Sportul Popular, iulie 1958 (Anul 13, nr. 3230-3247)

1958-07-01 / nr. 3230

„Calendarul“ activistului din colectivul sportiv Acţiunea de reorganizare a mişcării de cultură fizică şi sport continuă să înregistreze noi şi importante succese. Cum este şi firesc, unele probleme n-au fost încă rezolvate şi printre acestea se numără şi instruirea organelor nou alese în colectivele sportive. Colecti­­vele desfăşoară însă o intensă activi­tate pe baza îndrumărilor organelor re­gionale, raionale, şi orăşeneşti şiCFS. Sunt însă destule colective care nu au putut fi cuprinse în această acţiune de îndrumare, îndeosebi acestora ca şi consiliilor formate din activişti cu mai puţină experienţă în munca sportivă le adresăm acest „calendar" în care sunt spicuite cîteva sarcini ce revin colecti­­velor sportive în luna iulie. Es­te, desigur, greu de stabilit o or­dine a sarcinilor în funcţie de impor­tanţa lor. Colectivele sportive trebuie să-şi îndrepte atenţia asupra tuturor obiectivelor, fără să le împartă — aşa cum se mai întîmplă — în sarcini „im­portante“ şi „secundare“. Pentru buna desfă­şurare a nimicii în colectivele sportive în perioada lunii iulie este deosebit de necesară preocuparea pen­tru asigurarea continuităţii in activi­tatea sportivă. Etapa pe colectiv (la olaşe) şi centre de comună (la sate) din cadrul Spartachiadei de vară a luat sfîrşit şi membrii la CFS nu tre­buie lăsaţi să aştepte... ediţia de toammnă a acestei tradiţionale competiţii de masă. Organizarea campionatelor de casă (la sporturile cu cea mai largă popularitate în întreprinderea, fabrica sau uzina respectivă), a „Duminicilor sportive“ în sate şi comune, desfăşurarea unui număr cât mai mare de crosuri, excursii turistice, concursuri de orientare, ser­bări culturale-sportive (şi la sate şi la oraşe) etc., pot „um­ple“ foarte bine „golul“ dintre cele două ediţii ale Spar­­­achiadei. Trebuie să avem grijă însă şi de echipele şi sportivii care participă în diferitele campionate oficiale şi să folosim, în general, activitatea compe­­tiţională pentru a realiza o evidentă creştere a membrilor secţiilor pe ra­mură de sport şi chiar a secţiilor. Luna iulie are şi o altă caracteristică şi cre­dem că este inutilă o pledoarie pentru desfăşurarea­­— în aceste zile de cani­culă — a unei intense activităţi de na­­taţie. Această activitate nu trebuie să se reducă însă la antrenamentele sau la concursurile cîtorva sportivi frun­taşi, ci să capete un larg caracter de masă. La centrele de iniţiere la înot pot fi angrenaţi mii şi mii de tineri şi tinere. Colectivelor sportive li se reco­mandă organizarea unor concursuri speciale pentru începători şi pentru ab­solvenţii cursurilor de iniţiere. Să nu uităm că aceste concursuri sînt un pri­lej — cu care nu ne întîlnim în toate lunile anului — şi pentru trecerea nor­mei G.M.A. la înot precum şi pentru obţinerea unor cît mai multe clasificări sportive la această disciplină. O sarcină specială revine colectivelor sportive din staţiunile de odihnă care, in general, sub pretextul că în fiecare staţiune există instructori sportivi, nu se ocupă de organizarea unor între­ceri sportive, de pregătirea bazelor sportive, de organizarea excursiilor ete. In luna iul­ie toate colectivele spor­tive trebuie să desfăşoare şi o intensă muncă organizatorica, o susţinută ac­ţiune de consolidare a colectivelor. In