Sportul Popular, august 1958 (Anul 13, nr. 3248-3263)

1958-08-02 / nr. 3248

• Muncitorii, tehnicienii şi funcţio­narii uzinelor de tractoare „Ernst Thälman“ din Oraşul Stalin lucrează cu puteri sporite pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate în cinstea aniversarii zilei eliberării patriei noastre de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Sovietică. In fruntea întrecerilor se află şi numeroşi spor­tivi, printre care schiorul Nicolae Mânu — regior, voleibalistul Ernst Schmidt — frezor, fotbaliştii Aurelian Clinciu — strungar şi Dionisie U­rsu — electrician, precum şi handbalista Judith Neako — electrician. Ei obţin zilnic depăşiri de normă între 25 şi 35 la sută. TRAI­AN BRENER, coresp. întreceri sportive • In parcul „23 August“ din Tg. Mureş a avut loc un reuşit concurs de tenis rezervat copiilor şi juniorilor. La concurs au participat reprezentanţi ai regiunilor Timişoara, Oradea şi Regiunii Autonome Maghiare, Iată şi rezultatele tehnice înregistrate: BĂ­IEŢI 12—14 ani: I. Albert (Timişoa­ra). 14—16 ani: P. Peter (Oradea). FETE 11—16 ani: Olga Banyai (Ora­dea), dublu băieţi: Oprea -j- Dresdva (R.A.M.), dublu mixt: Banyai+Peter (Oradea). VASI­LE KADAR, coresp. reg. • Mîine dimineaţa, pe lacul Herăs­trău, are loc concursul de snaip dotat cu Cupa „23 August“ organizat de clubul Metalul M.I.G. Toate colecti­vele şi cluburile sportive din Capitală pot prezenta concurente din toate ca­tegoriile de clasificare şi concurenţi începători, nebrevetaţi pentru regate; aceştia din urmă vor forma însă echi­paj cu muşi care au brevet. La un recent concurs popular de canotaj organizat de acelaşi club sportiv pentru concurenţi din colecti­vele sportive şi şcolile profesionale din ramura industriei grele, au participat 217 tineri şi tinere din 10 întreprin­deri şi şcoli profesionale. Pe primele locuri s-au clasat A. Crişu (Semănă­toarea) la universală juniori, Gh. Chi­­riac („23 August“) la universală se­niori, Irina Grünberg şi Rodica Riu („I. Rangheţ“) la gig 2-f­l fete, 1. Lăzău — A. Mateescu — Racoviţă — Parapeanu + Ponta la gig 4+1 bă­ieţi. Cupa pentru cea mai bună mo­bilizare a fost cîştigată de Şc. prof. „I. Rangheţ“, care a ocupat şi pri­mul loc în clasamentul general. • Consiliul raional U.C.F.S. Cara­cal organizează prin comisiile pe ra­mură de sport o serie de competiţii la fotbal, handbal, nataţie, tenis de masă, tir şi volei, întrecerile vor avea loc la Casa de cultură (tenis de masă), po­ligonul Tractorul (tir), ştrandul I.G.O. şi stadionul „Progresul“. La aceste competiţii s-au înscris peste 200 spor­tivi reprezentînd colectivele Progre­sul, Tractorul, Voinţa şi altele. Cîşti­­gătorii la fiecare disciplină sportivă vor primi cupa „23 August“ precum şi premii constînd în material şi echipa­ment sportiv. GH. DONCIU, coresp. Succese în muncă ale sportivilor Miine după-amiază,­­ in sala Dinamo . Prima intîlnire internaţională şcolară de gimnastică:­­ R.P. Romina—R. P. Bulgaria In plină vacanţă de vară, un eveni­ment deosebit se află în centrul aten­ţiei elevilor: întîlnirea de gimnastică dintre reprezentativele şcolăreşti ale ţării noastre şi ţării vecine şi prietene, R.P. Bulgaria. întîlnirea va cuprinde exerciţii liber alese (care trebuie să fie cel puţin la nivelul cal. a II-a) şi este rezervată atît băieţilor cît şi fetelor. Formula de disputare prevede ca fiecare echipă să fie formată din 8 concurenţi, în cla­samentul pe probe contînd primii 6 clasaţi. Concursul are loc mîine, la ora 18, in sala Dinamo. In vederea acestui eveniment, echi­pele ţării noastre şi-au început pregă­tirile încă de la mijlocul lunii iulie, sub conducerea unui colectiv de antrenori, format din prof.