Sportul Popular, decembrie 1959 (Anul 14, nr. 3522-3539)

1959-12-24 / nr. 3535

Mulţi au privit cu oarecare scepti­cism debutul echipei Farul în noul campionat. Bineînţeles, afară de... en­tuziaştii constănţeni, inimoşi susţină­tori ai echipei lor. Ei au aşteptat cu în­credere evoluţia „Farului“ şi — să re­cunoaştem — evenimentele ulterioare le-au confirmat aşteptările. Farul nu numai că n-a „înotat“ undeva prin coada clasamentului, dar a dat un ve­ritabil asalt locurilor fruntaşe, termi­­nînd prima parte a campionatului pe un excelent loc patru. Succesul echipei constănţene — pentru că este cu ade­vărat un succes, dacă ţinem seamă, mai ales, de faptul că s-a clasat îna­intea multor echipe cu vechi „state de seerviciu“ în categoria A , se întrevă­­zuse încă din... primăvară. Un obser­vator atent a reţinut, desigur, semnele unui reviriment în rîndurile fotbaliştilor constănţeni, manifestate în cursul lup­tei pentru evitarea retrogradării. In a­­ceastă privinţă, cifrele sunt cît se poate de concludente. Iată situaţia „Farului“ în campionatul trecut, la încheierea turului şi returului : Toamna 1958 11-2-1-8-12:29 5 Primăvara 1959 11—4—4—3—18:24 12 Goluri marcate : 19 Golgeteri : Olaru 6, Moroianu 3, Sever, Nunu şi Niculescu 2, Botescu, Matei, Toma şi Moses­cu 1. Un 11 m­ transformat (Tom­a). Locuri ocupate în clasament (în ordinea etapelor) : 4—9, 2, 1, 4, 5, 6, 5, 7, 5, 4, 4. Cel mai bun meci : cu C.C.A. la Bucu­rești (2—3) ; cel mai slab , cu Minerul la Lupeni (0—4). Efectiv folosit : Florescu (11 jocuri), Ghibănescu, Tom­a, Ciuncan, Sever, Olaru (10), Ciosescu (9), Bană (8), Moroianu, Niculescu (7), Biber­e (6), Datcu (3), Corneanu, Matei (4), Botescu, Nuna (3), Marosi, Strat­on și Mészáros I (1). De aici rezultă clar saltul mare făcut de echipă în primăvară. In toam­na acestui an, „Farul“ s-a comportat pe linia evoluţiei din primăvară şi a­­cest lucru se poate vedea din compa­rarea următoarelor situaţii: Primăvara 1959 11—4—4—3—18:24 12­­Toamna 1959 11—5-3—3—19:15 13 Deci, continuitate îin comportare, dar cu un plus — firesc — pentru activi­tatea din toamnă. Şi era normal să se întîmple aşa pentru că echipa con­­stănţeană: — a folosit cam acelaşi lot (din cei 19 jucători din toamnă, 11 — ma­joritatea titulari — au jucat şi în pri­măvară), deci a avut asigurată omo­genitatea ; — şi-a întărit lotul cu cîţiva jucă­tori de valoare (Florescu, Olaru) şi cu elemente tinere (Datcu, Nunu) — ceea ce pe de o parte a adus echipei un plus de experienţă şi calitate, iar pe de altă parte elan şi tinereţe, caracteris­tice de altfel acestei formaţii, — a ştiut să folosească experienţa acumulată în campionatul pe 1958— 59, jucătorii săi au învăţat mult din schimbul de experienţă pe care-l pri­lejuieşte, de fapt, un campionat şi — ceea ce este mai important — au apli­cat cu succes cele învăţate. În această privinţă un merit revine celor doi an­trenori, I. Lengheriu şi T. Mihai, care au ştiut să-şi îndrumeze jucătorii spre o pregătire mai conştiincioasă, reuşind să îmbunătăţească pregătirea unora (Pană, Ciuncan, Toma) şi valoarea al­tora (Sever, Niculescu, Moroianu). Din plus de exigenţă şi fermitate în munca de antrenament şi educare a sportivi­lor îi va face să realizeze şi mai mult; — a căpătat un echilibru între com­partimente ; — şi-a format un joc mai organizat, mai disciplinat şi mai