Sportul Popular, ianuarie 1962 (Anul 17, nr. 3955-3970)

1962-01-04 / nr. 3955

CUVINTAREA TOVARĂŞULUI GH. GHEORCHIU-DEJ ROSTITĂ IA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE CU PRILEJUL ANULUI NOU Dragi tovarăşi şi prieteni. Cetăţeni ai Republicii Populare Române, Ne mai despart cîteva clipe de Anul Nou. Reuniţi in această noapte in mijlocul celor dragi, al familiilor, prie­tenilor şi tovarăşilor de muncă, în faţa aparatelor de radio sau de tele­viziune, aşteptăm sosirea Anului Nou intr-o atmosferă sărbătorească, plină de veselie şi voie bună. Bucuria noastră este pe deplin îndreptăţită. Anul pe care-l încheiem a fost un an de mari înfăptuiri, roadele muncii poporului nostru — deosebit de bogate. Cunoaşteţi tabloul impresionantelor realizări în toate domeniile de activitate social-economică, înfăţişat la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale. Planul producţiei industriale pe anul 1961 a fost îndeplinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii pot privi cu satisfacţie rezultatele muncii lor pline de abnegaţie. In toate ramurile economiei au fost puse in funcţiune noi capacităţi de producţie. Economia naţională a primit mai mult metal, mai multe maşini, mai mult petrol, cărbune, minereu, energie electrică, produse ale industriei chimice, bunuri de larg consum In toate regiunile şi oraşele ţării iscusiţii noştri constructori au ridicat noi clădiri industriale, cartiere de locuinţe, aşezăminte de invăţămint, sănătate, cultură. Milioane de ţărani, uniţi în gospodării colective, au cules rod bogat, se schimbă întreaga înfăţişare a satului şi felul de trai al ţărănimii. Ţăranii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat şi S.M.T.-uri muncesc cu spor pentru a da patriei un belşug de produse necesare bunului trai populaţiei. Cadrele noastre didactice din invăţămintul de toate gradele, lucrătorii din institutele de cercetări ştiinţifice, din domeniul culturii şi creaţiei artis­tice au muncit cu devotament pentru educarea tineretului — schimbul nostru de mîine, pentru pregătirea de specialişti, pentru dezvoltarea ştiinţei şi cul­turii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însufleţită contribuie la înflorirea patriei, la avîntul economiei şi culturii, la făurirea bunăstării poporului le adresăm calde felicitări, urări de noi realizări şi spor la muncă. Avem neclintita convingere că eroica noastră clasă muncitoare care îşi îndeplineşte cu cinste misiunea de clasă conducătoare a societăţii, ţără­nimea noastră care a păşit cu hotărire pe calea agriculturii socialiste, oamenii de cultură care şi-au pus cunoştinţele şi forţele creatoare in slujba poporului, vor adăuga în anul ce vine noi şi noi victorii celor obţinute pină acum, încrezător in capacităţile sale creatoare, în viitorul său însorit, min­­dru de succesele obţinute, poporul nostru, sub conducerea partidului, va păși cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de stat pe anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa și pe roadele muncii sale. Dragi tovarăși, Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arătînd popoarelor calea spre o societate unde toate resursele materiale, toate cuceririle raţiunii umane sînt puse în slujba omului şi a bunăstării lui, calea spre o lume fără războaie, spre triumful socialismului şi comunismului pe tot globul pămîntesc. Măreţele victorii ale poporului sovietic în construirea comunismului, realizările remarcabile ale celorlalte ţări ale lagărului socialist, demonstrează cu putere superioritatea socialismului asupra capitalismului, dau forţe noi luptei oamenilor muncii din ţările capitaliste pentru interesele lor vitale, pentru democraţie şi progres social, însufleţesc popoarele în lupta pentru lichidarea definitivă a ruşinosului sistem colonial, pentru dreptul fiecărui popor de a dispune în mod liber de destinele sate. Năzuinţa cea mai fierbinte a întregii omeniri este asigurarea unei păci trainice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menţinută este o nouă dovadă că forţele păcii sunt astăzi mai puternice ca oricînd, cercu­rile imperialiste agresive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii popoarelor. Marea Uniune Sovietică şi alături de ea celelalte ţări ale lagărului socialist, ţin sus steagul luptei pentru pace, care uneşte în jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită şi hotărită a popoarelor pacea va triumfa şi omenirea va fi ferită de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial. Romînia îşi va aduce şi pe viitor întreaga ei contribuţie la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistenţă paşnică intre toate statele fără deo­sebire de sistem social. In acelaşi timp avem îndatorirea de a ţine trează vigilenţa, de a intări puterea de apărare a patriei, înconjurind cu dragoste pe ofiţerii şi ostaşii Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, care stau neclintit de strajă independenţei patriei şi cuceririlor revoluţionare ale poporului. În pragul Anului Nou adresez, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al Guvernului Republicii Populare Romíne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, unindu-le sănătate, fericire şi noi succese în munca rodnică pe ca­re o desfăşoară. In clipa cînd se vesteşte începutul noului an, să închinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, constructor al socialismului! La mulţi ani, iubiţi tovarăşi şi prieteni ! REVELION 1962... CARNAVALUL TINEREŢII .. Trompeţii anunţă deschiderea tra­diţionalului carnaval al tinerilor din Capitală. Palatul Republicii este lumi­nat feeric. Spaţioasele lui saloane au îmbrăcat in această seară haina de carnaval: serpentine multicolore, pe­pite strălucitoare, desene groteşti, sur­prize... Decorul e completat cu măşti. Pierrot se plimbă la braţ cu Colom­­bina. Intr-un colţ, o discuţie aprinsă intre un cavaler medieval şi un..­ cos­monaut. Dincoace, iată o pereche... potrivită : o olandeză dolofană, val­sează cu... Pristanda, eroul lui Cara­­giale ! Recunoşti totuşi lesne figuri de tineri şi tinere intilnite la panou­rile de onoare din fabricile şi uzinele bucureştene, elevi şi studenţi sirguin­­cioşi la învăţătură, fruntaşi in activi­tatea obştească, veniţi să petreacă îm­preună revelionul. ...Ultimele minute ale anului. Pen­tru cîteva momente dansul încetează. Strinşi in grupuri, tinerii ascultă cu­­vintarea tovarăşului Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej rostită la posturile noastre de radio şi televiziune. Cele 12 bătăi care vestesc încheierea unui an de muncă plin de succese şi venirea noului an, sunt acoperite de urate şi ovaţii. Se toastează, se ciocnesc pa­harele: „BUN VENIT, 1962 !“ Carnavalul se mută in curtea Pala­tului. Sus — joi de artificii; jos — hora prieteniei. Şi — bineînţeles — la sfirşit, îndrăgita Periniţă. Dar iată că sosesc doi musafiri intr-o limuzină elegantă. E Moş Gerilă şi micu­ţul 1962! Surpriza e plăcută. Iubiţii oaspeţi sint purtaţi pe braţe pină in faţa microfonului, unde Moş Gerilă predă ştafeta Noului an Petrecerea e un toi. Pe scene se perindă tineri şi tinere in concursuri organizate ad-hoc, pentru titlul de cel mai bun recitator, de cel mai bun solist vocal, şi pentru „titlul“ de,, cea mai frumoasă fată (­steaua carnava­lului“). In săli­­ special amenajate au loc adevărate întreceri sportive : se aruncă la ţintă cu săgeţi mici de tablă şi cercuri... „Măştile“ plasate pe pri­mele locuri au ceva din siguranţa spe­cifică a sportivilor. Firesc, printre acestea se află maestrul sportului Ion Roşu, recordman mondial la paraşu­tism, trăgătoarea Maria Antonescu de VASILE TOI­AN MIRCEA TUDORAN (Continuare în pag. a 3-a) In noaptea de revelion la Palatul Republicii : Au venit colindătorii ! Fnni • Gli Amuza ECHIPA PETROLUL A TERMINAT NEÎNVINSA TURNEUL ÎN INDONEZIA —în ultimele două­ jocuri, la Medan şi Djakarta, fotbaliştii ploieşteni au diştilat la acelaşi scor: * RADIOGRAMA DIN MEDAN, DE LA TRIMISUL NOSTRU SPECIAL. Echipa de fotbal Petrolul şi-a conti­nuat turneul în Indonezia jucind vineri 29 decembrie la Medan (insula Suma­tra) cu selecţionata oraşului. Compor­tarea de pină acum a fotbaliştilor ro­­mâni a mărit interesul pentru această partidă: pe stadionul Teladan au luat joc peste 40.000 de spectatori. Ei au a­­sistat la un joc dinamic. In viteză, spectaculos, la capătul căruia Petrolul a obţinut o nouă victorie, la scorul de 7—1. Jucătorii Petrolului — in ciuda căldurii înăbuşitoare — au practicat un joc excelent, învingînd un adversar (antrenat de vestgermanul Hoffmann) care a făcut totul ca să obţină un re­zultat favorabil. Cele şapte goluri ale Petrolului au VASILE GRADINARU (Continuare in pag. a 5-a) Duminică, la