Maria Bisac, Hermina Iu­­­hasz, Silvia Stănescu. Urmează co­loana Asociaţiei Voluntare pentru Sprijinirea Apărării Patriei. Primii trec aviatorii sportivi. In frumoase salope­te albastre, avînd în frunte grupul de stegari ce poartă drapele de culoarea azurului cu emblema aviaţiei sportive, trec planoriştii, aeromodeliştii, para­­şutiştii. lată-i printre cei ce trec îrn pas cadenţat pe recordmanul mondial de paraşutism Teodor Tănăsescu­, pe cunoscutul planorist Mircea Finescu, pe aeromodeliştii Ionel Georgescu, Ştefan Purice, Hariton Cardan. Ropote călduroase de aplauze smulge frumo­o­sul car alegoric înfăţişînd o staţie de radio-emisie şi un glob pămîntesc, în jurul căruia se învirte un mic satelit. Urmează sportivii secţiei de tir în­ frunte cu maeştrii sportului H. Herşco­­­vici şi Elena Selmeanu şi macheta navei-şcoală „Răsăritul“, preceding grupul marinarilor Sportivi.

Next