Sportul Popular, iulie 1962 (Anul 17, nr. 4058-4075)

1962-07-02 / nr. 4058

O demonstraţie a măiestriei şi curajului ori dimineaţă mii de bucureşten­i au privit cerul clătinînd nemulţumiţi, din cap. Prea era jos şi prea des plafonul de nori. Soarele nu se vedea de joc. Se va ţine oare marea demonstraţie aviatică ? Fără să mai aştepte răspunsul ei au plecat, totuşi, mic şi mare, spre aeroportul inter­naţional Băneasa, in speranţa că cerul se va limpezi şi soarele le va zîmbi din nou ca in zilele anterioare. Cum de altfel s-a şi întimplat... ! L­a ora 11 o rachetă cu trei stele verzi s-a înălţat in văz­duh vestind începutul marii demonstraţii de aviaţie sportivă, cu prilejul deschiderii concursului in­ternaţional de paraşutism sportiv al R.P.R. Primii au evoluat construc­torii de aeromodele, realizatorii mi­niaturalelor aparate de zbor. Maestrul sportului Ştefan Purice face o aplau­dată demonstraţie de aeromodele cap­tive. Minusculul avion, cu un motor de cîţiva cmc, scoate un bîzlit pre­lung, părînd un ...bondar în compa­raţie cu uriaşii săi fraţi, aflaţi pe iarbă în aşteptarea decolării. Puţin mai tirziu a luat startul maestrul sportului Mircea Finescu, pe un planor de construcţie româ­nea­s­­că, remorcat de pilotul sportiv T. Comănescu. La numai citeva minu­te se pierd in zare şi planoarele conduse de Mihai Adăscăliţei, Ion Şoflete şi George Georgescu. Pînă cinci cei patru iau înălţime, V. Pislaru şi N. Mihăilă evoluează în faţa publi­cului în planoare remorcate de au­­tomosor, efectuînd citeva ture de zbor lin cu aterizări spectaculoase, venind un zbor razant peste capetele spec­tatorilor. Numeroase aplauze culeg în continuare exerciţiile efectuate in formaţie de cele trei planoare ple­cate înainte şi demonstraţia de înal­tă clasă a lui Mircea Finescu, de­ţinătorul insignei de aur cu diamant a F.A.I. S­pre carlingile avioanelor se îndreaptă paraşutiştii. Sunt gata de salt : Elena Băcăoanu, Ion Negroiu, Vasile Sebe, recordmanul absolut Gheorghe Iancu, Ion Roşu, instructorul Mihai Sidlefki şi alţii. Deasupra aeroportului planează un avion din care se desprind paraşutiş­tii. Cupolele multicolore de mătase se deschid umplînd parcă cerul cu... ciupercile paraşutelor. Sportivii mi­­nuiesc cu măiestrie suspantele, lăr­gind sau strîmtind fanta, şi ating pă­­mîntul la locul dorit, unii în cercul marcat de steguleţe, alţii in imedia­ V. CHIOSE I. DUMITRESCU (Continuare in pag. a 2-a) Finalele la... înălţime • UN MECI MEMORABIL : C ANTON­­ P. DOBRE • GHEORGHIU ÎNVINS DE OLTEANU ! • DINU A REEDITAT... LOVITURA ÎN MECIUL CU PINTILIE De neuitat va rămîne finala cam­pionatelor republicane disputate sim­­bătă seara in „potcoava“ de la Re­publicii. Dacă performanța realizată de boxerii de la Dinamo şi Steaua — primii cucerind trei iar ceilalţi două titluri este normală — in schimb cea obţinută de pugiliştii constăriţeni a produs o surpriză. Cele două titluri de campioni ai ţării realizate de Dinu şi Neagu Vasile dovedesc seriozita­tea şi competenţa cu care antrena­CAMPIONII REPUBLICANI DE BOX - EDIŢIA 1952 Muscă—CONSTANTIN CIUCA; Cocoş - NICOLAE MIN­ORCA,­U ; Pană — ANDREI OLTEANU; Semiuşoară — ION DINU; Uşoară - IOSIF MIHALIC; Semimijlocie — ANTON CON­STANTIN ; Mijlocie mică — VASI­LE NEAGU; Mijlocie — ION MONIKA; Semigrea — MIHAI NICOLAU, Grea - VASI­LE MARIUŢAN. rul Nicolae Buză se ocupă de spor­tul cu mănuşi in Constanţa. De ase­menea, aprecieri elogioase se cuvin antrenorului Traian Ogrinjeanu nu numai pentru faptul că elevul său Anton Constantin a reuşit să-şi ad­judece titlul de campion, ci­, mai ales, pentru stilul „curat“ pe care-l promovează printre elevii săi. FILMUL MECIURILOR Desigur, nimeni nu se aștepta ca tinărul din Medgidia, A. Iliescu, să treacă de valorosul Ciucă. In ge­neral, boxerul bucureștean a dominat cu autoritate ringul furnizînd alături de adversarul său o dispută intere­santă, curată, în care arbitrul de ring, E. Lazăr, a intervenit de puţine ori. Normal, Ciucă a obţinut decizia, cucerind astfel primul său titlu de campion al ţării la seniori. Disputa dintre N. Mîndreanu şi N. Puiu pro­mitea mult după primele schimburi de lovituri. Mai decis decit în parti­dele anterioare, Mîndreanu a pornit hotărît la ofensivă folosind cu regu­laritate lovituri duble la plex. Puiu, probabil că acuză loviturile pe care le recepţionează deoarece se menţine într-o strictă defensivă, trimiţind ra­reori lovituri de îrrtimpinare. Din păcate insă, el nu şi-a controlat bine lovitura, ţintind In repriza a doua Foto : P. Romoşan sub centura adversarului, astfel că Mîndreanu a fost trimis pentru mai muite minute la podea. K.O. ? Nu, desigur, arbitrul Boamfă cerîrtd des­calificarea lui Puiu. PRIMA SURPRIZA Nici Gheorghiu şi nici numeroşii spectatori nu credeau într-o victorie a C. RAICU (Continuare In pag. a 2-a) Iată faza in care Tănase Pintilie (stingă) e făcut K.O. El reuşeşte, in primul moment sa eschiveze dar imediat Dinu ii expediază la podea. STUDENŢII BUCUREŞTENI AU DOMINAT CATEGORIC CAMPIONATELE UNIVERSITARE DE ATLETISM CLUJ­­ (prin telefon de la trimisul nostru). Timpul friguros (7 grade) şi ploios a influenţat desfăşurarea În­trecerilor finale ale campionatelor re­publicane universitare pe anul 1962. In­ aceste­­ condiţiuni, mai ales că şi pista a fost moale, unele din rezulta­tele înregistrate pot primi calificati­vul de excelent. Ne gindim in special la performanţele înregistrate de Vale­ria Jurcă, învingător în trei probe. Iată campionii universitari pe a­­cest an: BĂRBAŢI : 100 m: V. Jurcă (Buc.) 10,8; 200 m: V. Jurcă 21,7; 400 m: S. Todea (Buc.) 51,0; 800 m: 1. Biro (Buc.) 2:00,6; 1.500 m: 1. Biro 4.08,0; 5.000 m: V. Zaneti (Cluj) 15:48,2; 1(0 mg: L. Preda (Buc.) 15,2; 400 mg: 1. Marconi (Timiş.) 56,3; lungime: V. Jurcă 7,40; triplu: O. Viscopoleanu (Cluj) 14,91; înălţi­me: C. Porumb (Cluj) 2,02; prăjină: A. Savin (Buc.) 4,10; greutate: St Pernek­ (Tg. M.) 14,52; disc: M. Plev (Timiş­) 42,16; suliţă: W. Sokol (Buc.) 59,32; ciocan: C. Muşat (Buc.) 52,58; 4x100 m: București 44,4; 4x400 m: 3:30.8. FEMEI : lflfl m: G Palade (Buc.) 12,7; 200 m: V. Palade 26,5; 400 m: R. Stanciu (Buc.) 64,5; 800 m: R. Stanciu 2,25,7; 80 mg: M. Budan (Buc.) 11,8; lungime: Ol. Borangic (Buc.) 5,49; înălțime: R. Ciungan- Dincă (Buc.) 1,51; greutate: A. Gurău (Buc.) 13,83; disc: El. Cosac (Buc.) 41,97; suliţă: S. Stoica (Buc.) 38,45; 4x100 m: București 50,5; 4x400 m: Timişoara 8:04,0. După două zile de întreceri clasa­mentul general pe echipe se prezintă astfel: 1. Bucureşti 322 p; 2. Cluj 125 p; 3. Timişoara 122 p. TIBERIU STAMA FLORICA GRECESCU 2:08,9 PE 800 m­ In cadrul unui concurs atletic des­făşurat sîmbătă în Capitală maestra sportului Florica Grecescu a reuşit un rezultat foarte bun (2:08,9) pe 800 m, pînă la sfirşitul săptămînii trecute, a zecea performanță mondială a sezo­nului. PROLETART DIN TOATE TrRTT.E, VNTTT V ff Organ al Uniunii de Cultura Fizică și Sport din R. P. Romina ANUL XVIII — Nr. 4058 $ Luni 2 iulie 1062 4 pagini 25 bani IERI S-A DISPUTAT ULTIMA ETAPĂ IN CATEGORIA A LA FOTBAL Campionatul categoriei A și-a consu­mat ieri ultima sa etapă. Au mai ră­mas de disputat două jocuri: Rapid — P­etrolul, care are loc astă-seară pe sta-­­­dionul Republicii, şi Dinamo Bucureşti — Minerul, programat pentru sîmbătă. Practic, însă, campionatul este jucat. Chiar dacă Petrolul cîştigă astăzi, este greu de presupus că Dinamo ar putea pierde la B­u­cure­şti meciul cu Minerul. Astfel incît, Dinamo Bucureşti nu poate scârbi titlul din mină. In schimb, aşa cum se „limpeziseră apele“ încă din penultima etapă, situaţia din coada clasamentului este perfect clară. Jiul Petrila, Metalul Tirgovişte şi Dinamo Piteşti se vor înapoia în ca­tegoria B după un singur an de... staniu în prima categorie. Dintre rezultatele de ieri sunt de re­ţinut meciul nul de la Timişoara, victoria Progresului la Braşov (unde St. roşu a confirmat surprinzătorul său declin de formă din finalul campionatului), şi , scorul realizat — fără efect, insă, — de Jiul in dauna Metalului. Steaua, U.T.A. şi Ştiinţa Cluj au obţinut suc­cese scontate, la scoruri concludente. Int­r-un ciubul o etapă calmă, cu pa­tru victorii acasă, una in deplasare şi un îneci nul, cu multe goluri (25), cu rezultate normale şi cu citeva jocuri interesante, In care echipele eliberate de goana după puncte s-au preocupat mai mult de aspectul tehnic şi specta-­­ cular al partidelor. Cum ar trebui să facă mereu... ULTIMA ETAPA Ştiinţa Timişoara — Dinamo Bucu­reşti 2—2 (1—2). Steaua Bucureşti — Dinamo Bacău 3—0 (1—0). U.T.A. Arad — Minerul Lupeni 2—0 (1—0). Ştiinţa Cluj — Dinamo Piteşti 5—1 (2-0). St. roşu Braşov — Progresul Bucu­reşti 1—2 (1—1). Jiul Petrila — Metalul Târgovişte 7—0 (4—0). CLASAMENTUL REZULTATULF ULTIMI­I I T­PL A CAMPIONATULUI DL tinich­ Jiul — Metalul 5—1 (2—0), Steaua — Dinamo Bacău 4—1 (2—0), U.T.A. — Minerul 1—3 (0—2), St. roşu — Pro­gresul 3—1 (3—1), Ştiinţa Timişoara — Dinamo Bucureşti 2—3 (1—1) şi Ştiinţa Cluj — Dinamo Piteşti 2—2 (0—1). In urma acestor rezultate, Steaua a ocupat locul I cu 41 puncte, urma­tă de Dinamo Pitești cu 40 puncte. 