Sportul Popular, iulie 1960 (Anul 15, nr. 3641-3657)

1960-07-02 / nr. 3641

O COMPETIŢIE DE MASE UTILĂ DAR CARE S-A DESFĂŞURAT UN ANONIMAT " Activitatea sportivă de mase în ra­ionul, Tudor Vladimirescu din Capitală înregistrează frumoase succese. Aproa­pe că nu trece o zi fără ca asociaţiile sportive să nu organizeze numeroase competiţii pe asociaţie, în cadrul Concursului cultural-sportiv al tinere­tului, concursuri pentru trecerea norme­lor G.M.A. etc. Anul acesta, Consiliul raional U.C.F.S. Tudor Vladimirescu a luat iniţiativa de a organiza o nouă com­petiţie sportivă de mase sub denumi­rea: „Campionatul raional de atle­tism" ! Competiţia s-a bucurat chiar de la început de atenţia asociaţiilor sportive­­din raion, în cadrul turului fiind an­grenate în întreceri citeva sute de sportivi. Foarte mulţi tineri din raion au participat cu acest prilej pentru prima oară la un concurs atletic, dez­­voltîndu-li-se gustul pentru acest fru­mos sport. In plus, campionatul raio­nal de atletism constituia un mijloc favorabil de impulsionare a activităţii G.M.A., ale cărei probe coincideau cu cele ale complexului G.M.A. Cu prile­jul desfășurării primei etape (campio­natul raional de atletism este orga­nizat sistem tur-retur) — 23 mai­­— s-au prezentat pe terenul P.T.T. peste 160 de tineri, care s-au întrecut cu o ardoare specifică începătorilor. Probele Concursului : săritura în lungime, arun­carea greutăţii, 100 m plat, au dus la afirmarea unor tineri începători ca Doroian Dăneţ, Eugen Mitrofan (11 şi respectiv 10,80 m la aruncarea greu­tăţii) — ambii de la asociaţia sportivă Orizontul, Gh. Florea, Ion Finifchiu (Spartac), Radu Rozental (Metato-­ sport), Maria Tanculescu, Venera Ma­rinescu (Spartac), — ceea ce dovedeşte simpatia de care se bucură atletismul printre tinerii sportivi din raionul Tu­dor Vladimirescu. Din păcate campionatul raional de atletism nu s-a bucurat peste tot de atenţia cuvenită. Dacă o parte dintre asociaţii ca Spartac, Orizontul, Vo­inţa, Recolta M.A., Metalosport au în­ţeles să sprijine desfăşurarea acestei importante competiţii de mase, în schimb alte asociaţii, datorită nepă­sării, lipsei de interes faţă de cam­pionat, au făcut ca întrecerile atletice să se desfăşoare aproape în anonimat. De ce ? Oare tinerii din asociaţiile sportive Bumbacul (Uzinele „7 No­iembrie"), Timpuri Noi, I.O.R., Pie­­lari, Progresul Muncii, nu îndrăgesc atletismul ? Este greu de presupus aşa ceva ! Cu toate­ acestea, în cadrul aso­ciaţiilor sus-amintite s-a manifestat o subapreciere aproape totală a între­cerilor din cadrul campionatului ra­ional de atletism. In raionul Tudor Vladimirescu îşi desfăşoară activitatea două cluburi sportive — Voinţa şi Victoria, ale căror rezerve de cadre, lucru cunoscut, îl constituie asociaţiile sportive. Ar fi fost normal ca antrenorii şi tehnicienii din cadrul acestor cluburi să manifeste in­teres faţă de campionatul raional de atletism, în cadrul căruia, aşa cum spuneam mai sus, s-au stabilit o sea­mă de rezultate promiţătoare. Dar atît antrenorii de la Voinţa cit şi cei de la Victoria au absentat nejustificat de la concursuri, lipsindu-i pe tinerii atleţi începători de îndrumările lor. In aceas­tă privinţă o vină serioasă o au şi acti­viştii consiliului raional U.C.F.S. care n-au insistat îndeajuns pentru ca în­trecerile de atletism din cadrul campi­onatului raional să se bucure de spri­jinul cadrelor calificate de la cele două cluburi sportive. Este de aşteptat ca re­turul campionatului, care va începe la toamnă, să se bucure de toată atenţia antrenorilor de la cluburile Voinţa şi Victoria, care au posibilitatea să de­pisteze în asociaţiile sportive din raion tineri talentaţi, dornici să se afirme în concursurile de atletism. Este nevoie deci de mai multă tragere de inimă ! PUIU ANGHEL preşedintele consiliului raional U.C.F.S. Tudor Vladimirescu