­­V. Vieru, Silvia Mi­­hăilescu, Gh. Chiose şi Ovidiu Bibire. Dintre concurenţii care vor reprezenta culorile ţării noastre, o formă bună au dovedit la antrenamente, elevele Heide Maenteie (Sibiu), Cristina Doboşan şi Siegfrid Pelikan (Tim.), Elena Turan (Buc.),Crisanda Neaga şi Ligia Filip (Ploeşti). Din echipa de băieţi vor face parte printre alţii, elevii Mircea Li­­sovski şi St. Popescu (Ploeşti), Con­stantin Nevschi (Bacău) şi „mezinul“ echipei, Konrad Raster (Sibiu). Echi­pele R.P. Bulgaria vor sosi în Capi­tală în cursul dimineţii de azi. După amiază ele se vor deplasa la sala Di­namo, unde vor face o uşoară acomo­dare cu aparatele. Echipele noastre şcolare de gimnasti­că sînt hotărîte ca întrecerea de mîine să coincidă cu o frumoasă victorie a culorilor ţării noastre. Noi le urăm succes ! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI­VIU Organ al Uniunii de cultura fizica și sport din R. P. Românâ ANUL XIII Nr. 3248 Sâmbătă 2 august 1958 ★ 8 pagini 25 bani Podul prieteniei frăţeşti Impunătorul Pod al Prieteniei, care leagă malurile Dunării intre Giurgiu şi Rusie, reprezintă un sim­bol al legăturii de nezdruncinat şi al solidarităţii popoarelor care făuresc socialismul, cu ajutorul frăţesc al ma­relui popor sovietic. Afara cu agresorii din Orientul Arab! întreaga omenire iubitoare de pace cere să se pună capăt complotului imperialist MOSCOVA 1 (Agerpres). — Comitetul Femeilor Sovietice a a­­dresat un apel femeilor din lumea întreagă in care le cere să lupte unite pentru a preîntîmpina pericolul dez­lănțuirii unui nou război provocat de agresiunea armată americană şi en­gleză în ţările Orientului Mijlociu. Omenirea — se subliniază în acest apel — trece prin clipe grave şi a­­meninţătoare. Poate nu fiecare îşi dă seama de pericolul care apasă asupra universului. Femeile însă, cu inimile lor de mame, simt că pericolul morţii ameninţă din nou căminele şi se ridică ca o umbră neagră în jurul leagănelor copiilor. „Ne ajunge cîţi ostaşi am îngropat — se spune în apel — nu mai vrem lacrimi şi suferinţă. In ultimul răz­boi mondial au curs şiroaie de singe, milioane de femei şi-au pierdut soţii, fiii şi fraţii. Noi nu aducem pe lume copii­­ca să ardă în focul războiului. Noi trebuie să fim sigure că copiii şi nepoţii noştri, ducindu-se astăzi la culcare, vor vedea mîine din nou soa­rele. Astăzi, cînd viaţa omenirii este în cumpănă, noi ne adresăm tuturor femeilor şi organizaţiilor feminine din toate ţările. Femei din lumea întrea­gă, toate laolaltă, cot la cot, trebuie să împiedicăm războiul. Noi formăm jumătate din omenire. Cuvintul nos­tru trebuie să se facă auzit. Muncitoare, ţărance, lucrătoare pe tărâm ştiinţific, cultural şi artistic, gospodine, bateţi la uşile parlamentelor şi ale guver­nelor, cereţi imediata încetare a ac­ţiunilor militare împotriva popoarelor arabe. Cereţi imediata convocare a conferinţei şefilor guvernelor marilor puteri. Ca un torent să se reverse protestele adresate guvernelor S.U­.A şi Angliei. Trimiteţi apeluri şi pro­teste O.N.U. cerîndu-i să-şi îndepli­nească datoria, să condamne agresiu­nea, să stingă focarul războiului în Orientul Arab“. •A­DAMASC­I (Agerpres).