Sportul Popular, octombrie 1958 (Anul 13, nr. 3282-3298)

1958-10-02 / nr. 3282

ARMATA POPULARĂ— pavăză cuceririlor noastre revoluţionare ,, Ostaş al ţării mele cu inima vitează Urmaşul de nădejde al marilor eroi. Tu ţii de astă dată sub vrednica ta pază, Măreaţa întocmire a timpurilor noi". Intr-adevăr, aşa este ostaşul patriei noastre, pe care poetul il cîntă în versurile sale, neînfricat, gata să-şi dea la nevoie şi viaţa pentru apăra­rea pămîntului Ţarii sau devotat cu trup şi suflet poporului lui, construc­ţiei socialismului. Manifestaţia spon­tană de bucurie, aclamaţiile furtu­noase cu care oamenii muncii pri­mesc defilarea militarilor armatei noa­stre populare cu prilejul marilor noa­­stre­ sărbători naţionale, exprimă dra­gostea oamenilor muncii pentru ar­­inata ţării. Poporul nostru vede in fiecare ostaş un patriot înflăcărat, vi­teji ca sublocotenentul Turturică Gheorghe, soldatul Eftim­ie Croitorii, căpitanul Romulus Petre care, săvâr­şind măreţe fapte de arme împotriva hitle­riştilor, s-au acoperit de glorie nepieritoare. Ei şi-au jertfit viaţa, în­­scriindu-se în istoria Patriei ca Eroi pe veci. Da! Poporul român şi naţionalită­ţile conlocuitoare iubesc fără margini anuala patriei, deoarece militarii for­ţelor noastre armate sunt înfrăţiţi in ginduri şi aspiraţii cu poporul. Lor le sunt dragi cuceririle clasei munci­toare dobindite în anii puterii dem­o­­crat-populare, sunt hotăriţi să stea ne­clintiţi de veghe pentru a apăra viaţa noastră nouă, joaca şi zâmbetul co­piilor, construcţia socialismului. Armata noastră populară, condusă de partid, continuă cu cinste tradiţi­ile glorioase de luptă revoluţionară şi patriotică ale poporului rorrîn ea este strîns legată, prin mii de fire, de popor, de năzuinţele arestu­ei. Ca un singur om, la 23 August 1944, arm­ata romnă a întors armele împotriva duşmanului firesc şi alături de forţele populare patriotice, sub conducerea Partidului Comunist Ro­mân, a participat la doborirea dicta­turii fasciste care împinsese ţara in criminalul război antisovietic. In cadrul coaliţiei antihitleriste, umăr la umăr cu minunaţii ostaşi so­vietici, soldaţii şi ofiţerii armatei noa­stre s-au acoperit de glorie, au în­scris pagini de eroism legendar în cartea de aur a istoriei. Pe cîmpurile de luptă, in crincenele bătălii de pe Tisa sau Mureş, in munţii Tatra ca şi pe malurile Moravei s-a făurit fră­ţia de arme româno-sovietică, s-a ci­mentat prietenia de nezdruncinat cu marele popor sovietic, cu armata pri­mului stat socialist din lume. Armata n­astră este o armată a popo­t I­ii, a constructorilor socialis­mului. Ea este apărătoarea interese­lor celor ce muncesc, interese de care ea este indisolubil legată. Tăria ar­matei noastre populare îşi are izvo­rul în forţa de nebiruit a regimului democrat-popular. Au apus pentru totdeauna vremu­rile cîn­d ostaşul remin, prost echipat, inflăminzit şi batjocorit, era trimis să lupte în războaie de cotropire, sau pri­mea ordin să trimită plumbi in piep­turile muncitorilor, ale fraţilor lui. Astăzi, ostaşul patriei noastre vine să-şi îndeplinească stagiul în armată cu deosebită bucurie şi însufleţire. In unităţi el este înconjurat