Sportul Popular, septembrie 1960 (Anul 15, nr. 3675-3694)

1960-09-01 / nr. 3675

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Organ al Uniunii de Cultură Fizică şi Sport din R. P. Română ANUL XVI — Nr. 3675 ★ Joi 1 septembrie 1960 ★ 4 pagini 25 bani Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne Marţi 30 august s-au deschis lucră­rile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne. Deputaţii au primit cu puternice a­­plauze pe conducătorii partidului şi statului. In loja din dreapta incintei au luat loc tovarăşii : Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe A­­postol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Dră­­ghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Colin, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Alexan­dru Birladeanu. In loja din stingă incintei au luat foc tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, Anton Aloisescu, Mihail Ralea, Gheor­ghe Stoica şi ceilalţi membri ai Pre­­-2idiUliU^Alarrf--'A­dunări Naţionale. La deschiderea sesiunii au asistat şefi ai misiunilor diplomatice acredi­taţi la Bucureşti. Au fost de faţă con­ducători ai instituţiilor centrale, ai or­ganizaţiilor obşteşti, fruntaşi în muncă din întreprinderile Capitalei, oameni de ştiinţă şi cultură, ziarişti români şi coresponden­ţi ai presei străine. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a deschis lucrările sesiunii. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate ordinea de zi care cu­prinde un singur punct: „Situaţia in­ternaţională şi politica externă a Re­publicii Populare Române“. Primit cu puternice aplauze, tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a prezentat raportul : „Situaţia interna­ţională şi politica externă a Republi­cii Populare Române“. Lucrările sesiunii continuă: ★ In cursul zilei de marţi, Comisia de politică externă a Marii Adunări Na­ţionale s-a întrunit în şedinţă de lu­cru. Ieri dimineaţă au continuat lucră­rile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R.P. Române. Şedinţa a fost deschisă la ora 9, de tovarăşul Constantin Pîrvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţio­nale. S-a trecut la discuţia asupra ra­portului prezentat de tovarăşul­­Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., membru al Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, pri­vind : „Situaţia internaţională şi po­litica externă a Republicii Populare Române“. Primit cu vii aplauze a luat cu­­­vîntul tovarăşul Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Prezi­diului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naţionale în legătură cu situaţia in­ternaţională şi politica externă a Re­publicii Populare Române demonstrea­ză avîntul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii şi hotărîrea ţării noastre de a milita ca şi pînă acum pentru promovarea coexisten­ţei paşnice, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a propus în numele Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale şi a gu­vernului ca în fruntea delegaţiei ro­mâne la cea de a 15-a sesiune a A­­dunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej. Propunerea a fost primită de de­putaţii Marii Adunări Naţionale cu puternice şi îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvîntul, la discuţii, deputaţii : Victor Bolojan, circumscripţia electorală Derna, re­giunea Oradea, Traian Ionaşcu, cir­cumscripţia electorală Fundulea, re­giunea Bucureşti, Ioan Moldovan, cir­cumscripţia electorală Filimon Sîrbu, oraşul Bucureşti, general de armată Iacob Teclu, circumscripţia electo­rală Buziaş, regiunea Timişoara, Ni­colae Nicşan, circumscripţia electo­rală Coşereni, regiunea Bucureşti, An­ton Breitenhofer, circumscripţia elec­torală Săcălaz, regiunea Timişoara, Virgil Trofin, circumscripţia electo­rală Zeletin, regiunea Bacău, Justin Moisescu, circumscripţia electorală Hîrlău, regiunea Iaşi, Maria Rosetti, circumscripţia electorală Călimăneşti, regiunea Piteşti. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Apostol, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., pre­şedintele Consiliului Central al Sin­dicatelor. Au luat apoi în continuare cuvîn­tul la discuţii deputaţii : Ludovic Takács, circumscripţia electorală Lu­duş, regiunea Cluj, Agripina Chişcă, circumscripţia electorală Buhuşi, re­giunea Bacău, Gheorghe Călinescu, circumscripţia electorală Baloteşti, re­giunea Bucureşti, Stanciu Stoian, cir­cumscripţia electorală Buzău-Vest, regiunea Ploieşti, Nicolae Daşcovici, circumscripţia electorală Alex. Sahia, oraşul Bucureşti, Mihail Ralea, cir­cumscripţia electorală Huşi, regiunea Iaşi. Primit cu vii aplauze, în încheierea discuţiilor a luat cuvîntul­ tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri. Marea Adunare Naţională a votat apoi în unanimitate următoarea ho­­tărîre : „MAREA ADUNARE NAŢIONA­LĂ A REPUBLICII POPULARE RO­MÂNE, ÎNTRUNITĂ ÎN ZILELE DE 30 ŞI SI AUGUST a c., ÎN SESIU­NEA EXTRAORDINARĂ, APROBA RAPORTUL PREZENTAT DE TO­VARĂŞUL GHEORGHE GHEOR­GHIU-DEJ, PRIM SECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PAR­TIDULUI MUNCITORESC ROMÂN, MEMBRU AL PREZIDIULUI MA­RII ADUNARI NAŢIONALE CU PRIVIRE LA SITUAŢIA INTER­NATIONALA ŞI POLITICA EX­TERNA A GUVERNULUI REPU­­BLICII POPULARE ROMINE“. Proiectul de hotărîre a fost prezen­tat în numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naţionale, de deputatul Mihail Cruceanu, preşe­dintele comisiei, într-o atmosferă de puternic entu­ziasm, Marea Adunare Naţională a votat apoi în unanimitate, următoa­rea hotărîre propusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, în numele Prezi­diului Marii Adunări Naţionale şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romåne : „MAREA ADUNARE NAŢIONA­LA A REPUBLICII POPULARE RO­MINE HOTĂRĂŞTE CA DELEGA­ŢIA REPUBLICII POPULARE RO­MINE LA A 15-A SESIUNE A OR­GANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE SA FIE CONDUSA DE TOVARĂ­ŞUL GHEORGHE GHEORGHIU­­DEJ“. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu a declarat apoi închise lucrările sesiu­nii extraordinare A Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) In timpul lucrărilor, sesiunii, extraordinare a Marii Adunări Nationale. Foto: A­ger­pres MARŢI ŞI MIERCURI S-AU DESFAŞURAT LUCRĂ­RILE SESIUNII EXTRAORDINARE A MARII ADUNARI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE. TOVARĂŞUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ A PRE­ZENTAT RAPORTUL „SITUAŢIA INTERNAŢIONALA ŞI POLITICA EXTERNA A REPUBLICII POPULARE RO­MINE“. SESIUNEA CONSTITUIE O EXPRESIE A HOTARIRII REPUBLICII POPULARE ROMINE DE A-ŞI ADUCE ŞI PE VIITOR CONTRIBUŢIA LA TRIUMFUL PRINCIPII­LOR COEXISTENŢEI PAŞNICE, LA ÎNFĂPTUIREA DE­ZARMĂRII GENERALE SI TOTALE, LA CONSOLIDAREA PĂCII IN LUME. x imnul Republicii Populare Romíne a răsunat aseară la Basilica di Masssnzio H » ■. ► ................ " " " " """ îi DUMITRU PÎRVULESCU ■ fii campion olimpic la lupte! ;; Alte mari succese: medalie de argint—Ion Cernea, medalie :: de bronz — Ion țăranu, Mihai Sultz pe locul V De la Roma, trimișii ziarului nos­tru ne-au transmis aseară tir­zi­u o veste care va umple de bucurie şi de­­­mândrie inimile iubitorilor de sport din ţara noastră: luptătorii romîni, însufleţiţi de un fierbinte patriotism, s-au întrecut pe sine şi după Intil­­niri dirze cu cei mai buni sportivi din Întreaga lume, au reuşit să aducă pa­triei 3 medalii olimpice, dintre care una de aur ! Noaptea tirziu, la Basilica di Mas­­senzio, la lumina reflectoarelor, stea­gul ţării a fost inălţat pe cel mai inart catarg, iar imnul maiestuos al Republicii Populare Romîne a răsunat puternic, in cinstea marii victorii re­purtate de Dumitru Pîrvulescu. Făcind dovada unei excelente pregătiri, arun­­cind in focul luptei sportive ultima picătură de energie — numai în cursul serii de ieri el a susţinut 3 meciuri — Dumitru Pîrvulescu şi-a văzut în­deplinit visul de aur al oricărui spor­tiv, cucerind titlul de campion olimpic. In redacţia noastră a domnit ieri o atmosferă febrilă. Ii ştiam pe luptă­torii noştri angajaţi in întreceri deci­sive. In aşteptarea telefonului,­­ care n­i se părea că intirzie mai mult ca oricind, am alergat pe toate undele aparatului de radio, pentru a afla cu un minut mai devreme ultimele ştiri de la Roma. Printre zecile de rezul­tate comunicate in mare viteză, ni s-a părut că am auzit şi vestea splen­didului succes al lui Dumitru Pirvu­­lescu. Dar înţelesesem oare baie ? La (Continuare în pag. a 4-a) 4 * DUMITRU PÎRVULESCU ION CERNEA „Alergînd“ prin Roma... Pe Nikolai Ozerov, popularul crai­nic sportiv al postului de radio Moscova, l-am căutat o oră întrea­gă, prin toată Roma. Ui ! Iată-1 ! Se putea ? La box ! Ii șoptesc la ureche : „A început finala de floretă. Nu vii ?" Nici un răspuns, in ring îl recunosc pe Ghe­­nadi Șatkov. Loveşte năprasnic. In mai puţin de un minut tunetele din sală anunţă victoria lui Ghenadi. Ozerov exultă. Fugim la scrimeni. Ce noroc ! Pe planşă - Jdanovic. Asaltul decisiv. Privim In grabă ta­bela uriaşă. In caz de victorie... în­cepe asaltul. 2-2, 3-3. Şi apoi, ful­gerător, 5-3 . Urale. încerc să pă­­trund. Zadarnic. Ies din sală. Necă­jit. Pe culoar, deschid o ușă, la In­­timplare. Surpriză. Christian d’Orio­ , la­ marele învins al finalei. E obo­­­­sit, însă ca orice francez, niciodată tăcut . — Asta e ! A ciștiga­t cel mai bun, le meilleur. Nu-mi pare rău. E o adevărată plăcere să pierzi In fa(a unui asemenea om... , Floretistul răsucește butonul apa-­­ ratului de radio... Paria Roma : „în » seara asta, de pe firmamentul seri- j mei a căzut o stea : Christian d’O-­­ riola. In schimb a apărut o alta,­­ la fel de strălucitoare : JdanovicL . O nouă răsucire de buton. Monte , Carlo... Pe un fond de ovaţii, di­aloe:­­ — Vă pare bine că aţi cucerit­­ medalia de aur ?­­ — Bezuslovno, fără îndoială! — se­­ aude răspunsul lui Jdanovici, care pare să ascundă nuanţa : „lată o­­ întrebare inutilă“. — Ciţi ani aveţi î — 22. — Şi cînd aţi început scrima . — Acum șapte ani. — Care a fost cel maî puternic adversar în acest concurs ? — Prietenul meu Sisikin. Un scurt intermezzo muzical : „A ‘ rividerci Roma !“ Christian d’Oriola îmi zîmbește amar. Pare să spună : „Crezi că e pentru mine ?“ . De fapt era pentru Gérardin, an­trenorul cicliștilor rutieri francezi, invitat imediat la microfon.­­ — Cum explicaţi înfringerea cicliş­tilor francezi ? — Multe de spus. Poate căldura... — Dar Kapitonov ? — Un învingător indiscutabil. O ■ victorie a voinței și a reflexului. ...Pe Ozerov l-am regăsit tîrziu de tot. Vesel. — Știi că am fost în sat? Au tras de mine confrații... Ţineau morțiş sâ-l vadă pe Kapitonov. Ce era să fac Am intrat tiptil... Viktor dormea. Uitase lumina pe noptieră. Dormea cu medalia de aur pe piept. . Ca un copil... Cum spunea Gérar­ , din? ...A reflexului? Nu-i rău , spus... Numai că e un reflex... con-­­ diţionat de vreo 10 ani de muncă­­ neîntreruptă. ) ★ J Şi în clipa asta, vrînd nevrînd, a­m trebuit să cedez locul din faţa apa- 7 ratului de radio. Colegul de la na- 7 taţie voia să prindă Berlinul. Pen- 7 tru Ingrid Krämer,­­dubla campioa- u nă olimpică.. . IOAN CHIRILA

Next