Sportul Popular, septembrie 1960 (Anul 15, nr. 3675-3694)
1960-09-01 / nr. 3675
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Organ al Uniunii de Cultură Fizică şi Sport din R. P. Română ANUL XVI — Nr. 3675 ★ Joi 1 septembrie 1960 ★ 4 pagini 25 bani Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne Marţi 30 august s-au deschis lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne. Deputaţii au primit cu puternice aplauze pe conducătorii partidului şi statului. In loja din dreapta incintei au luat loc tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Colin, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Alexandru Birladeanu. In loja din stingă incintei au luat foc tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, Anton Aloisescu, Mihail Ralea, Gheorghe Stoica şi ceilalţi membri ai Pre-2idiUliU^Alarrf--'Adunări Naţionale. La deschiderea sesiunii au asistat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Au fost de faţă conducători ai instituţiilor centrale, ai organizaţiilor obşteşti, fruntaşi în muncă din întreprinderile Capitalei, oameni de ştiinţă şi cultură, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a deschis lucrările sesiunii. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate ordinea de zi care cuprinde un singur punct: „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române“. Primit cu puternice aplauze, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a prezentat raportul : „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române“. Lucrările sesiunii continuă: ★ In cursul zilei de marţi, Comisia de politică externă a Marii Adunări Naţionale s-a întrunit în şedinţă de lucru. Ieri dimineaţă au continuat lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R.P. Române. Şedinţa a fost deschisă la ora 9, de tovarăşul Constantin Pîrvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale. S-a trecut la discuţia asupra raportului prezentat de tovarăşulGheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, privind : „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române“. Primit cu vii aplauze a luat cuvîntul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naţionale în legătură cu situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române demonstrează avîntul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii şi hotărîrea ţării noastre de a milita ca şi pînă acum pentru promovarea coexistenţei paşnice, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a propus în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi a guvernului ca în fruntea delegaţiei române la cea de a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de deputaţii Marii Adunări Naţionale cu puternice şi îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvîntul, la discuţii, deputaţii : Victor Bolojan, circumscripţia electorală Derna, regiunea Oradea, Traian Ionaşcu, circumscripţia electorală Fundulea, regiunea Bucureşti, Ioan Moldovan, circumscripţia electorală Filimon Sîrbu, oraşul Bucureşti, general de armată Iacob Teclu, circumscripţia electorală Buziaş, regiunea Timişoara, Nicolae Nicşan, circumscripţia electorală Coşereni, regiunea Bucureşti, Anton Breitenhofer, circumscripţia electorală Săcălaz, regiunea Timişoara, Virgil Trofin, circumscripţia electorală Zeletin, regiunea Bacău, Justin Moisescu, circumscripţia electorală Hîrlău, regiunea Iaşi, Maria Rosetti, circumscripţia electorală Călimăneşti, regiunea Piteşti. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor. Au luat apoi în continuare cuvîntul la discuţii deputaţii : Ludovic Takács, circumscripţia electorală Luduş, regiunea Cluj, Agripina Chişcă, circumscripţia electorală Buhuşi, regiunea Bacău, Gheorghe Călinescu, circumscripţia electorală Baloteşti, regiunea Bucureşti, Stanciu Stoian, circumscripţia electorală Buzău-Vest, regiunea Ploieşti, Nicolae Daşcovici, circumscripţia electorală Alex. Sahia, oraşul Bucureşti, Mihail Ralea, circumscripţia electorală Huşi, regiunea Iaşi. Primit cu vii aplauze, în încheierea discuţiilor a luat cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri. Marea Adunare Naţională a votat apoi în unanimitate următoarea hotărîre : „MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE, ÎNTRUNITĂ ÎN ZILELE DE 30 ŞI SI AUGUST a c., ÎN SESIUNEA EXTRAORDINARĂ, APROBA RAPORTUL PREZENTAT DE TOVARĂŞUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, PRIM SECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN, MEMBRU AL PREZIDIULUI MARII ADUNARI NAŢIONALE CU PRIVIRE LA SITUAŢIA INTERNATIONALA ŞI POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI REPUBLICII POPULARE ROMINE“. Proiectul de hotărîre a fost prezentat în numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naţionale, de deputatul Mihail Cruceanu, preşedintele comisiei, într-o atmosferă de puternic entuziasm, Marea Adunare Naţională a votat apoi în unanimitate, următoarea hotărîre propusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romåne : „MAREA ADUNARE NAŢIONALA A REPUBLICII POPULARE ROMINE HOTĂRĂŞTE CA DELEGAŢIA REPUBLICII POPULARE ROMINE LA A 15-A SESIUNE A ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE SA FIE CONDUSA DE TOVARĂŞUL GHEORGHE GHEORGHIUDEJ“. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu a declarat apoi închise lucrările sesiunii extraordinare A Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) In timpul lucrărilor, sesiunii, extraordinare a Marii Adunări Nationale. Foto: Agerpres MARŢI ŞI MIERCURI S-AU DESFAŞURAT LUCRĂRILE SESIUNII EXTRAORDINARE A MARII ADUNARI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE. TOVARĂŞUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ A PREZENTAT RAPORTUL „SITUAŢIA INTERNAŢIONALA ŞI POLITICA EXTERNA A REPUBLICII POPULARE ROMINE“. SESIUNEA CONSTITUIE O EXPRESIE A HOTARIRII REPUBLICII POPULARE ROMINE DE A-ŞI ADUCE ŞI PE VIITOR CONTRIBUŢIA LA TRIUMFUL PRINCIPIILOR COEXISTENŢEI PAŞNICE, LA ÎNFĂPTUIREA DEZARMĂRII GENERALE SI TOTALE, LA CONSOLIDAREA PĂCII IN LUME. x imnul Republicii Populare Romíne a răsunat aseară la Basilica di Masssnzio H » ■. ► ................ " " " " """ îi DUMITRU PÎRVULESCU ■ fii campion olimpic la lupte! ;; Alte mari succese: medalie de argint—Ion Cernea, medalie :: de bronz — Ion țăranu, Mihai Sultz pe locul V De la Roma, trimișii ziarului nostru ne-au transmis aseară tirziu o veste care va umple de bucurie şi demândrie inimile iubitorilor de sport din ţara noastră: luptătorii romîni, însufleţiţi de un fierbinte patriotism, s-au întrecut pe sine şi după Intilniri dirze cu cei mai buni sportivi din Întreaga lume, au reuşit să aducă patriei 3 medalii olimpice, dintre care una de aur ! Noaptea tirziu, la Basilica di Massenzio, la lumina reflectoarelor, steagul ţării a fost inălţat pe cel mai inart catarg, iar imnul maiestuos al Republicii Populare Romîne a răsunat puternic, in cinstea marii victorii repurtate de Dumitru Pîrvulescu. Făcind dovada unei excelente pregătiri, aruncind in focul luptei sportive ultima picătură de energie — numai în cursul serii de ieri el a susţinut 3 meciuri — Dumitru Pîrvulescu şi-a văzut îndeplinit visul de aur al oricărui sportiv, cucerind titlul de campion olimpic. In redacţia noastră a domnit ieri o atmosferă febrilă. Ii ştiam pe luptătorii noştri angajaţi in întreceri decisive. In aşteptarea telefonului, care ni se părea că intirzie mai mult ca oricind, am alergat pe toate undele aparatului de radio, pentru a afla cu un minut mai devreme ultimele ştiri de la Roma. Printre zecile de rezultate comunicate in mare viteză, ni s-a părut că am auzit şi vestea splendidului succes al lui Dumitru Pirvulescu. Dar înţelesesem oare baie ? La (Continuare în pag. a 4-a) 4 * DUMITRU PÎRVULESCU ION CERNEA „Alergînd“ prin Roma... Pe Nikolai Ozerov, popularul crainic sportiv al postului de radio Moscova, l-am căutat o oră întreagă, prin toată Roma. Ui ! Iată-1 ! Se putea ? La box ! Ii șoptesc la ureche : „A început finala de floretă. Nu vii ?" Nici un răspuns, in ring îl recunosc pe Ghenadi Șatkov. Loveşte năprasnic. In mai puţin de un minut tunetele din sală anunţă victoria lui Ghenadi. Ozerov exultă. Fugim la scrimeni. Ce noroc ! Pe planşă - Jdanovic. Asaltul decisiv. Privim In grabă tabela uriaşă. In caz de victorie... începe asaltul. 2-2, 3-3. Şi apoi, fulgerător, 5-3 . Urale. încerc să pătrund. Zadarnic. Ies din sală. Necăjit. Pe culoar, deschid o ușă, la Intimplare. Surpriză. Christian d’Orio , la marele învins al finalei. E obosit, însă ca orice francez, niciodată tăcut . — Asta e ! A ciștigat cel mai bun, le meilleur. Nu-mi pare rău. E o adevărată plăcere să pierzi In fa(a unui asemenea om... , Floretistul răsucește butonul apa- ratului de radio... Paria Roma : „în » seara asta, de pe firmamentul seri- j mei a căzut o stea : Christian d’O- riola. In schimb a apărut o alta, la fel de strălucitoare : JdanovicL . O nouă răsucire de buton. Monte , Carlo... Pe un fond de ovaţii, dialoe: — Vă pare bine că aţi cucerit medalia de aur ? — Bezuslovno, fără îndoială! — se aude răspunsul lui Jdanovici, care pare să ascundă nuanţa : „lată o întrebare inutilă“. — Ciţi ani aveţi î — 22. — Şi cînd aţi început scrima . — Acum șapte ani. — Care a fost cel maî puternic adversar în acest concurs ? — Prietenul meu Sisikin. Un scurt intermezzo muzical : „A ‘ rividerci Roma !“ Christian d’Oriola îmi zîmbește amar. Pare să spună : „Crezi că e pentru mine ?“ . De fapt era pentru Gérardin, antrenorul cicliștilor rutieri francezi, invitat imediat la microfon. — Cum explicaţi înfringerea cicliştilor francezi ? — Multe de spus. Poate căldura... — Dar Kapitonov ? — Un învingător indiscutabil. O ■ victorie a voinței și a reflexului. ...Pe Ozerov l-am regăsit tîrziu de tot. Vesel. — Știi că am fost în sat? Au tras de mine confrații... Ţineau morțiş sâ-l vadă pe Kapitonov. Ce era să fac Am intrat tiptil... Viktor dormea. Uitase lumina pe noptieră. Dormea cu medalia de aur pe piept. . Ca un copil... Cum spunea Gérar , din? ...A reflexului? Nu-i rău , spus... Numai că e un reflex... con- diţionat de vreo 10 ani de muncă neîntreruptă. ) ★ J Şi în clipa asta, vrînd nevrînd, am trebuit să cedez locul din faţa apa- 7 ratului de radio. Colegul de la na- 7 taţie voia să prindă Berlinul. Pen- 7 tru Ingrid Krämer,dubla campioa- u nă olimpică.. . IOAN CHIRILA