bine desfăşurat, tinzînd spre manevre tactice subtile, în care elementele „motor“ sunt Pană, Niculescu, Sever şi Olaru (golgeterul echipei). Toate acestea s-au concretizat în prima parte a campionatului printr-o comportare superioară celei din toam­na anului trecut şi chiar celei din pri­măvara acestui an. Echipa a fost mai constantă, a jucat aproape la fel de bine acasă şi în deplasare, obţinând re­zultate corespunzătoare (excepţie: acel 0—4 la Lupeni), a dovedit mai multă eficacitate (medic de goluri: 1,72 faţă de 1,18 în 1958 şi 1,63 în primăvară), într-un cuvînt a practicat un fotbal mai bun şi a demonstrat o mare putere de luptă şi mult elan. Noi considerăm însă, că faţă de lotul bun de jucători pe care-i are la ora actuală, „Farul“ poate juca mai bine, poate atinge o valoare mai ridi­cată. Ceea ce doresc din toată inima oamenii muncii din Constanţa. Pentru aceasta însă, jucătorii „Farului" tre­buie să muncească mai mult şi mai bine cu scopul de a remedia deficienţele care îi împiedică să realizeze progrese mai mari. La bază trebuie să stea o temeinică muncă de educaţie şi această sarcină revine în primul rînd antrenorilor. Ei trebuie să insufle sportivilor lor disciplină, conştiinciozitate în pregă­tire, dragoste pentru echipă şi club, pentru locurile lor de muncă. Fotba­liştii „Farului” au manifestat în sezo­nul de toamnă multă pasiune pentru acest sport, au luptat cu mare ambi­ţie şi mult elan pentru succesul echi­pei lor, dar au comis uneori acte de indisciplină (Crosescu, Toma), neregu- larităţi în joc (Ciuncan). Dintr-o gre­şită îndrumare şi dintr-o greşită înţe­legere a jocului atletic, jucătorii au a­­lunecat deseori pe panta unui joc în forţa, dur, neregulamentar. In această direcţie trebuie să-şi îndrepte atenţia antrenorii şi în general spre formarea unor sportivi conştienţi, disciplinaţi, cu o educaţie cetăţenească sănătoasă, pre­zenţi cu aceleaşi rezultate bune pe te­renul de sport şi in producţie. Asigurînd această bază, antrenorilor le va fi uşor să remedieze lipsurile tehnice remarcate cu prilejul jocurilor din toamnă şi să realizeze­ îmbinarea cit mai armonioasă a pregătirii teh­nice cu pregătirea atletică, dezvoltînd calităţile fizice (şi în primul rînd re­zistenţa şi viteza care lasă de dorit) şi folosindu-le nu ca scop în sine, ci ca mijloc pentru îmbunătăţirea calită­ţii ; îndrumarea echipei spre o concep­ţie de joc ofensiv, constructiv, cu ac­ţiuni larg desfăşurate pe aripi, renun­­ţînd pe de o parte la tendinţele de joc distructiv (în apărare) şi la „tacticile speciale“, la acele „reţete" (în atac) care dăunează pregătirii tactice ge­nerale a jucătorilor şi care le împiedică dezvoltarea tehnică (de pildă, Sever dintr-un inter bun a ajuns o extremă modestă), menţinerea unei formaţii de bază, evitînd pe cît cu putinţă, modi­ficările (mai ales în atac, în toamnă au fost 17 la număr) care nu fac altceva decît să micşoreze randamentul echi­­pei. Elimini­nl toate aceste lipsuri şi a­­dăugînd o mai justă atitudine faţă de Cupa R.P.R., antrenorii şi fotbaliştii „Farului“ vor fi în măsură să răs­pundă cu noi succese aşteptărilor nu­meroşilor şi entuziaştilor lor susţină­tori. P. GAŢU Retrospecţiuni asupra campionatului categoriei A Schimbare în bine la Farul Constanța SEVER (Farul). Desen de: P. Stoenescu 155.690 lei este valoarea premiului I­­ffe la