această perioadă se recomandă orga­nizarea adunărilor generale (bine pre­gătite şi anunţate din vreme) ",c­u prile­jul­­cărora membrii lăCFS să-şi poată spune părerea în legătură cu­­activita­tea de pînă acum, să discute despre obiectivele ele viitor.. Aceeaşi grijă tre­buie acordată şi inuncii­­de înscriere a noi membri în I­CFS, de­­strîngere­­ a cotizaţiilor, de instruire­­a conducerii secţiilor pe ramură de sport, de analiză a muncii acestora. „Calemdamil“l nostru cuprinde doar câteva dintre sarcinile ce revin colec­tivelor în luna iulie. El trebuie­­comple­tat cu cit mai um­ite obiective specifice ootect­elor respective, cu iniţiative menite să ducă la consolidarea acestor unităţi de bază ale mişcării de cultură fizică şi sport. După Spartachiada Militară de vară Să nu lăsăm să se piardă talentele Acum două saptăimni s-au desfăşu­rat U Cluj întrecerile finale ale impor­tantei competiţii de masă : Spartachia­­da Militară de vară pe anul 1958. La startul diferitelor probe atletice au fost prezenţi numeroşi concurenţi care, în marea lor majoritate, au ară­tat reale calităţi pentru atle­tism şi o pregătire tehnică destul de bună. Specialiştii care au asistat la aceste întreceri au fost unanimi în a recunoaşte ca elemente ca: Ion Ger­gely (10,9 sec. pe 100 m şi 22,4 sec. pe 200 m), Ştefan Maric­a (52,6 sec. pe 400 i):1. himeric Zati (1,75 m­ la înălţime), Ion Herdelea (6,33 m la lungime), Gheorghe Mcol­e (2:01,8 pe 800 m) şi încă multe altele dacă ar fi şi mai bine pregătite ar putea obţine progrese însemnate şi ar putea completa, fără nici un fel de discuţie, rîndurile lotului republican de atletism, tocmai de aceea ne aşteptam ca pe muli dintre aceşti talentaţi sportivi l­itari să-i vedem concurând şi în cadrul campionatului republican de atletism pe echipe, apărînd — cum este şi firesc — culorile clubului Ca­sei Centrale a Armatei. Am fost cu toţii nerăbdători şi curioşi să urmărim evoluţia acestor talente intr-un con­curs cu adversari mai puter­nici, ah­turi de campionii şi de recordmanii ţării. Dar curiozitatea noastră nu a putut fi împlinită pentru simplul mo­tiv că aceşti atleţi, remarcaţi cu oca­zia Spartachiadei Militare de vară, nu au fost înscrişi la startul campio­natului pe echipe, deşi C.C.A. nu a fost reprezentată în concurs de nici un atlet la 1­0 m. şi 10.000 m. şi a înscris numai cite un atlet la 10 km. marş, 400 m. g., 5.000 m, 3.000 m­­obstacole. Dar mai mult decit atît, pentru a facilita înscrierea acestor atleţi , startul campionatului pe e­­chipe, membrii biroului Federaţiei d atletism au fost de acord să valideze chiar la Cluj, pe cîţiva dintre ei, una ales pe acei care cu rezultatele­­de pînă acum sunt susceptibili de a fi luaţi în considerare la formarea văi­lor unui lor republican. Dar nimeni de la C.C.A. nu a făcut nimic pentru a rezolva această chestiune. Și este pă­cat ca în alul acesta să se piardă alenie de care atletismul românesc are atîta nevoie­­.