Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)
1959-01-03 / nr. 3333
Sportivi cu care ne mîndrim 8 iulie 1956... Iată o dată pe care maestra emerită a sportului Aurora Popescu nu o va uita nici cînd. Atunci, pe stadionul Central din Frankfurt pe Main, echipa feminină de handbal a ţării noastre cucerea titlul de campioană mondială Şi printre cele 15 sportive se găsea şi ea. Exemplu de conştiinciozitate la antrenamente şi disciplină pe terenul de sport, maestra emerită a sportului Aurora Popescu este una din sportivele cu care ne minorăm. Aurora Popescu este şi deputată în Sfatul popular al raionului Griviţa Roşie. Activitatea ei obştească, munca perseverentă de zi cu zi, au contribuit ca multe din problemele ridicate de cetăţeni să fie rezolvate la timp şi în bune condiţiuni. Dragostea cu care munceşte pentru îndeplinirea sarcinii de deputat în Sfatul popular, conştiinciozitatea de care dă dovadă in pregătirea ei sportivă, i-au adus pe merit preţuirea şi prietenia celor care o cunosc. ION CRISTESCU, ALBA IULA. — Decizia privitoare la utilizarea in mod obligatoriu a cel puţin 3 jucători sub 23 ani se referă la echipele noastre de fotbal din categoria C. In campionatele regionale nu există un regulament unic, amănuntele de organizare şi de desfăşurare a acestor competiţii fiind stabilite de fiecare consiliu regional U.C.F.S. în parte, in funcţie de problemele ce se ridică în regiunea respectivă. In ce priveşte echipa Dv., Unirea, nu vedem de ce aşteaptă mai întii decizii oficiale, pentru a folosi cît mai mulţi jucători tineri. Propria experienţa n-o duce de la sine pe acest drum? ALBERT SILAIN, ORAŞUL STALIN. ( 1) Mijlocaşul Emelik Jewry da la C.c.A. are 22 ani. Ii împlineşte in martie. A debutat în echipa de pitici a colectivului sportiv ,,7 Noiembrie“ din Arad. Daci a trecut în formaţia de juniori a U.T.A.-ci şi apoi la Progresul C.P.C.S. 2) Dacă Archie Moore, campionul mondial de box la categoria scroi-grea s-a întâlnit vreodată cu Floyd Paterson, campionul lumii la toate categoriie? S-a întâlnit, dar amintirea nu e chiar atît de plăcută: a fost învins prin K.O. , repriza a cincea. T. NICOLAE, PETROŞANI. 1) Pe patinoarele de mare altitudine cum sunt cele de la Alma- Ata, Davos, Missurica etc. se realizează recorduri mai bune, datorită faptului că rezistenţa aerului e mai mică în aceste locuri, înlesnind astfel înaintarea patinatorilor. In tabela internaţională se ţine seama, de aceea, de locul (altitudinea) unde a fost stabilit un record. Z) vom publica un articol privitor la comportarea echipelor de tenii de cimp din categoria A. Cu acest prilej ne vom ocupa, fireşte, şi de echipa Dv. din Petroşani. MIRCEA NICULAE, BUCUREŞTI. — Aţi... cîştigat Dv! La Bergrad, în 36, în meciul în care am învins Iugoslavia cu 10 prin golul inscris de Cacoveanui, pr.hipr K.P.R. a avut următoarea formaţie: Voinescu (Toma, care a apărat un „II m-1”) — Zavoda II, Apolzan, Sz’iîve — Onisie, Bone — Cacoveanuu, Zavoda I, Alexandrescu, (Constantin) Gcerjescu, Tătaru (Alexandrescu). Boxul este unul dintre cele mai vechi sporturi. Documentele păstrate din cele mai îndepărtate timpuri probează că acest sport s-a născut cu mai bine de 5000 de ani în urmă. Primul boxer al timpurilor moderne pare să fi fost un anume Tom Figg. Acesta şi-a făcut apariţia prin anul 1719 în bolciurile din Anglia, provocînd la întrecere pe oricine s-ar fi arătat dispus să-și măsoare forțele cu el. Figg se servea însă, în afara pumnilor, de un... baston, cu care își lovea adversarul. De aceea, cei mai mulți dintre istoricii „nobilei arte“ înclină să-i acorde altcuiva „paternitatea“ boxului modern. Este vorba de hamalul şi barcagiul londonez Jack