concursul special Pronosport din 20 decembrie. Această performanţă care constituie recordul premiilor Fronesport pe anul 1959 a fost realizată de ing. I. Oeriu din Iași, singurul participant care a avut 12 rezultate exacte. In convorbirea telefonică avută ieri cu câştigătorul celui m­ai mare premiu la Pronosport, acesta ne-a declarat : „Joc la Pronosport de la introduce­­rea concursurilor de pronosticuri sportive. Cîştig pentru prima dată dar suma de 133.690 lei m-a făcut să uit repede timpul care a trecut aşteptind premiul. Folosesc acest prilej pentru a da un sfat­­par­tier ponţilor la Pronosport : jucaţi la fie­care etapă ! Perseveraţi şi nu se poate să nu fiţi premiaţi­­ Sîntem îndreptăţiţi să credem că toţi cei c care au jucat la Pronosport în anul 1959 nu vor lipsi de la ultimul concurs al anului — concursul nr. 52 — care se închide în în­treaga ţară sîmbătă seara. In urma trierii şi omologării variantelor­­depuse la concursul special Pronosport au fost stabilite următoarele premii : Premiul I : 1 variantă cu 12 rezultate ►= 135.690 lei ; Premiul II : 66,50 variante cu 11 rezultate *= 2.448 Iei ; Premiul III : 1.215,30 variante cu 10 rezul­tate *= 200 lei. Fond de premii : 603.066 Premiile pentru «0“ rezultate d de la concur­­­bil Pronosport nr. 50 : 1 motocicletă 350 cmc.: Hotinescu Radu­­din București. 1 motoreta „Simson“: M. Andrei din Craiova. 1 aparat radio „Stassfurt“, G. Meirașu din Brăila, 1 aparat „Zorki“, Cristea Ion din Plo­iști. Lista completă va apare în Programul Loto- Pronosport nr. 298. ★ La concursul Pronoexpres Nr. 51 (23 de­cembrie 1959) au fost extrase din urnă urmă­toarele numere : 29 34 S 11 21 13 Numere de rezervă: 37­14. Fondul general de premii: 467.646 lei. Rubrică redactată de I. S. Loto-Pronosport. Locaţiune de bilete Permisele valabile la sala Floreasca pentru jocurile de volei R.P.R.-U.R.S.S. din 25 şi 27 decembrie sunt următoarele: roşii şi albastre în piele, albastre der­­matin cu ştampila „volei“, gris derma­­tin cu stampila „volei“, verzi dermatin, carnetele de antrenori şi arbitri volei vizate la zi. Pentru masa presei permisele verzi dermatin vor trebui să fie însoţite de delegaţii, eliberate numai in limita locurilor repartizate pentru Sala Flo­reasca. Sunt valabile biletele cu seria 71 pen­tru 25 decembrie şi 72 pentru 27 de­cembrie şi se pun în vînzare la casele sălii Floreasca, începînd din ziua de 23 decembrie a. c. Respectarea numerotării locurilor este obligatorie. lemegi In fruntea clasamentelor în aler­gările de fond (5.000 m şi 10.000 m) s-au instalat în acest an doi renumiţi atleţi: Friedrich Janke (R.D. Ger­mană) şi, respectiv, Piotr Bolotnikov (U.R.S.S.). Atletul german Janke (în vîrstă de 28 de ani) a reuşit din 1953 şi pînă astăzi următoarele rezultate : Piotr Bolotnikov se arată a fi lin demn urmaş al celebrului campion şi recordman Vladimir Kuţ. El a înre­gistrat în decursul acestui sezon com­petitions­ cele mai bune rezultate d­in cariera sa . Iată acum listele celor mai buni performeri mondiali în cu­rsete de fond. In paranteze am notat rezulta­tele respectivilor atleţi înregistrate în anii 1958 şi 1957.1­5.000 METRI RECORDUL OLIMPIC : 13:39,6 VI. Kuţ (U.R.S.S.) Melbourne 1956 13:42,2 (13:59,4-13:52,0) Fredrch Janke (R.D.G.) 13:44,4 (13:52,2-14:02,2) Kazimierz Zimny (Polonia) 13:47,6 (14:07,4-14:05,6) József Kovács (Ungaria) 13:47,8 (14:00,0-14:27,6) Stanley Eldon (M. Britanie) 13:48,4 (14:02,0-14:18,0) Hans Grodotzki (R.D.G.) 13:50,8 (13:57,2-14:05,0) Sándor Iharos (Ungaria) 13:51,8 ( N -14:07,4) Matti Huttunen (Finlanda) 13:52,6 (14:02,2-14:34,6) Reijo Höykinpuro (Finlanda) 13:52,8 (13:58,8-13:54,4) Piotr Bolotnikov (U.R.S.S.) 13:53,0 (14:02,0- ? ) Alexandr Artiniuk (U R S S ) 13:53,2 (13:52.2-13:57,8) Miroslâv Jurek (Cehoslovacia) 13:53,6 (14:07,6-13:51,8) Miklós Szabó II (Ungaria) 13:53,6 ( ? - ? ) Bruce Tulloh (M. Britanie) 13:57,8 (14:42,6— N ) Hedwig Leenaert (Belgia) 13:59,2 (13:59,6-14:18,6) Stanislaw Ozog (Polonia) 13:53,8 (14:03,0-14:20,4) Gerhard Henicke (R.D.G.) 14:01,8 (13:54,6-14:26,4) Marian Jochnr.an (Polonia) 14:02,8 (14:04,8-14:17,2) Ludwig Müller (R.F.G.) 14:04,2 (14:16,0-14:11,8) Tapani Kurki (Finianda) 14:04,4 (14:17,0—14:39,4) Xaver Höger (R.F.G.) __1955 1956 1957 1958 1959 sub 13:40.0 0 2 1 0 0 13:40,2-13:50,0 2 1 0 0 5 13:50,2-14:00,0 4 <5 11 13 11 6 9 12 13 16 Media rezultatelor celor mai buni 10 10.000 METRI RECORDUL OLIMPIC­­ 28:45,6 VI. Kut (U.R.S.S.) Melbourne 1956 29:03,0 (29:04,4-29:09,8) Piotr Bolotnikov (U.R.S.S.) 29:08,8 (29:28,6- N ) Hans Grodotzki (R.D.G.) 29:16,2 (29:06,4-29:34,4) Lembit Virkus (U.R.S.S.) 29:17,6 (29:30,4-29:47,0) Gerhard Hönicke (R.D.G.) 29:18,0 (29:36,0-29:30,6*) Martin Hyman (M. Britanie) 29:21,0 (30:27,0-29:37,4) Erkki Rantala (Finlanda) 29:24,6 (29:03,8-28:53,8*) John Merriman (M. Britanie) 29:25,0 (29:17,4- î ) Hubert Pämakivi (U R S S ) 29:25,6 (29:05,6-29:48,6) József Kovács (Ungaria) 29:26,0 (29:05,4—29:20,4) Alexei Deseatcikov (U.R.S.S.) 29:26,0 ( -29:39,6) Osvaldo Suarez (Argentina) 29:27,6 (29:16,0-29:24.8) Ivan Cerniavski (U.R.S.S.) 29:28,6 ( N — N ) Kazimierz Zimny (Polonia) 29:28,8 (28:58,6-29:20,4) Evghenii Jukov (U.R.S.S.) 29:28,8 ( N — N ) Hedwig Leenaert (Belgia) 29:29,4 (28:56,0— N ) Zdislaw Krzyszko­­wiak (Polonia) 29:30.8 (23:51,2-29:45,0) Thyge Tögersen (Danemarca) 29:31,2 (29:27,8-30:03,8) Janis Burvis (U.R.S.S.) 29:31,8 (29:56,4- N ) Sándor Iharos (Ungaria) 29:34,4 ( ? —30:51,8) Alexandr Artîniuk (U.R.S.S.) *) rezultate înregistrate in curse pe 6 mile (9.656,1 m). PIOTR BOLOTNIKOV (U.R.S.S.) 14 18 13 ’­lt 20 Media rezultatelor celor mai buni 10 atleţi d­in : lume Europa­ 1957 29:16.84 29:17.78 1958 29:09.32 29:09.32 1959 29:18.58 29:18.58 ROMEO VILARA atleţi din : ATLETISM Atletismul mondial in anul preolimpic 1959 (III) Cei mai buni alergători în cursele de fond 5.000 m______ 10.000 m 1953 RUIS.i . Cir.4 _ _ 1955 14:23,8 1956 14:04,6­­1957 13:52,0 29:21,2 1958 13:59,4 29:53,4 1959 13:42,2 29:44,6 5.000 m 10.000 m 1954 15:15,0 31:40,0 1955­­ 30:03,4 1956 14:10,0 20:30,4 1957 13:54,4 29:09 8 1958 13:58,8 29:04,4 1959 13:52,8 29:03,0 lume Europa 1950 ~ 13:56,16 13:58,34 1­957 13:53 40 1­3:54,20 1958 13:55,02 13:55,02 13:49,14 13:49,14 1955 1956 1957 1958 1959 sub 29:00,0 1­4 0 2­0 29:00,2­ 29:20,0 4 4 6 10 5 29:20,2­ 29:35,0 9__10____7 7__15 A luat sfîrşit meciul pentru titlul de campion republican — V. Cocîltea Gh. Mititelu 3d ' PLOEŞTI 23 (prin telefon de la tri­misul nostru special). — Continuarea la Ploeşti a meciului Giodicea — Mititelu pentru titlul de campion de şah al R.P.R., s-a dovedit o iniţiativă excelentă. Numeroşi iubitori de şah din localitate au umplut pînă la re­fuz sala de festivităţi a