„ SPORTUL POPULAR Pag. 2-a Nr. 3230 Un ai de la Hotărirea partidului şi guvernului cu privire la reorganizarea mişcării sportive din ţara noastră (urmare din pag. V) La ţară, sprijiniţi de organele de par­tid şi organizaţiile de masă, desfă­şoară o activitate susţinută. Reorga­nizarea a adus pe prim plan proble­ma colectivelor sportive, menite să asigure, aşa cum cere Hotărirea „baza organizatorică a activităţii de cultură fizică şi sport a maselor“. Alegerile noilor consilii ale colective­lor sportive s-au desfăşurat în condi-ţ iiile entuziasmului deosebit al mase­lor largi de iubitori ai sportului faţă de noile perspective create sportului din ţara noastră. Pentru oricine urmăreşte activita­tea sportivă din ţara noastră, este evidentă atenţia deosebită care se acordă în ultima vreme elementului tânăr, grija pentru creşterea noilor mlădinie ale sportului nostru, din care vor creşte campionii şi recordmanii de mâine. Pe această linie se înscriu măsurile luate pentru sprijinirea acti­vităţii sportive şcolare şi extra-şcola­­re, pentru atragerea copiilor în prac­ticarea jocurilor şi exerciţiilor spor­tive, Hotărirea din 2 iulie 1957 a însem­nat de asemenea o cotitură în acti­vitatea sportivă de performanţă din ţara noastră. Sarcina de a se ocupa — cu precădere — de acest impor­tant aspect al vieţii sportive revine cluburilor, înfiinţate în urma sarci­nii trasate de Hotărire, noile cluburi sportive s-au dovedit preocupate de asigurarea unui personal tehnic co­respunzător, a unor condiţii materiale cît mai bune, a unor secţii puternice. Forurile tehnice în diferitele ramuri de sport sînt astăzi — ca urmare a prevederilor Hotărîrii — Federaţiile sportive. Grupîit d in jurul lor un mare număr de cadre voluntare şi bazîndu-se pe munca lor plină de pasiune şi însufleţire. Federaţiile au nu numai acea privire de ansamblu absolut ne­cesară, dar pot acţiona eficace in toate problemele care privesc ramu­ra de sport respectivă. Spre deose­bire de fostele comisii centrale, Fe­deraţiile nu mai sînt simple organe de conducere a activităţii loturilor sportive naţionale. Preocupările lor merg de sus pînă jos, de la sportul de performanţă şi pînă la sportul de masă. Înviorarea întregii noastre vieţi sportive — rezultat nemijlocit al procesului de reorganizare — ridică cu acuitate problema asigurării unor condiţii materiale care să corespundă afluxului maselor spre această utilă şi plăcută activitate — sportul. In anul care a trecut de la apariţia Hotărîrii, se constată o creştere a producţiei de materiale sportive, ca urm­are a unei mai bune coordonări şi a unor mă­suri organizatorice. Recent a fost dată publicităţii o hotărire a Consiliului de Miniştri cu privire la reducerea de preţuri la unele articole şi mate­riale de sport, înfăptuindu-se astfel una din prevederile documentului de la 2 iulie 1957. Şi numărul bazelor sportive este în continuă creştere. „Luna construcţiilor şi amenajărilor de baze sportive simple“, desfăşurată nu de mult în întreaga ţară, a scos la reală nenumărate resurse, încă ne- Folosite, pentru construirea terenurlor atît de necesare activităţii sportive de masă. S-a văzut încă o dată că, acolo unde există sprijinul conduce­rilor administrative, acolo unde există entuziasm creator din partea mafiei de tineri sportivi, problema aceasta spinoasă poate fi rezolvată cu succes. Aniversarea unui an de la apari­ţia Hotărîrii găseşte procesul de reor­ganizare a mişcării noastre sportive în desfăşurare. Masele largi de iubi­tori ai sportului au îmbrăţişat cu căl­dură chemarea partidului, au contri­buit cu toate puterile la reuşita unor importante acţiuni în cadrul reorga­nizării. In momentul de faţă, toate aceste succese se cer consolidate, pentru ca noua formă organizatorică a sportului