cu căldură şi atenţie de superiori, nevoile sale materiale şi culturale sunt satisfăcute pe deplin prin grija partidului şi gu­vernului. Spre deosebire de vechile regimuri de exploatare, regimul nostru demo­crat-popular nu exclude de la viaţa obştească, de la treburile poporului şi statului pe militarii forţelor noa­stre armate. Ei se bucură de toate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti a­­cordate de Constituţia ţării. Azi, os­taşii şi ofiţerii participă la alegeri, unii militari au fost chiar aleşi de oamenii muncii in Marea Adunare Naţională şi in sfaturile populare, în diferite funcţii ale construcţiei econo­mice şi de stat. Poporul român iubeşte fierbinte pa­cea, el este ataşat cauzei păcii, de­oarece este dornic să-şi consacre efor­turile sale construcţiei socialismului, făuririi unei vieţi noi. In acelaşi timp poporul, conştient de necesitatea apă­rării cuceririlor sale, de faptul că for­ţele imperialiste se agită din nou, recurgînd la provocări şi noi agresiuni , acordă atenţia cuvenită forţelor noa­stre armate, înzestrării lor cu arma­ment modern. Partidul educă pe mili­tari in spiritul patriotismului înflăcă­rat şi al internaţionalismului proletar, in spiritul Vigilenţei faţă de unelti­rile aţîţătorilor la noi măceluri. Po­porul nostru consideră că alianţa ţă­rii noastre cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări europene de democraţie populară în cadrul Tratatului de la Varşovia constituie o pavăză de oţel, o forţe uriaşa in lupta pentru apăra­rea libertăţilor şi cuceririlor sale, pen­tru menţinerea păcii în lume. Sportivii patriei urmăresc cu legi­timă mîndrie modul cum se pregătesc­­ militarii forţelor noastre armate, suc-­­ cesele tot mai însemnate in pregătirea lor de luptă şi politică. Cu prilejul sărbătorii zilei forţelor armatei noastre populare, gîndurile sportivilor se îndreaptă cu caldă dra­goste spre toţi soldaţii, marinarii şi sergenţii, ofiţerii şi generalii armatei noastre dragi populare, urîndu-Ie din toată inima noi și însemnate succese în nobila lor misiune de apărare a păcii și a Patriei noastre — Republica Populară Romina. V. GRADINARU Dirzi, neînfricaţi, gata la datorie — aceştia sint ostaşii scumpei noas­tre patrii. Iată-i defilind cu pas sigur, intr-o perfectă aliniere, raportind partidului şi guvernului despre minunatele succese înregistrate in pregăti­rea militară şi politică. A luat fiinţă „Asociaţia Turiştilor" din R. P. R. Activitatea turistică cunoaşte o dez­voltare tot mai mare în ţara noastră. In fiecare duminică şi zi de sărbătoare tot mai mulţi oameni ai muncii par­ticipă la excursii în cele mai fru­moase locuri din ţara noastră. Ca ur­mare, se amenajează, an de an, noi cabane: de la 88, cu aproape 4000 locuri de dormit cîte existau în 1049, astăzi mişcarea turistică din ţara noastră se poate mindri cu 160 cabane care au 10.000 locuri. La una din cabanele din regiunea Suceava s-au înregistrat anul acesta 7000 turişti faţă de 2800 în 1957! Hotărîrea Comitetului Central a! Partidului Muncitoresc Romîn­ şi a Con­siliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Române din 2 iulie 1957 cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fi­zică