Casei Ofiţe­rilor, pe scena căreia luaseră loc cei doi candidaţi la titlu. Partida a treia a meciului, începută marţi, a debutat cu o variantă din a­­părarea franceză certificată de ma­rele m­aestru Keres în tratatul său ca dînd joc bun negrului. Albul însă a găsit căi ingenioase de a-şi conso­lida iniţiativa, dînd un caracter ascu­ţit partidei. A rezultat un joc de mij­loc foarte interesant, bine condus de ambele părţi. Fiecare mutare deschi­dea probleme noi , celor doi adversari şi era urmărită cu interes crescînd de numerosul public. Către sfîrşitul celor cinci ore de joc, Mititelu a ales o continuare mai slabă, ceea ce a permis adversarului său să obţină o puternică poziţie de atac. Partida s­-a a întrerupt cu avan­taj evident pentru alb, care poate forţa câştigul în numai cîteva mutări. Miercuri după-amiază s-a desfăşurat partida a IV-a în care Mititelu a avut albele. S-a jucat varianta Samisch din Indiana regelui şi negru părea a fi în dificultate. El a găsit însă resurse care i-au permis să treacă la contraatac şi să le valorifice destul de repede în faţa planului de joc inexact ales de alb. Ameninţat cu pierderi materiale, Mititelu s-a recunoscut învins la mu­­­tarea a 27-a. El a anunţat apoi că ce­dează fără joc partida a IlI-a, între­ruptă cu o zi înainte. In felul acesta V. Giocîltea obţine victoria în meci cu scorul de 3-1 și titlul de campion. RADU VOIA De la I.C.F. Institutul de Cultură Fizică face cunoscut că în zilele de 28-29 de­cembrie 1959 are loc cea de a VI-a sesiune de comunicări ştiinţifice a cadrelor didactice din institut. Lucrările sesiunii se vor desfăşura în sala de festivităţi I.C.F., str. Maior Ene nr. 12, începînd de la ora 16. Comunicările vor cuprinde pro­bleme de melodică, probleme de antrenament şi de medicina culturii fizice. Sunt invitaţi a lua parte profesorii de educaţie fizică, antrenorii, arbi­trii şi activiştii din domeniul cul­turii fizice. pnmchi­a* Glisemesitul definitiv al campionatului republican Campionatul republican de lupte clasice pe echipe din acest an a fost mai disputat ca oricînd, mai ales în ultimele sale etape, cînd şase echipe au luptat pentru a evita retrogradarea. Alături de Voinţa Tg. Mureş, cea de a doua echipă care va retrograda va fi Constructorul Cluj. Aceasta, deşi la e­­galitate de puncte cu Voinţa Lugoj şi A. S. Marina Constanţa, avînd un tuş­averaj mai slab, n-a mai putut evita retrogradarea. Cele două echipe, câşti­gătoare ale campionatului de calificare, care vor participa în cadrul campiona­tului republican pe echipe ediţia 1960 sunt: U.V.A.­A.M.E.F.A. Arad şi C. S. Craiova. Iată clasamentul definitiv al campio­natului republican pe echipe ediţia 1959: 1. Dinamo Bucureşti 30 30 0 0 462— 14 90 2. C.C A. Bucureşti 30 27 0 3 347—119 84 3. Steagul Roşu Or. St. 30 25 2 3 321—137 82 4. C.F.R. Timișoara 30 16 4 10 225—219 66 5. Metalul M.I.G 30 15 5 10 248—222 65 6. C.S.M. Resiţa 30 15 1 14 222—230 61 7. Dinamo S. Mare 30 14 1 15 233—227 59 8. Cetatea Bucur 30 12 2 16 220—238 56 9. C.S.M. Baia Mare 30 II 2 17 184-230 54 10. A.S M. Lugoj 30 8 6 16 203—261 52 11. Rapid Oradea 30 9 3 18 195—278 51 12. C.S.M. Galati 30 9­­ 2 19 168—282 50 13. A. S. Marina Constanţa 30 6 6 18 190—260 48 14. Voinţa Lugoj 30 7 4 19 175—285 48 15. Constructorul Cluj 30 9 0 21 149—306 48 16. Voinţa Tg. Mureş 30 8 0 22 158—306 46

Next