Sportul Popular, iulie 1958 (Anul 13, nr. 3230-3247)
1958-07-01 / nr. 3230
„Calendarul“ activistului din colectivul sportiv Acţiunea de reorganizare a mişcării de cultură fizică şi sport continuă să înregistreze noi şi importante succese. Cum este şi firesc, unele probleme n-au fost încă rezolvate şi printre acestea se numără şi instruirea organelor nou alese în colectivele sportive. Colectivele desfăşoară însă o intensă activitate pe baza îndrumărilor organelor regionale, raionale, şi orăşeneşti şiCFS. Sunt însă destule colective care nu au putut fi cuprinse în această acţiune de îndrumare, îndeosebi acestora ca şi consiliilor formate din activişti cu mai puţină experienţă în munca sportivă le adresăm acest „calendar" în care sunt spicuite cîteva sarcini ce revin colectivelor sportive în luna iulie. Este, desigur, greu de stabilit o ordine a sarcinilor în funcţie de importanţa lor. Colectivele sportive trebuie să-şi îndrepte atenţia asupra tuturor obiectivelor, fără să le împartă — aşa cum se mai întîmplă — în sarcini „importante“ şi „secundare“. Pentru buna desfăşurare a nimicii în colectivele sportive în perioada lunii iulie este deosebit de necesară preocuparea pentru asigurarea continuităţii in activitatea sportivă. Etapa pe colectiv (la olaşe) şi centre de comună (la sate) din cadrul Spartachiadei de vară a luat sfîrşit şi membrii la CFS nu trebuie lăsaţi să aştepte... ediţia de toammnă a acestei tradiţionale competiţii de masă. Organizarea campionatelor de casă (la sporturile cu cea mai largă popularitate în întreprinderea, fabrica sau uzina respectivă), a „Duminicilor sportive“ în sate şi comune, desfăşurarea unui număr cât mai mare de crosuri, excursii turistice, concursuri de orientare, serbări culturale-sportive (şi la sate şi la oraşe) etc., pot „umple“ foarte bine „golul“ dintre cele două ediţii ale Sparachiadei. Trebuie să avem grijă însă şi de echipele şi sportivii care participă în diferitele campionate oficiale şi să folosim, în general, activitatea competiţională pentru a realiza o evidentă creştere a membrilor secţiilor pe ramură de sport şi chiar a secţiilor. Luna iulie are şi o altă caracteristică şi credem că este inutilă o pledoarie pentru desfăşurarea— în aceste zile de caniculă — a unei intense activităţi de nataţie. Această activitate nu trebuie să se reducă însă la antrenamentele sau la concursurile cîtorva sportivi fruntaşi, ci să capete un larg caracter de masă. La centrele de iniţiere la înot pot fi angrenaţi mii şi mii de tineri şi tinere. Colectivelor sportive li se recomandă organizarea unor concursuri speciale pentru începători şi pentru absolvenţii cursurilor de iniţiere. Să nu uităm că aceste concursuri sînt un prilej — cu care nu ne întîlnim în toate lunile anului — şi pentru trecerea normei G.M.A. la înot precum şi pentru obţinerea unor cît mai multe clasificări sportive la această disciplină. O sarcină specială revine colectivelor sportive din staţiunile de odihnă care, in general, sub pretextul că în fiecare staţiune există instructori sportivi, nu se ocupă de organizarea unor întreceri sportive, de pregătirea bazelor sportive, de organizarea excursiilor ete. In luna iulie toate colectivele sportive trebuie să desfăşoare şi o intensă muncă organizatorica, o susţinută acţiune de consolidare a colectivelor. In această perioadă se recomandă organizarea adunărilor generale (bine pregătite şi anunţate din vreme) ",cu prilejulcărora membrii lăCFS să-şi poată spune părerea în legătură cuactivitatea de pînă acum, să discute despre obiectivele ele viitor.. Aceeaşi grijă trebuie acordată şi inunciide înscriere a noi membri în ICFS, destrîngere a cotizaţiilor, de instruirea conducerii secţiilor pe ramură de sport, de analiză a muncii acestora. „Calemdamil“l nostru cuprinde doar câteva dintre sarcinile ce revin colectivelor în luna iulie. El trebuiecompletat cu cit mai umite obiective specifice ootectelor respective, cu iniţiative menite să ducă la consolidarea acestor unităţi de bază ale mişcării de cultură fizică şi sport. După Spartachiada Militară de vară Să nu lăsăm să se piardă talentele Acum două saptăimni