Seoinl din Măicăneşti (reg. Galaţi), mindria localnicilor De curind a fost inaugurat noul stadion din Măicăneşti (regiunea Ga­laţi) care cuprinde în afară de tere­nul de fotbal, unul de volei şi un te­ren de tenis de cîmp. Pentru specta­tori a fost construită o tribună cu circa 1OOO de locuri. La construirea acestui frumos stadion şi-au dat con­cursul harnicii colectivişti din comu­na Măicăneşti. I. Gheorghiu, corespondent SPORTUL POPULAR Pag. a 2-a Nr. 3641 Aspecte din practicarea gimnasticii în producţie în oraşul Clu­j Au trecut mai bine de doi ani de cârd muncitorii din întreprinderile clujene practică gimnastica in producţie. începutul l-au făcut cei de la fabrica de tricotaje „Varga Katalin", chid 150 de salariaţi au hotărit să înceapă prac­ticarea exerciţiilor fizice. Exemplul lor a fost urmat — mai tîrziu — de alţi muncitori de la întreprinderile „Flacăra", „Janoş llerbak", „Drum nou", „Rominia Muncitoare" sau „Unirea". ENTUZIASM 1­­­1. Fireşte că introducerea acestui nou gen de gimnastică prezenta un inte­res major pentru muncitori, dornici să se destindă, să capete forţe noi, pen­tru a da un randament cît mai bun în producţie. Frumuseţea exerciţiilor, varietatea mişcărilor au atras chiar de la început un număr însemnat de muncitori, încit, nu după mult timp, ei au început să simtă ca o necesitate practicarea gimnasticii în producţie. Am vizitat zilele trecute fabrica de confecţii „Flacăra", tocmai cînd muncitorii participau la programul de gimnastică. In atelierele lumi­noase şi curate, se revărsau acum prin megafoane acordurile melodioase din „Valurile Dunării". 600 de mun­citori făceau exerciţii de gimnastică în ritmul valsului. Tineri şi vârstnici, băr­baţi şi femei, exersau corect mişcările, plini de voie bună. Am cunoscut pe unul dintre sutele de muncitori din această întreprindere şi i-am cerut părerea despre programele de gimnas­tică la care participă. Se numeşte Pop Ştefan şi este inchiuitor în secto­rul I. — Stau aplecat mult timp— ne spu­nea el — şi siri­eant nevoia să fac unele mişcări pentru destinderea cor­pului. De altfel, chiar medicul ne-a recomandat aceasta şi, după cum ve­deţi, îl ascult. Mă simt mai înviorat, mai tânăr. Ar fi foarte bine ca tot mai mulţi muncitori să practice gim­nastica în producţie. Trebuie spus că consiliul asociaţiei sportive (preşedinte Iuliu Horovitz, secretar Alexandru Juncan) din a­­ceastă fabrică acordă o atenţie deo­sebită alcătuirii unor programe cît mai atractive şi variate. Cu sprijinul antrenorului de gimnastică Dionisie Szabó, instructorii din fabrică (Maria Crişan, Maria Bărăian, Florica Je­­can, Iosif Fekete) alcătuiesc — din două în două luni — programe noi, astfel că în permanenţă muncitorii din cele două schimburi au posibilitate să efcecute alte programe. ...Uluiele „Janoş Ikrbak". In marea fabrică de încălţăminte munca este în toi. II căutăm pe doctond Grigore Joja, fostul jucător de fotbal al Ştiin­ţei, cunoscut acum în fabrică drept un mare animator al gimnasticii în pro­ducţie. — Vreţi să discutăm despre fotbal? — ne-a mtîmpinat dr. Joja. — De data aceasta nu. Preferăm să vorbim despre gimnastica în produc­ţie. Dorim să aflăm părerea unui me­dic despre utilitatea acestui gen de gimnastică. — S-a dovedit şi în fabrica noastră — spunea dr. Joja — că prin practi­carea gimnasticii în producţie munci­torii dau un randament sporit, reuşind să menţină un ritm continuu de mun­că, mai ales în jumătatea a doua a timpului de lucru. In plus, prin efectul ei preventiv, gimnastica în producţie împiedică apariţia diferitelor deformaţii fizice. Şi la „Janoş Herbak" ca şi la „Fla­căra", gimnastica în producţie se bucură de aprecieri unanime din par­tea muncitorilor. Peste 500 de mun­citori din secţiile „lucru manual", „croitorie feţe", „cusătorie" 1 şi 2, în frunte cu maiştrii de ateliere par­ticipă cu însufleţire la