1. Dinamo Buc. 25 13 S 4 55:31 34 2. Petrolul Pr. 25 13 6 6 55:31 32 3. Progresul Buc. 21i 12 7 7 47:32 31 4. St. roșu Bv. 26 13 3 10 52:3S ÎS 5. Rapid Buc. 25 10 7 8 36:33 27 6. Din. Bacău 26 11 5 10 35:36 27 7. Ştiinţa Cluj 26 10 6 10 46:44 26 8. ştiinta Tim. 26 10 5 11 38:42 25 9. Steaua BUC. 26 10 4 12 53:45 24 10. U.T.A. Arad 36 9 6 11 42:41 24 11. Minerul I­upent 25 11 1 13 21:44 23 12. Jiul Petrila 26 8 6 12 39:49 22 13. Metalul TgV. 23 7 5 14 33:66 14 14. Dinamo pitesti 26 7 3 16 35:52 17 Ştiinţa Timişoara şi Dinamo Bucureşti la egalitate: 2-2 (1-2) TIMIŞOARA 1 (prin telefon). — Peste 15.000 de spectatori au asistat la o întilnire în care o repriză s-a deo­sebit net de cealaltă. Oaspeţii au domi­nat primele 45 minute, cînd rezultatul le-a şi fost favorabil (2—0, apoi 2—1), etalînd cunoştinţe tehnice avansate, fapt pentru care înaintarea şi halfia au cules numeroase aplauze. Am reţinut în mod deosebit focul lui Varga, Ştefan, Nunz­weiller ÎV şi Ene 11. După pauză gaz­dele îşi revin, încetul cu încetul, pun stăpînire pe joc şi creează acţiuni peri­culoase prin Lereter, Mi­aru şi Mano­­lache. Acest lucru a fost favorizat şi de faptul că dinamoviştii s-au apărat su­pranumerit în vederea menţinerii re­zultatu­lui. Ultimul sfert de oră s-a ca­racterizat printr-un adevărat iureş la poarta dinainovisti. In acest râstimp in­tervine şi egalarea şi puţin a lipsit ca localnicii să termine victorioşi. Cele două echipe au depus eforturi pentru a furniza un joc Cit mai plătit, acţionînd degajat pînă în min. 37 d­nil arbitrul Ion Dobrin (Petroşeni) a început seria greşelilor, fluierind apoi în com­pensaţie. Citeva momente mai importante: In min. 14 Miţaru ratează, apoi peste un P. VELTAN, coresp. (Continuare în pag. a 3-a) S-A ÎNCHEIAT prima jumătate a campionatului de rugbi A luat sfîrşit turul campionatului republican de rugbi. In ultima etapă, au putut fi observate o serie de lip­suri în organizare şi arbitraj: nepre­­zentarea arbitrilor delegaţi, neprezen­­tarea la timp a jucătorilor, rezerve neechipate pentru a putea oricînd să intre pe teren (cazul de la meciul Unirea — CSMS Iaşi), greşeli seri­oase de arbitraj, arbitrii de margine improvizaţi şi necompetenţi, jocuri în acelaşi timp pe stadioane diferite şi la mare­ distanţă. Este de dorit ca federaţia de specialitate să ia măsuri serioase pentru ca în retur asemenea lucruri să nu se mai repete. GRIVIŢA ROŞIE—ŞTIINŢA BUCUREŞTI 24—6 (15—6) Partida a fost în general la discre­ţia rugbiştilor de la Griviţa şi numai primele 15 minute, cind scorul a fost alb, ca şi ultimele 10 minute, cind studenţii au reuşit să înscrie cele şase puncte, au oferit un joc mai va­loros. Rugbiştii de la Ştiinţa n-au putut da o replică mai viguroasă prin faptul că le-a lipsit un joc mai orga­nizat. De asemenea, ei au dovedit şi neseriozitate (şi-au permis să intre cu 13 oameni pe teren şi doar pe par­curs au reuşit să-şi completeze for­maţia). Cu acest fel de a vedea lu­crurile este foarte greu să cîştigi un joc, mai ales în faţa unei formaţii de talia Griviţei. DINAMO BUCUREŞTI — METALUL 6-3 (3—3) Acest joc a fost destul de confuz şi fără perspectivă, dacă ne gindim la formaţiile care au jucat. Scorul final a fost stabilit abia în min. 79 de joc, prin Dragomir, în favoarea dinamoviştilor. Acest fapt se datoreş­­te în primul rind greşelii tactice a di­namoviştilor care au jucat marea ma­joritate a baloanelor pe inaintare, cu­ N. BARBAUTEAN. (Continuare la parti­n 2­ a1, V. Moraru (Griviţa Roşie) înscrie sub privirea lui Doiii Pavel (Ştiinţa Buc.) care nu­­ poate interveni.

Next