s-au desfăşurat U Cluj întrecerile finale ale importantei competiţii de masă : Spartachiada Militară de vară pe anul 1958. La startul diferitelor probe atletice au fost prezenţi numeroşi concurenţi care, în marea lor majoritate, au arătat reale calităţi pentru atletism şi o pregătire tehnică destul de bună. Specialiştii care au asistat la aceste întreceri au fost unanimi în a recunoaşte ca elemente ca: Ion Gergely (10,9 sec. pe 100 m şi 22,4 sec. pe 200 m), Ştefan Marica (52,6 sec. pe 400 i):1. himeric Zati (1,75 m la înălţime), Ion Herdelea (6,33 m la lungime), Gheorghe Mcole (2:01,8 pe 800 m) şi încă multe altele dacă ar fi şi mai bine pregătite ar putea obţine progrese însemnate şi ar putea completa, fără nici un fel de discuţie, rîndurile lotului republican de atletism, tocmai de aceea ne aşteptam ca pe muli dintre aceşti talentaţi sportivi litari să-i vedem concurând şi în cadrul campionatului republican de atletism pe echipe, apărînd — cum este şi firesc — culorile clubului Casei Centrale a Armatei. Am fost cu toţii nerăbdători şi curioşi să urmărim evoluţia acestor talente intr-un concurs cu adversari mai puternici, ahturi de campionii şi de recordmanii ţării. Dar curiozitatea noastră nu a putut fi împlinită pentru simplul motiv că aceşti atleţi, remarcaţi cu ocazia Spartachiadei Militare de vară, nu au fost înscrişi la startul campionatului pe echipe, deşi C.C.A. nu a fost reprezentată în concurs de nici un atlet la 10 m. şi 10.000 m. şi a înscris numai cite un atlet la 10 km. marş, 400 m. g., 5.000 m, 3.000 mobstacole. Dar mai mult decit atît, pentru a facilita înscrierea acestor atleţi , startul campionatului pe echipe, membrii biroului Federaţiei d atletism au fost de acord să valideze chiar la Cluj, pe cîţiva dintre ei, una ales pe acei care cu rezultatelede pînă acum sunt susceptibili de a fi luaţi în considerare la formarea văilor unui lor republican. Dar nimeni de la C.C.A. nu a făcut nimic pentru a rezolva această chestiune. Și este păcat ca în alul acesta să se piardă alenie de care atletismul românesc are atîta nevoie.„ SPORTUL POPULAR Pag. 2-a Nr. 3230 Un ai de la Hotărirea partidului şi guvernului cu privire la reorganizarea mişcării sportive din ţara noastră (urmare din pag. V) La ţară, sprijiniţi de organele de partid şi organizaţiile de masă, desfăşoară o activitate susţinută. Reorganizarea a adus pe prim plan problema colectivelor sportive, menite să asigure, aşa cum cere Hotărirea „baza organizatorică a activităţii de cultură fizică şi sport a maselor“. Alegerile noilor consilii ale colectivelor sportive s-au desfăşurat în condi-ţ iiile entuziasmului deosebit al maselor largi de iubitori ai sportului faţă de noile perspective create sportului din ţara noastră. Pentru oricine urmăreşte activitatea sportivă din ţara noastră, este evidentă atenţia deosebită care se acordă în ultima vreme elementului tânăr, grija pentru creşterea noilor mlădinie ale sportului nostru, din care vor creşte campionii şi recordmanii de mâine. Pe această linie se înscriu măsurile luate pentru sprijinirea activităţii sportive şcolare şi extra-şcolare, pentru atragerea copiilor în practicarea jocurilor şi exerciţiilor sportive, Hotărirea din 2 iulie 1957 a însemnat de asemenea o cotitură în activitatea sportivă de performanţă din ţara noastră. Sarcina de a se ocupa — cu precădere — de acest important aspect al vieţii sportive revine cluburilor, înfiinţate în urma sarcinii trasate de Hotărire, noile cluburi sportive s-au dovedit preocupate de asigurarea unui personal tehnic corespunzător, a unor condiţii materiale cît mai bune, a unor secţii puternice. Forurile tehnice în diferitele ramuri de sport sînt astăzi — ca urmare a prevederilor Hotărîrii — Federaţiile sportive. Grupîit d in jurul lor un mare număr de cadre voluntare şi bazîndu-se pe munca lor plină de pasiune şi însufleţire. Federaţiile au nu numai acea privire de ansamblu absolut necesară, dar pot acţiona eficace in toate problemele care privesc ramura de sport respectivă. Spre deosebire de fostele comisii centrale, Federaţiile nu mai sînt simple organe de conducere a activităţii loturilor