programele de gimnastică. Este semnificativ faptul că în aceste secţii se observă un ritm de muncă ridicat, că mulţi muncitori se numără printre fruntaşii uzinei, (juou asta. Fodor Jörge Eva (secţia croitorie feţe), Ileana Ruja (cusătorie), Szabó Alexandru şi Vasile Henţ (lucru manual), Engy Ion (croitorie feţe), sunt printre acei cărora practi­carea gimnasticii în producţie le-a adus multe satisfacţii. SE POATE MAI MULT... Fără îndoială că munca comisiei de coordonare a gimnasticii in producţie, de care vorbeam mai sus, a dus la multe rezult­ate frumoase. Dar la Cluj există , după cum afirma chiar teh­nicianul consiliului orăşenesc U.C.F.S., tov. Bekessy Ştefan, posibilităţi mult mai mari de extindere a gimnasticii in producţie. După un început promiţă­tor (ţinem seama şi de cadrele cali­ficate ce au fost cooptate în susnu­­mita comisie), aceasta nu a mai mers pe acelaşi drum, ascendent, de pî­na alunei, în munca comisiei făcindu-se simţite unele „goluri". La „Carbo­­chim­", de pildă, tocmai cind munci­torii începuseră s­­ îndrăgească acest gen de gimnastică, conducerea fabri­cii nu sprijină practicarea gimnasticii în producţie, invocind unele motive neîntemeiate. La fabrica de ţigarete şi la întreprinderea „Triumf" s-a mani­festat — din partea conducerilor res­pective — aceeaşi subapreciere a gim­nasticii în producţie. De asemenea, in multe întreprinderi clujene, muncitorii sunt lipsiţi de posibilitatea de a practica gimnastica în producţie. Comisia în­sărcinată să coordoneze munca cu gimnastica în producţie la Cluj tre­buie să fie mult mai activă. SEP. O admirabilă demonstraţie .» a tinerei generaţii de sportivi! Am asistat cu citeva zile în urmă la o admirabilă demonstraţie a tine­rei generaţii de sportivi din Capitală. Stadionul Tineretului s-a dovedit ne­încăpător pentru cei dornici să fie pre­zenţi la festivitatea de închidere a anului sportiv şcolar. Sute de părinţi, mii de copii, zeci de profesori şi an­trenori, activişti din mişcarea noas­tră sportivă au rămas entuziasmaţi de atrăgătorul program prezentat pe covorul verde al stadionului. Vigoare, graţie, îndemînare, disci­plină, spirit colectiv, iată doar o parte din calităţile oglindite de evoluţia de­monstranţilor — sute de elevi şi elevi ai celor două şcoli sportive bucu­­reştene. Temele interesante, instruc­tive, susţinute de „reprize“ masive de gimnastică, costumele pline de pito­resc, melodiile populare executate cu vervă de fanfara elevilor școlilor mi­litare de muzică au smuls spectatori­lor ropote de aplauze. ... In acordurile cunoscutei Rapso­dii a Il-a a lui George Enescu, pe dreptunghiul verde din faţa tribunei apar sute de tinere îmbrăcate în cinci culori diferite fluturind eşarfe. Cîteva clipe şi în fara noastră prind viaţă cele cinci cercuri olimpice alcătuite din trupurile lor. Exerciţiul condus cu multă măiestrie de profesoara Ana Ilie este de-a dreptul impresionant. O mică pauză. Putem urmări o ştafetă a celor mai mici pionieri. Lupta pentru victorie este însufleţită. Pe linia de sosire sunt cronometraţi — aproape în acelaşi timp — un bă­ieţel şi o fetiţă. Inedit final de probă!... Apoi, unul dintre cele mai atractive puncte ale programului, 50 de eleve de la Şcoala medie mixtă nr. 4 „Aurel Vlaicu" îşi fac apariţia sub conduce­rea profesoarei Iustina Lovinescu în ritmul unei porci. In mâini poartă imense margarete. După citeva miș­cări atrăgătoare din care nu lipsesc elemente de dans popular (o idee deosebit de originală pe care o su­bliniem) cele 50 de... margarete for­mează o uriașă piramidă vie în care jocul luminoaselor flori este de-a drep­tul cuceritor. Impresionantă prin amploarea şi precizia mişcărilor, repriza finală la care-şi dau concursul aproape 800 de elevi din toate şcolile Capitalei. Im­presionantă şi totodată sugestivă, pentru că b­înd pe rînd, ne sînt înfăţi­şate cele mai reprezentative