Broughton. Acesta avea o forţă colosală. A rămas înscrisă în istoria acestui sport, disputa pe care hamalul londonez Jack Broughton a avut-o cu marmnand Jack Slack. Aceştia au boxat timp de 212 ore, întrerupîndu-şi întrecerea numai la căderea nopţii şi reluînd-o a doua zi în zori . Jack Broughton a cîştigat această partidă fără egal Lui Jack Broughton, care a deschis prima sală de antrenament pentru boxeri, pregătind o întreagă pleiadă de mari campioni, îi este atribuită, şi redactarea primului regulament de box, în anul 1738. Acesta prevedea cîteva lucruri interesante. Astfel, „ringul“ era un „pătrat de un gard“ desenat cu creta în mijlocul arenei. După fiecare cădere la pămînt sau depăşire a liniei, secunzii trebuiau să-şi conducă din nou elevul la marginea careului. Cu tinp nu se găseau în interiorul careului, pugiliștii nu aveau voie să se lovească. Boxerii, de comun acord, alegeau două persoane din asistenţă care îndeplineau sarcina de arbitri. Interesant este că Jack Broughton îşi rezerva un rol special, el fiind singura persoană care avea dreptul să intre în interiorul arenei „în scopul de a asigura buna desfăşurare a luptei". Jack Broughton, voinicul hamal şi barcagiu de pe Tamisa, a fost şi inventatorul mănuşilor de box. El nu le-a folosit însă decât la antrenament, utilizarea lor în meciurile oficiale făcîndu-se abia cu un secol și jumătate mai tîrziu. O. A. Un meci de box la Londra, in sec. XVIII Cum trebuie sa fie portarul de fotbal ? Este o întrebare pe care de-a lungul anilor şi-au pus-o foarte mulţi speciaişti. Revista germană „Der Fussball Trainer" a publicat recent ui studiu statistic asupra acestei probleme, bazat pe examinarea a C0 de portari reputaţi. Printre aceştia se numără F. Szvft (Anglia) 1,905 m. înălţime, L. Iasiu (U.R.S.S.) şi L. Buffon (Falia) 1,84 m, R. Ibden (Austria) 1,83 m, V. Beara (Iugoslavia) 1,82, Zamora (Spania) 1,80 m, Platzer (Austria) şi Vista (Italia) 1,79 m etc. Stilistica a stabilit că media înălţimii pentru portari ar fi 1,810 m, deşi sunt cunoscuţi şi portari de reputaţie mondială mai scunzi: Olivieri (Italia) 1,75 m, Planicka (Ceh) 172 m, Remetter (Franţa) 1,705 m etc. In fotbalul nostru s-au recrutat portari de casă atit dintre jucătorii înalţi (Pavlovici, Şepci) dar şi dintre cei mai scunzi (Mircea David, Toma etc.). Concluzia noastră la ntrebarea ,,Cum trebuie să fie portarul de fotbal?" ar înclina spre răspunsul: „Să fie bun!“ Recenzie : Medicina CulturiiFizice de prof. dr. FI. C. Ulmeanu, dr. V. Calina, dr. O. Cheţianu, dr. C. Doboşiu, dr. D. Mihail, dr. V. Nicolau, dr. P. Nicu, dr. A. Popovîci, dr. T. Vasilescu, dr. N. Zega. Apariţia lucrării „A Medicina Culturii Fizice“ reflectă preocuparea care există pentru fundamentarea ştiinţifică, atît a culturi fizice a maselor cit şi a sportului de performanţă. In prima parte a lucrării sint expuse problemele de fiziologie, igienă şi control medical, legate de practicarea exerciţiilor fizice. Partea a doua tratează, pe scurt, folosirea exerciţiilor fizice în scop terapeutic. Modul în care este prezentată sinteza cunoştinţelor actuale referitoare la influenţa exerciţilor fizice asupra organismului şi la legile fiziologice care guvernează procesele de adaptare, face ca lucrarea să fie deosebit de utilă atit medicilor sportivi, cît şi antrenorilor şi profesorilor de educaţie fizică, ajutîndu-i să realizeze, în mod eficient, colaborarea lor practică. Aspectele particulare ale antrenamentului şi concursurilor, ca punctul mort sau faza critică, starea de start, modificările fiziologice în eforturile intense, fundamentarea fiziologică a antrenamentului, sînt temeinic analizate în lumina datele complexe ale fiziologiei