nostru să poată acţiona cu maximum de eficacitate. Consiliile regionale, raionale şi orăşeneşti ale U.C.F.S., consiliile cluburilor şi co­lectivelor sportive, au datoria să con­tinue înscrierile de membri în organi­zaţia noastră. Trebuie spus că, în general, colectivele noastre sportive au făcut prea puţin pentru introduce­rea gimnasticii de producţie. Rezulta­tele pozitive obţinute în această di­recţie la unele întreprinderi din Bucu­reşti, Arad, Timişoara, dovedesc că O finală mai interesantă ci oricind . Pe marginea întrecerilor de lupte de la Lugoj­­ întrecerile în cadrul campionatului republican de lupte din acest an au înregistrat mari surpri­ze. Marele beneficiar al aces­tei finale a fost tineretul, care a asaltat puternic poziţiile fruntaşilor noştri. Dovada cea mai bună o con­stituie faptul că patru luptători tineri au îmbrăcat pentru prima oară tri­coul de campion, alţi doi au redeve­nit aranp­oni, în timp ce dintre „bă­trâni“ doar V. OrasS® şi L. Bujor (pentru a zecea oară campion al ţă­rii) au rezistat asaltului. Dar rau nu­mai despre campioni este vorba, ci şi de mulţi alţi tineri, care s-au afir­mat cu ocazia acestei finale In aceas­tă privinţă merită nu numai eviden­ţieri ci şi sincere felicitări pentru frumoasa lor comportare: Gl. Simio­­nescu (Craiova), Gogu Gheorgh­e (Carpaţi Sinaia), Fazekas Bela (Vo­inţa Tg. Mioreş), Uie Călin (Trac­torul Galaţi), C. Fogaş (Metalul Re­şiţa), I. Bîrsan (St. R. Oraşul Sta­lin), S­tanciu Ş­tefănic­ă (Metalul M.J­.V.), Gorraik Sever (Metalul Re­şiţa), T. Bospemco (Vulturul Tralcea) ş. a. ca şi antrenorii tor. Dintre campioni, în mod remarca­bil s-a­u comportat I. Cernea — exem­plu de regularitate­­—, V. Macula — egal în atac şi apărare —, V. Bularcă şi T­. Baciu — care a adăugat forţei sale un plus de tehnică. Acesta din urmă a reuşit în compania fostului campion Marin Bieluşica (Dinamo Bucureştii) cel mai frumos meci al finalei, furnîzînd — prin victoria ob­ţinută — şi cea mai mare­­surpriză a campionatelor. In categoria surpri­zelor intri — fără îndoială — vic­toria lui C. Ofițerescul asupra lui D. ■Pirvulescu, înfrîngerea prin tuş a lui Fr. Horvath de câtre I. Popescu (şi apoi eliminarea lui Horvath din concurs pentru 6 puncte rele), slaba poziţie in clasament a maeştrilor sportului D. Cuc (locul 6 la cat 73 kgr), M. Sole (locul 4 la cat. 62 kgr), Gh. Dumitru (locul 3 în cat 67 tigr.) etc. Cum se explică aceste surprize? In afara unor greşeli de apreciere la acordarea avertismentelor, care au influenţat într-o măsură clasamentul primilor trei la cat. 52, 57 şi grea, rezultatele înregistrate se explică mai ales printr-o creştere a nivelului mediu, ca şi prin forma necorespun­zătoare manifestată de mulţi dintre acei luptători care se bucurau de cel m­ai mult credit şi veneau cu „cărţi de vizită“ foarte irigate. (Fr. Hor­vath, M. Sole, D. Cuc, D. Grozavu, I. Ţăranu, A. Şun­ ş. a.). S au mai întâmplat însă şi cazuri care au influenţat unele rezultate, cazuri pe care le vom aminti numai şi de care ne vom mai ocupa. Ne referim în primul rînd la faptul ca totul ieşit din comun cînd Gh. Du­mitru — favoritul categoriei de 67 kgr. — a pierdut un mec prin ne­­prezentare și şansa la titlu deoarece a... adormit la hotel. Ne referim­­apoi la cedări de meciuri (în luptă pe saltea sau prin nep­rezen­ta­re) ca de pildă: Gh. Szabad la C. Gu­ţerescu, P. Popescu