sporturi practicate de tineretul nostru studios. Se remarcă prin ingeniozitate, îndeo­sebi notaţia, fotbalul, scrima, gimnas­tica, schiul, canotajul. Faptul că cei prezenţi recunosc imediat tema ex­pusă izbucnind în aplauze este cel mai bun indiciu al reuşitei ansamblul­­ui. În acest moment simţi alături de toţi ceilalţi spectatori regretul că min­cul festival se apropie de sfîrşit. Ar fi dorit să dureze ceasuri întregi. Ori­­­cum, iniţiativa Comitetului orăşenesc U.T.M., a Consiliului orăşenesc U.C.F.S. şi a Secţiunii de învăţămînt­ şi cultură a Capitalei este demnă de toată lauda. Am desprins din nou cu acest prilej utilitatea celor două şcoli sportive de elevi, grija neîncetată­­a colectivelor de profesori şi antrenorii pentru ridicarea măiestriei sportive ai elevilor. De aceea, aşteptăm cu şi mai multă nerăbdare repetarea spectaco­lului promis în nocturnă pe stadionul Republicii la 25 septembrie... Şi l-am dori amplificat, pe măsura frumoase­lor posibilităţi create în aceste două­ pepiniere ale sportului din capitala ţării. Margaretele s-au strins intr-un mănunchi luminos, surîzind soarelui si spectatorilor (Foto : Gh. Dumitru) Voleiul este un sport din ce in ce mai mult îndrăgit fie tineretul nostru. După orele de muncă, întrecerile pentru cucerirea titlului de campion pe asociaţie string pe terenurile cu zgură roţie zeci şi zeci de echipe de volei (Foto : Gh. Dumitru) Campionatul pe asociaţie, principala competiţie a cooperatorilor din asociaţia Unirea­ Sport­ ­ii, cizmarii, marochinerii, mulţi din-­­tre ei, care, nu au mai păşit pînă acum pe un teren de sport, sau sport­­ivii avansaţi, „încing" zilnic pasio­­nante meciuri de fotbal sau de volei în cadrul campionatului organizat de asociaţia Unirea­ Sport- Fireşte că întrlnirile sportivilor cooperatori nu se ridică­­ la un înalt nivel tehnic dar este plăcut să asişti la asemenea manifestaţii sportive în care dîrzenia exemplară, dinamismul meciurilor, constituie aspectul princi­­pal. Fiind eliminatorii, întrecerile din cadrul campionatului organizat de asociaţia Unirea-Sport, au făcut ca de-a lungul etapelor (cor­­, petiţia a început la 15 mai) să ră­­mînă mulţi sportivi. La primele în­­treceri s-au prezentat peste 1200 par­ticipanţi. Astăzi, la sfîrşitul primei părţi a campionatului pe asociaţie, au rămas în competiţie doar 570 sportivi. Şi, desigur, pînă la sfîrşitul campionatului se vor mai „cerne“ alţi sportivi, rămînînd în competiţie cei mai buni. Este interesant de sub­liniat faptul că întrecerile au consti­tuit un bun prilej pentru trecerea normelor G.M.A. Consiliul asoa­ciaţiei Unirea-Sport (preşedinte: An­i­drei Kiss, secretar: P. Epureanu, tehnician: C. Furcelea) a dus o­ muncă temeinică, cu rezultate fru­moase, pentru ca tot mai mulţi mun­citori cooperatori să-şi treacă nor­­mele complexului G.M-A. Numai în ultima lună şi-au trecut probele G.M.A. gr. 1 şi gr. 2 124 aspiranţi*,­­dintre care 86 au realizat normele integral. Totodată, sportivii asociaţiei Unirea­ Sport participă cu însufleţire şi la întrecerile organizate în cadrul Uniunii Cooperaţiei Meşteşugăreşti din Capitală. Toate cele 9 grupe sportive ale asociaţiei şi-au trimis re­­prezentanţi în cadrul competiţiilor or­ganizate de Uniunea cooperaţiei meş­teşugăreşti, fapt care dovedeşte că masa muncitorilor cooperatori, mem­bri ai asociaţiei Unirea-Sport, a în­­drăgit sportul şi-l consideră că­ pre ceva apropiat. Va fi interesant, de­ sigur, de urmărit, care sunt cei mai buni sportivi ai asociaţiei, întrecerile continuă. La capătul tramvaiului 5, spre Flo­­reasca, vin în fiecare după-amiază câ­teva sute de tineri şi tinere, se echi­pează în costume de sport şi, pînă seara tîrziu, se întrec în diferite competiţii sportive. Terenul „Voinţa" este locul de intîlnire al sutelor de sportivi din cadrul cooperativelor meşteşugăreşti ale Capitalei. Blana­

Next