sportive naţionale. Preocupările lor merg de sus pînă jos, de la sportul de performanţă şi pînă la sportul de masă. Înviorarea întregii noastre vieţi sportive — rezultat nemijlocit al procesului de reorganizare — ridică cu acuitate problema asigurării unor condiţii materiale care să corespundă afluxului maselor spre această utilă şi plăcută activitate — sportul. In anul care a trecut de la apariţia Hotărîrii, se constată o creştere a producţiei de materiale sportive, ca urmare a unei mai bune coordonări şi a unor măsuri organizatorice. Recent a fost dată publicităţii o hotărire a Consiliului de Miniştri cu privire la reducerea de preţuri la unele articole şi materiale de sport, înfăptuindu-se astfel una din prevederile documentului de la 2 iulie 1957. Şi numărul bazelor sportive este în continuă creştere. „Luna construcţiilor şi amenajărilor de baze sportive simple“, desfăşurată nu de mult în întreaga ţară, a scos la reală nenumărate resurse, încă ne- Folosite, pentru construirea terenurlor atît de necesare activităţii sportive de masă. S-a văzut încă o dată că, acolo unde există sprijinul conducerilor administrative, acolo unde există entuziasm creator din partea mafiei de tineri sportivi, problema aceasta spinoasă poate fi rezolvată cu succes. Aniversarea unui an de la apariţia Hotărîrii găseşte procesul de reorganizare a mişcării noastre sportive în desfăşurare. Masele largi de iubitori ai sportului au îmbrăţişat cu căldură chemarea partidului, au contribuit cu toate puterile la reuşita unor importante acţiuni în cadrul reorganizării. In momentul de faţă, toate aceste succese se cer consolidate, pentru ca noua formă organizatorică a sportului nostru să poată acţiona cu maximum de eficacitate. Consiliile regionale, raionale şi orăşeneşti ale U.C.F.S., consiliile cluburilor şi colectivelor sportive, au datoria să continue înscrierile de membri în organizaţia noastră. Trebuie spus că, în general, colectivele noastre sportive au făcut prea puţin pentru introducerea gimnasticii de producţie. Rezultatele pozitive obţinute în această direcţie la unele întreprinderi din Bucureşti, Arad, Timişoara, dovedesc că O finală mai interesantă ci oricind . Pe marginea întrecerilor de lupte de la Lugoj întrecerile în cadrul campionatului republican de lupte din acest an au înregistrat mari surprize. Marele beneficiar al acestei finale a fost tineretul, care a asaltat puternic poziţiile fruntaşilor noştri. Dovada cea mai bună o constituie faptul că patru luptători tineri au îmbrăcat pentru prima oară tricoul de campion, alţi doi au redevenit aranponi, în timp ce dintre „bătrâni“ doar V. OrasS® şi L. Bujor (pentru a zecea oară campion al ţării) au rezistat asaltului. Dar rau numai despre campioni este vorba, ci şi de mulţi alţi tineri, care s-au afirmat cu ocazia acestei finale In această privinţă merită nu numai evidenţieri ci şi sincere felicitări pentru frumoasa lor comportare: Gl. Simionescu (Craiova), Gogu Gheorghe (Carpaţi Sinaia), Fazekas Bela (Voinţa Tg. Mioreş), Uie Călin (Tractorul Galaţi), C. Fogaş (Metalul Reşiţa), I. Bîrsan (St. R. Oraşul Stalin), Stanciu Ştefănică (Metalul M.J.V.), Gorraik Sever (Metalul Reşiţa), T. Bospemco (Vulturul Tralcea) ş. a. ca şi antrenorii tor. Dintre campioni, în mod remarcabil s-au comportat I. Cernea — exemplu de regularitate—, V. Macula — egal în atac şi apărare —, V. Bularcă şi T. Baciu — care a adăugat forţei sale un plus de tehnică. Acesta din urmă a reuşit în compania fostului campion Marin Bieluşica (Dinamo Bucureştii) cel mai frumos meci al finalei, furnîzînd — prin victoria obţinută — şi cea mai maresurpriză a campionatelor. In categoria surprizelor intri — fără îndoială — victoria lui C. Ofițerescul asupra lui D. ■Pirvulescu, înfrîngerea prin tuş a lui Fr. Horvath de câtre I. Popescu (şi apoi eliminarea lui Horvath din concurs pentru 6 puncte rele), slaba poziţie in clasament a maeştrilor sportului D. Cuc (locul 6 la cat 73 kgr), M. Sole (locul 4 la cat. 62 kgr), Gh. Dumitru (locul 3 în cat 67 tigr.) etc. Cum se explică aceste surprize? In afara unor greşeli de apreciere la acordarea avertismentelor, care