la V. Micuţa, L Gu­ibn la Gr. Grăjdan, Gh. Gajdoş la I. Io­nescu ş. a. Înainte de a încheia acest material se cuvine însă a accentua asupra a două chestiuni. întîi, campionii — cu unele excepţii — sînt cei care prin valoarea lor merită acest titlu. Vom ■mai sublinia că, pentru prima oară după ani de zile, titlurile se împart între mai multe colective. (L­b.j. O victorie a perseverenţei firm­Lin a doua oară de la data în­­fiid­ţării campionatului republican masculin de handbal (1950, sistem divizie) Dinamo Oraşul Stalin a cucer­it titlul de camgroapă, totali­zînd 35­­de puncte în cele 22 de parti­de jucate­­ (16 victorii, 3 jocuri nule şi­­8 înfrângeri), Dinnamo Oraşul Sta­lin, a­­ocupat primul loc di clasament, înaintea formaţiei C.C.A. Bucureşti (88 de puncte). Victoria handbal­iştilor din Oraşul Stalin are, pentru handbalul m­isau­­lin din ţara noastră, o deosebită semnificaţie, care se cuvine subliniată înainte de a vorbi despre meritele formaţiei dinam­oviste. Celor care ur­măresc activitatea în handbal le este, desigur, cunoscută frumoasa rivali­tate sportivă dintre echipele Dinamo Oraşul Stalin şi C.C.A. Bucureşti. An de an, lupta dintre aceste forma­ţii era interesant de urmărit, mai ales pentru că — de cele mai multe ori — ea decidea rid­ici de campion, folosind multă vreme o formaţie standard, cu elemente de certă valoare, printre care Donca, Streitfeldt, Schwab, Martini­­. Pahan, din aittoviştii din Oraşul Stalin se menţineau mereu în hinta pentru titlu. De la un timp însă această formaţie standard a început să dea semne de oboseală. Introdu­cerea în echipă a unor elemente ti­nere­i(Liviu Stănescu, Nic­olae Balaşa­mi a rezilvat totuşi problema. Abia în ediţia recent încheiată împrospă­tarea cadrelor de jucători a fost ma­i vi­oentă prin folosirea unui nuntă mare de tineri talentaţi: Weber, Bren florier, Martini LI, Königes I, Köni­ges II etc. Păstrindu-se scheletul echipei (jucătorii vechi cu experienţă), introducerea elementului tânăr s-a făcut totuşi perseverent, metodic, asi­­gurîndu-se astfel formaţiei plusul de vigoare şi forţă de care avea nevoie. Asemenea transformări s-au petrecut şi în alte echipe îfraseuatine de hand­bal (Tehnometa­ Timişoara, Textila Cisnădie, Chimia Făgăraş) însă e­­xemplul formaţiei Dinamo Oraşul Statin este cel mai con­cludent. Din lotul de 18 jucători (între care 6 noi) folosiţi în acest campionat, vom evidenţia ca realizatori tactici şi coordonatori ai atacului pe Pahan şi Martini I, iar ca principal realizator pe Liviu Stănescu. Aşa cum ne de­clara antrenorul echipei, Ian Donca, cei mai constanţi jucători ai echipei pot fi­­consideraţi Stănescu, Streit­feldt şi Schwab, (ultimii doi fiind din apărare), compartiment pe care a a­­păsat cel mai mult greul luptei pen­tru primul loc. In general, însă, în­treaga echipă Dinamo Oraşul Starîîn merită a fi evidenţiată pentru puterea ei de luptă. Victoria de anul acesta este o frumoasă încununare a efortu­rilor acestor jucători şi ea ne scu­teşte să mai demonstrăm de ce Di­namo Oraşul Stalin este în prezent cea mai bună formaţie masculină de handball. CĂLIN ANTONESCU Iată pe câţiva din­­ jucătorii echipei cam­pioane, DINAMO O­­RAȘUL STALIN, der la •stingă la dreapta” (sus): Ion Donca ] (■antrenorul echipei), ’ Petre Streitfeldt, Er­nest Pahan (jos), Li­­viu Stănescu și Die­­­ter Martini.

Next