­­ Ziarul „An-Nur“ anunţă că de la debarcarea trupelor americane şi en­gleze în Liban şi Iordania la redac­­ţia ziarului au sosit sute de mii de scrisori şi telegrame din partea cetă­ţenilor regiunii siriene a R.A.U. la care ei condamnă cu mînie in­tervenţia anglo-americană în Orienta Arab. VIENA­­ (Agerpres). — Federaţia internaţională a luptători­lor din rezistenţă, victimelor şi deţinu­ţilor fascismului (E.I.R.) a dat publi­cităţii o declaraţie în care-şi exprimă îngrijorarea în legătură cu situaţia care s-a creat în Orientul Mijloc , la urma agresiunii puterilor occidentale. In declaraţie se spune că F.I.R. consi­deră că popoarele arabe trebuie să i se acorde dreptul la autodeterminare. F.I.R. salută convocarea conferinței la nivel înalt și speră că aceasta va înca­pe cît de curînd. ZIUA MARINEI R. P. R. Mîine, oamenii muncii din ţara noas­tră sărbătoresc Ziua Marinei R.P.R. In această zi, matrozii, cartnicii şi o­­fiţerii din forţele maritime militare, echipajele marinei comerciale, mun­citorii, tehnicienii şi inginerii de la şantierele de construcţii navale şi din porturi, trec în revistă realizările pe care poporul nostru condus de partid le-a obţinut în dezvoltarea şi întărirea marinei R. P. Române. Marina ţării noastre are tradiţii scumpe, care îşi au rădăcinile în tre-­ cutul glorios de luptă al poporului pen­tru libertate şi independenţă. Victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie a găsit un puternic ecou în rit*2­durile marinarilor rom­îni. Sub influen­ţa Marii Revoluţii Socialiste din Oct­­ombrie, au luat fiinţă între anii 1917-1919, pe unele nave romîneşti, comitete revoluţionare sub conducere* cărora echipajele răsculate au alungat pe comandanţi şi au schimbat denum­i­rea navelor. Acestor tradiţii glorioase li se alătură faptele eroice săvîrşite de marinarii rom­îni în luptele de elibera­­re a Romînieî de sub­ jugul fascist. In condiţiile regimului democrat- popular, partidul şi guvernul an­ Tncr*4 dinţat sarcini de mare răspundere for»­ţelor maritime militare, flotei noastre comerciale, lucrătorilor din şantierele navale şi din porturi. Partidul îi edu» că pe marinari în spiritul dragostei­­neţărmurite faţă de patrie, faţă de ct»-' ceririle socialiste ale poporului mut*» citor. In cinstea Zilei Marinei R.P.R. va avea loc mîine în Parcul de cultură şi odihnă I. V. Stalin din Capitală o mare serbare în cadrul căreia se vor desfăşura numeroase manifestări cul turale, artistice şi sportive. Ştafhela a fost ridicată şi mai sus! IOLANDA BALAŞ a stabilit un nou record mondial la săritură In Înălţime ORAŞUL STALIN­­ (prin telefon). Joi după-amiază a avut loc pe stadionul combinatului sportiv din Poiana Sta­lin un concurs de verificare a lotu­lui republican de atletism in vederea meciurilor internaţionale (Norvegia— R.P.R., bărbaţi, 7—8 august la Oslo şi Copenhaga—Bucureşti, femei, 10 august la Copenhaga) şi a campio­natelor europene de la Stockholm. Cu acest prilej maestra sportului Io­­landa Balaş a realizat un excepţio­nal rezultat sărind 1,81 m­. — nou record mondial. Acesta este cel de al 5-lea record mondial pe care Io­­landa Balaş l-a stabilit în ultimii trei ani şi al 3-lea din acest sezon. Ea a început concursul la 1,60 m şi a sărit în continuare la 1,70 m, 1,75 m, 1,78 m (toate înălţimile le-a trecut din prima încercare). După două în­cercări nereuşite la 1,81 m, a treia tentativă a fost încununată de suc­ces: 1,81 m nou record mondial. Alte rezultate: greutate femei: Ana Co­­man 14,43 m; greutate bărbaţi: Aurel Raica 16,56 m; suliţă: Andrei Deme­ter 67,26 m; lungime: Sorin Ioan 7,03 m; înălţime: Alex. Merică 1,95 m; Xenofonie Boboc 1,90 m; prăjină: Zoltán Szabó 4,25 m. Mai apoi, Sza­bó a încercat și la 4,38 dar a doborît. ALEXANDRU DINCA corespondent regional TOKIO­­ (Agerpres).