au influenţat într-o măsură clasamentul primilor trei la cat. 52, 57 şi grea, rezultatele înregistrate se explică mai ales printr-o creştere a nivelului mediu, ca şi prin forma necorespunzătoare manifestată de mulţi dintre acei luptători care se bucurau de cel mai mult credit şi veneau cu „cărţi de vizită“ foarte irigate. (Fr. Horvath, M. Sole, D. Cuc, D. Grozavu, I. Ţăranu, A. Şun ş. a.). S au mai întâmplat însă şi cazuri care au influenţat unele rezultate, cazuri pe care le vom aminti numai şi de care ne vom mai ocupa. Ne referim în primul rînd la faptul ca totul ieşit din comun cînd Gh. Dumitru — favoritul categoriei de 67 kgr. — a pierdut un mec prin neprezentare și şansa la titlu deoarece a... adormit la hotel. Ne referimapoi la cedări de meciuri (în luptă pe saltea sau prin neprezentare) ca de pildă: Gh. Szabad la C. Guţerescu, P. Popescu la V. Micuţa, L Guibn la Gr. Grăjdan, Gh. Gajdoş la I. Ionescu ş. a. Înainte de a încheia acest material se cuvine însă a accentua asupra a două chestiuni. întîi, campionii — cu unele excepţii — sînt cei care prin valoarea lor merită acest titlu. Vom ■mai sublinia că, pentru prima oară după ani de zile, titlurile se împart între mai multe colective. (Lb.j. O victorie a perseverenţei firmLin a doua oară de la data înfiidţării campionatului republican masculin de handbal (1950, sistem divizie) Dinamo Oraşul Stalin a cucerit titlul de camgroapă, totalizînd 35de puncte în cele 22 de partide jucate (16 victorii, 3 jocuri nule şi8 înfrângeri), Dinnamo Oraşul Stalin, aocupat primul loc di clasament, înaintea formaţiei C.C.A. Bucureşti (88 de puncte). Victoria handbaliştilor din Oraşul Stalin are, pentru handbalul misaulin din ţara noastră, o deosebită semnificaţie, care se cuvine subliniată înainte de a vorbi despre meritele formaţiei dinamoviste. Celor care urmăresc activitatea în handbal le este, desigur, cunoscută frumoasa rivalitate sportivă dintre echipele Dinamo Oraşul Stalin şi C.C.A. Bucureşti. An de an, lupta dintre aceste formaţii era interesant de urmărit, mai ales pentru că — de cele mai multe ori — ea decidea ridici de campion, folosind multă vreme o formaţie standard, cu elemente de certă valoare, printre care Donca, Streitfeldt, Schwab, Martini. Pahan, din aittoviştii din Oraşul Stalin se menţineau mereu în hinta pentru titlu. De la un timp însă această formaţie standard a început să dea semne de oboseală. Introducerea în echipă a unor elemente tinerei(Liviu Stănescu, Nicolae Balaşami a rezilvat totuşi problema. Abia în ediţia recent încheiată împrospătarea cadrelor de jucători a fost mai vioentă prin folosirea unui nuntă mare de tineri talentaţi: Weber, Bren florier, Martini LI, Königes I, Königes II etc. Păstrindu-se scheletul echipei (jucătorii vechi cu experienţă), introducerea elementului tânăr s-a făcut totuşi perseverent, metodic, asigurîndu-se astfel formaţiei plusul de vigoare şi forţă de care avea nevoie. Asemenea transformări s-au petrecut şi în alte echipe îfraseuatine de handbal (Tehnometa Timişoara, Textila Cisnădie, Chimia Făgăraş) însă exemplul formaţiei Dinamo Oraşul Statin este cel mai concludent. Din lotul de 18 jucători (între care 6 noi) folosiţi în acest campionat, vom evidenţia ca realizatori tactici şi coordonatori ai atacului pe Pahan şi Martini I, iar ca principal realizator pe Liviu Stănescu. Aşa cum ne declara antrenorul echipei, Ian Donca, cei mai constanţi jucători ai echipei pot ficonsideraţi Stănescu, Streitfeldt şi Schwab, (ultimii doi fiind din apărare), compartiment pe care a apăsat cel mai mult greul luptei pentru primul loc. In general, însă, întreaga echipă Dinamo Oraşul Starîîn merită a fi evidenţiată pentru puterea ei de luptă. Victoria de anul acesta este o frumoasă încununare a eforturilor acestor jucători şi ea ne scuteşte să mai demonstrăm de ce Dinamo Oraşul Stalin este în prezent cea mai bună formaţie masculină de handball. CĂLIN ANTONESCU Iată pe câţiva din jucătorii echipei campioane, DINAMO ORAȘUL STALIN, der la •stingă la dreapta” (sus): Ion Donca ] (■antrenorul echipei), ’ Petre Streitfeldt, Ernest Pahan (jos), Liviu Stănescu și Dieter Martini.