şi sport din ţara noastră, a pre­conizat crearea unei asociaţii a turişti­lor, pentru că, faţă de marea dezvolta­re pe care a luat-o această activitate, forma organizatorică existentă (aceea prin sindicate) nu mai corespundea, devenise o vină în dezvoltarea turis­mului. Se simţea nevoia reorganizării activităţii turistice pe baze noi, care să permită atragerea de şi mai mulţi amatori de drumeţie. Dezideratul turiştilor şi alpiniştilor din ţara noastră a devenit azi un fapt împlinit: marţi a luat fiinţă „ASOCIA­ŢIA TURIŞTILOR" din R.R.R. La şe­dinţa ce a avut loc cu acest prilej s-a citit o informare asupra stadiului ac­tual al dezvoltării turismului şi pers­pectivelor de viitor. Tov. I. Si­­mion, vicepreşedinte al U.C.F.S., a citit apoi componenţa Comitetului Executiv Provizoriu al „A. T.“, care este alcă­tuit din : Radu Mănescu — preşedinte, Nicolae Pascu şi Gaston Marin — vi­cepreşedinţi, George Romaş —­ secre­tar, Costache Stoleri­ — secretar ad­junct, Georg Fromadka, Gheorghe Ci­ba, Ioana Cela Boga, Dumitru Stan — membri. întreaga activitate a „Asocia­ţiei Turiştilor“ se desfăşoară sub în­drumarea U.O.F.S. După constituirea asociaţiei, tov. Radu Mănescu, preşedintele Comitetu­lui Executiv Provizoriu al ,A. T.“ ne-a declarat: „Scopul principal al asocia­ţiei este acela de a întări şi mai mult caracterul de masă al turismului. Şi cînd spun aceasta, mă gindesc la fap­tul că turismul nu trebuie concentrat doar în cîteva centre, ci el trebuie să se dezvolte în toate regiunile ţării, pen­tru că fiecare dintre ele are specificul său. De asemenea, urmează să dezvol­tăm schimbul de turişti între Bucureşti şi celelalte regiuni ale ţării. Nu va tre­bui să uităm alpinismul, sport cu un caracter atît de utilitar. Mă gîndesc nu numai la alpinismul de performan­ţă, accesibil fruntaşilor acestui sport, ci şi la un alpinism care să poată fi prac­ticat de cei mulţi, mai precis la o treap­tă de trecere între turism şi alpinismul de performanţă. Ca să ne putem duce la bună îndeplinire aceste sarcini care stau în faţa tinerei asociaţii, trebuie să ducem o tunică activă de popularizare a turismului prin L­.T.M. şi organiza­ţiile de pionieri“. Tinerii luptători români au obţinut un frumos succes în Iugoslavia ! .iş.i de Cultură din Pancovo a găz­duit bimbăta şi duminică competiţia die lupte „Cupa speranţelor olimpice“ la care au luat parte cei mai tineri sportivi din R.P.F. Iugoslavia şi R.P. Romina. Din cauză că echipa maghia­ră nu s-a putut deplasa la această data, R.P.F. Iugoslavia a prezentat în concurs două echipe (A şi B). Tinerii luptători români s-au dovedit mai bine pregătiţi din punct de vedere tehnic şi au cîştigat întîlnirea pe echipe cu 21 puncte, faţă de cele 18 realizate de e­­chipa A din R.P.F. Iugoslavia şi 13 de echipa B. Totuşi, lipsa de experienţă s-a făcut simţită în fiecare meci. Toate acţiunile erau pregătite vizibil, iar ad­versarul ie putea para cu uşurinţă sau putea iniţia contraatacul cel mai nime­rit. Iată rezultatele întîlnirilor. Catego­ria 52 kg : D. Ionescu cîştigă la puncte în faţa lui Vukovici (Iugoslavia A) şi Ivanov (Iugoslavia B). Categ. 