­­ La 1 august a avut loc la Tokio un mare miting in sprijinul luptei popoare­lor arabe pentru­­independenţă. La miting au luat cuvântul reprezen­tanţii partidelor socialist şi comunist, ai sindicatelor şi ai altor organizaţii obşteşti, care au cerut în unanimitate încetarea imediată a agresiunii ama­­ricano-engleze împotriva ţărilor arab* *, HAGA 1 (Agerpres). — Conducerea Partidului pacifist socia­list, creat recent în Olanda, a dat pu­blicităţii un manifest in care condamnă cu hotărire agresiunea anglo-americană în Orientul Arab, agresiune care mă­reşte posibilitatea izbucnirii unui al treilea război mondial. Partidul pacifist socialist a organi­zat zilele trecute la Amsterdam un mare miting de protest împotriva inter­venţiei armate a puterilor occidentale în treburile statelor arabe. Aniversarea a zece ani de la Reforma învățămîntului La 3 august se împlinesc zece ani de la Reforma invăţămintului, una din cele mai importante reforme ale re­gimului nostru de democraţie popu­­lară. Reforma invăţămintului reprezintă transpunerea în viaţă a importantelor sarcini pe care Partidul Muncitoresc Român le-a trasat invăţămintului, pen­tru creşterea şi educarea intr-un spi­rit nou, socialist, a tinerei generaţii. Această reformă a pus capăt conţinu­tului idealist, reacţionar, al şcolii vechi, aservită intereselor claselor exploata­toare, înlocuindu-l cu un sistem de în­­vățămînt aflat în întregime în mina statului democrat-popular, sistem ba­zat pe explicarea ştiinţifică a fenome­nelor naturii şi societăţii, pe principi­ile educaţiei comuniste. înainte de reforma invaţamn­tului, educaţiei fizice nu i se acorda nici o atenţie şi nici un sprijin în şcoală. Conţinutul ei, în acea perioadă, era limitat la aplicarea sistemului gim­nasticii suedeze, caracterizat prin re­petarea stereotipă a unor mişcări ana­litice de cele mai multe ori cu efec­te fiziologice reduse. Din obiect de invăţămint conside­rat mai înainte ca o dexteritate şi aruncat la periferia cataloagelor şi a preocupărilor, educaţia fizică şi-a gă­sit, după Reforma invăţămintului, ade­văratul său loc în complexul proble­melor şcolii, cunoscînd în aceşti zece ani profunde transformări în formă şi in conţinut. Astfel, sistemul suedez de educaţie fizică a fost înlocuit cu un sistem corespunză­tor noii orientări a şcolii noastre, pusa in slujba educă­rii constructorilor socialismului. Au fost elaborate noi programe de edu­caţie fizică pentru toate gradele de invăţămint şi toate tipurile de şcoli, s-au organizat cursuri pentru profe­sorii de educaţie fizică, s-au înfiinţat şcoli medii tehnice de cultură fizică (primele şcoli de invăţămint mediu din ţara noastră care au avut sar­cina de a pregăti cadre medii cu profil de tehnicieni de educaţie fizi­că). A fost reprofilat şi s-a mărit ca­pacitatea Institutului de Cultură Fizi­că, — locul de formare a cadrelor cu calificare superioară, — s-au organi­zat cursuri de perfecţionare şi orien­tare cu absolvenţii fostei Academii de educaţie fizică, s-au desfăşurat peste 50 de cursuri de iniţiere cu cadrele didactice din mediul rural, cuprinzind mai bine de 4000 de învăţători. Abia după Reforma învăţămintulue şi-a găsit pentru prima oară la noi înţelegerea şi rezolvarea firească pro­blema activităţii sportive extraşcolare. Au fost înfiinţate cercurile şi colecti­vele sportive, ca unităţi de bază şco­lară, înglobîndu-se în mod oficial ac­tivitatea sportivă în cadrul general al procesului educativ-instructiv. Ap* (Continuare in pag. 6) de S. BÁRÁNY director adjunct al Direcţiei Educaţiei Tineretului Şcolar din M.I.C.

Next