moderne. Se desprinde din lectura cărţii contribuţia oamenilor de ştiinţă din ţara noastră în domeniul fiziologiei exerciţiilor fizice De asemenea folosirea datelor clinice şi fiziologice în practica medico-sportivă este cuprinsă într-un important capitol referitor la controlul medical a sportivilor, completat cu un amplu barem al contraindicaţiilor pentru practicarea sportulu în diferite afecţiuni. Traumatologia sportivă este prezentată prin prisma unei bogate experienţe personale a autorilor. Manualul „Medicina Culturi Fizice“ reprezintă o contribuţie utilă adusă la dezvoltareamişcării de cultură fizică şi sportdin ţara noastră. Sporturi de iarnă ORIZONTAL: 1. Ii intîlniţi la cabane. — Culoarea care arată că s-a marcat un punct la hochei. 2 Terenuri pentru patinaj. — Va fi reprezentat In „Cupa Orașelor" de Vorwärts. 3. — A prezenta o echipă. — Hanul ei e celebru într-o carte a lui AL Sadoveanu. •— La gheață. 4. — Patină fără salutare... — Obstacole naturale pentru slalom. — Se poartă iarna. 5. Marcă de automobil — De la (ed.). — Oraş antic. — Literă grecească (se găseşte în gheaţă), ti. Midiei. — Patinoare naturale, numai cînd îngheaţă. — Iniţialele poetului care a scris „Iarna pe uliţă". 7. Pronume demonstrativ. — C.C.A. sau Voința. 8. Roman de Chateaubriand. — Pronume. — Bir ! 9. Citeodată la hochei este și contra... Terenul unui anumit tenis. — II urmează schiorii într-o cursă de fond. 10. In fruntea clasamentului... — început de alfabet. — Linie de jucători la hochei. 11. Un anumit patinaj. — Din nou (pop.). VERTICAL: 1. Articol sportiv de sezon (sing.). — Repriză la teatru. 2. O echipă care a intrat în turneul final 3. Un sport de iarnă ...fără capete. — Diviziune a campionatului. 4. Construcţie. — Specie de grîu. 5. 1958 şi 1959. — Piatră preţioasă. — Armăsar. 6. Ur- mează seria. —• Ambiţios... pe jumătate. 7. Apucă. 8. Am f fost. — Parte a unui peisaj. 9 Animale care trag sănii. — „La mulţi..." . 10. E mic, mitittel şi înţeapă frumuşel. 1. A fost dotat cu un patinoar ar-tificial ultramodern. 12. Fiindcă a căpătat un „re“ înainte, se dispută după ce nu l-a avut pe „re“... — Cu nasul... puţin ridicat (pl.). 13. Vor avea o copi a lor (sing.) — Vara, pentru alimente, iarna pentru sport. 14. Şerban Lupescu. — Se vor disputa nenumărate în cadrul Spartachiadei de iarnă, (sing.). — Execut o anumită figură la schi. 15. Omis. — A juca numai la poarta adversarului. 16. In patinaj — Gustul rfngdalelor. j ȘT. MIHAIL ] 1 2 3 4 5 6 7 6 9 10 11 12 13 14 15 16 T !rifr e ^®rib»e și fapte... J îîSM INSECTAR „Pierde vară“... Cum îl cheamă? Simplu. „Pierde vară Şi nu e un personaj fictiv. Umblă-idruna vraişte prin ţară Speculindu-şi titlul de „sportiv“. Zboară deci din club, in club, hoinarul Pretextînd că e solicitat. E „talentat“... Şi e dispus ca „harul“ Să şi-l pună veşnic la mezat. Nu ştia dacă-i fumător din fire Amator de minge sau de puc. Dar îl recunoşti dintr-o privire C-ar fuma" întruna din „ciubucari şi tinde joacă, nu-i convine. .Ciubucarul", scurt, va protestai, „Nu-s condiţii, dragă, pemramut* Mişcă din... urechi şi voi juci~! Dacă-l pui la treabă, foc şi pară Im serviciu e mereu absent. Dar la leafă-i primul, „pierde varit“ La ghişeu se nghesuie: „prezent ! Vagabond, din club In club, in goană El e-n orice anotimp hoinar Pierde insă vremea de pomană Şi nu are nici de sport habar. Pîn-la urmă, după cum se veda „Pierde vară“... e o haimana. Pierde tot şi cinstea chiar şi-l pierdu Şi îşi pierde... dreptul de-a juca. MORALA: „Pierde vară" — deci e curios* cut* Dacă nu se-ndreaptă e... pier dut I T. DUMITRAN ' *) Orice asemănare ai unS sportivi (izolaţi ce-i drept) este... intenţionată. (Desen de MAITXij