57 kg: I. Geantă, cel mai bun dintre luptătorii noştri, învinge la puncte pe Zganeţ (Iug. A) şi Pece (Iug. B). Categ. 62 kg: Gh. Dolli face meci­­ul cu Simic (Iug. A) şi cîştigă la puncte în faţa lui Zervica (lug. B). Categ. 67 kg: M. Palii, întrece la puncte pe Iliei (lug. B) şi pierde prin tuş la Pozder dug. A), iar Gh. Solcan cîştigă i­rin tuş intilnirea cu Hici (lug. B) şi este învins prin tuş de Pozder (lug. A). Categ. 73 kg: Fr. Ratz face meci egal cu Zel­ic (lug. A) şi învinge prin tuş pe Sikic (Iug. B). Categ. 79 kg: 1. Ţăranu bate la puncte pe Maiovici (Iug. A) şi prin tuş pe Milinkovic (Iug. B). C. Badea pierde la puncte în faţa lui Milinkovic (Iug. B) şi prin tuş cu I. Ţăranu. Categoria 87 kg.: Otto Rétfalvi cîştigă prin tuş întîlnirile cu Mojver (Iug. A) şi Covacek (Iug. B). Categoria grea: N. Pavel pierde prin tus întîlnirea cu Cita­­kcovic (rug. A) și face meci­­ul cu To­­tic (Iug. B). Clasament individual: Categ. 52 kg.: I. D. Ionescu; 2. Vucovici; 3. Ivanov. Categ. 57 kg.: 1. I. Geantă ; 2. Zganet; 3 Pece. Categ. 62 kg: 1. Simic; 2. G. Doki; 3. Zervica. Categ. 67 kg.: I. Pozder; 2. Solcan; 3. Palfi; 4. Inici. Categ. 73 kg: 1. Fr. Ratz; 2. Sikic ; 3. Zelte. Categ. 79 kg.: I. Ță­ranii ; 2. Maiovici ; 3. Milinkovic ; 4. C. Badea. Categ. 87 kg.: 1. O. Rét­falvi ; 2. Mojver; 3. Covacek. Categ. grea: 1. Citakovici ; 2. Totic: 3. N. Pavel, I. GEANIA PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UN­IȚI-VĂI Organ al Uniunii de Cultură Fizică și Sport din R. P. Romina ANUL XIII Nr. 3232 A Jov 2 octombrie 1956 ★ 4 pagini 25 bani iBASCHET 1 • Turneu internaţional la Tg.­­ Mureş­­ TG. MUREŞ 1 (prin telefon). — Co­­­lectivul sportiv Dinamo organizează la 15, 6 şi 7 octombrie, in cinstea lumi­i Prieteniei Romino-Sovietice, un turneu iinternaţional de baschet cu participarea­­echipelor Gwardia Gdansk (Polonia).­­ Dinamo Oradea, Voinţa şi Dinamo I Tg. Mureş. După acest turneu, echipa­­ poloneză va juca la Cluj şi Oradea.­­(V. KADAR, corespondent regional). FOTBAL • Arbitri sovietici la jocurile Polonia — România şi Ro­­mânia — Ungaria Pentru meciurile de fotbal Polonia— România (juniori) — 5 octombrie la Cracovia — şi România — Ungaria (A) — la 26 octombrie la Bucureşti— au fost invitaţi să conducă arbitri so­vietici. După trei etape în „Cursa Vict­oriei“ Rareori ne-a fost dat să urmărim o cursă atît de rapidă ca cea din eta­pa a II-a Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti desfăşurată marţi de-a lungul a 121 km, încă de la plecare au început sur­prizele. După numai câteva sute de metri „sparge“ valorosul alergător polonez Pietraszewski, care nu va mai prinde plutonul. Imediat N. Percareţ iniţiază o evadare susţinută de I. Va­sile şi G. Moiceanu, principali animat­­ori ai etapei. Cei trei fugari înţele­­gîndu-se la trenă se distanţează trep­tat de grosul plutonului la urmă ră­­mîn Vîlsan, Liriu­s, Slobozeanu, Gro­i­dea, Marszalovschi care nu pot re-; TR. IOANIŢESCU (Continuare in pag. 4) In urmărirea celor 3 fugari (I. Vasie, N. Percaru­ şi .3, Molitanu­), plutonul rulează intins", condus de tinărul alergător V. Uobrescu. Imagine din etapa a Il-a Bucureşti — Giurgiu — Bucureşti. (Foto Gh. Dumitru)

Next