Predeal, a fost inaugurat sezonul de schi 1962 ! Mihai Bucur şi Hana Micloş ciştigători la slalom special, Petre Dinu şi Elena Tom, in probele de fond Mihai Bucur a debutat in sezonul de schi al anului 1962 cu o frumoasă victorie in cursa de slalom special. Numeroşi turişti, aflaţi la odihnă în frumoasa noastră staţiune de iarnă Predeal, au ţinut să asiste duminică, în ultima zi a anului, la concursul inau­gural al sezonului organi­zat de federaţia de specia­litate, înşiruiţi de o parte şi de alta a pârtiei de sla­lom special de pe Clăbu­­cet, ei au avut parte de un timp admirabil şi de... probe spectaculoase. Fireşte, in acest con­curs, pe programul căruia „specialul“ a deţinut „exclusivitate“, punctul de atracţie l-a constituit cursa seniorilor. Bine pregătiţi pentru început de sezon, fruntaşii schiului nostru alpin au avut o compor­tare remarcabilă, răsplătită cu vii aplauze de spectatori. învin­gător a ieşit Mihai Bucur (la fel de bun în ambele manşe), dar şi urmă­torii clasaţi, Ion Zangor şi Cornel Tăbăraş, au „venit“ foarte aproape de cîştigător. La sfîrşitul manşei I (traseu de 280 m, cu o diferenţă de nivel de 120 m şi cu 43 porţi) cel mai bun re­zultat fusese realizat de Mihai Bucur (38,9 sec). Principalii săi adversari, pentru manşa a II-a, rămăseseră Ion Zangor (39,7), Cornel Tăbăraş (40,0) şi Gh. Bălan (40,3). Unul din favo­riţii probei, Kurt Gohn (care căzuse în manşa I) a plecat „deschizător“ al manşei următoare, după care disputa finală a început. Se pleacă, conform regulamentului, în ordine inversă, con­curenţii avînd acum de parcurs un traseu mai ritmic, care solicită pro­tagoniştilor mai mult cunoştinţele teh­nice şi viteza de execuţie. Pornit pri­mul din grupul celor care ţintesc lo­cul I, Mihai Bucur face din nou o G. NICOLAESCU (Continuare in pag. a 4-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI­VĂ 1 Organ al Uniunii de Cultura Fizică și Sport din R. P. Romina ANUL XVIII — Nr. 3955 Joi 4 ianuarie 1992 8 pa­gini 25 Pani Hocheiştii inaugurează activitatea internaţională pe 1062 Astă-seară, Selecţionata Bucureşti—Kiadno S.O.N.P. o prezentare a valoroşilor oaspeţi cehoslovaci Astă-seară, jucătorii noştri de ho­chei pe gheaţă fruntaşi inaugurează seria întîln­irilor internaţionale ale sportivilor români pe 1962, pe gheaţa artificială a patinoarului din parcul „23 August“ ei vor primi replica pu­ternicei formaţii cehoslovace Kladno SONP, într-o partidă atractivă, aş­teptată cu viu interes de publicul bucur­eştean. Oaspeţii­­ sosiţi în ţara noastră pentru un turneu de trei-patru jocuri — au deplasat cea mai bună garni­tură, cea cu care joacă în campiona­tul ţării lor şi din­ care fac parte numeroşi internaţionali. Dar, înainte de orice alt comentariu, să vă facem cunoştinţă cu totul deplasat: Kulicek şi Vojta (portari), S. Ba­­cilek, Müller, Posptsil. Landa şi Fric (fundaşi), Wimmr. Prosek, Volek, Wolf, Karas, Fröhlich. Markup, Rys, Naprstek, Şubr, Fronek, Bartoş. Dintre jucătorii de mai sus, cel mai în formă la ora actuală este Prosek. El face parte din lotul echi­pei R.S. Cehoslovace care se pregă­teşte pentru campionatele mondiale de la Colorado Springs și a jucat în toate partidele reprezentativei ceho­slovace din acest sezon, in linie cu Dolana și Bukac. Deși in echipa re­prezentativă joacă pe stingă, în echipa Kladno Prosek apare ca centru al primei linii, fiind încadrat pe dreapta de Wimmr (cunoscut publicului nos­tru din recenta evoluţie la Bucureşti a reprezentativei B a ţării sale) şi pe stingă de o mare speranţă a hocheiu­lui cehoslovac, Volek, in virstă de 18 ani. Caracteristic pentru echipa Kladno este faptul că ea îmbină ela­nul tinereţii cu experienţa şi matu­ritatea cîtorva vechi internaţionali. Astfel, în afară de Prosek despre care am vorbit, Kladno mai numără în rtodurile sale pe portarul Kulicek, pe fundaşul Bacilek (care timp de opt ani n-a lipsit din prima garnitură a R.S. Cehoslovace, şi care are azi 32 de ani) şi pe atacanţii Wolf şi Fröh­lich, care au fiecare la activ nume­roase apariţii in echipa ţării la cam­pionatele mondiale sau olimpice, In afara acestora, îl vom revedea pe por­tarul echipei B, care a jucat recent R­U. (Continuare In pag. a 5-a) La Kiev, echipa de hochei a R. P. Romine a întrecut selecţionata R. S. S. Ucrainene cu 6-2 şi 8-2. (Citiţi în pag. a 5-a amănunte asupra jocurilor)

Next