Sportul Popular, august 1962 (Anul 17, nr. 4076-4092)

1962-08-02 / nr. 4076

HELSINKI­­ (prim telefon de la trimisuri nostru special). Ziua a doua şi a treia a Jocu­rilor sportive internaţionale au fost marcate de alte între­ceri interesante şi spectaculoa­se, îndietate cu performanţe bune. Sportivii români au reu­şit să obţină rezultate bune, cucerind 4 medalii de aur,­­ de argint şi una de bronz, pre­­cum şi alte succese în întrece­rile sportive. Primii care se cuvine a fi e­­videnţiaţi sunt, desigur, ANA BEŞUANU, câştigătoarea probei de 100 m cu timpul de 12,4 sec., GHEORGHE BANU, învingă­tor la săriturile de la platfor­ma de 10 metri (144,60 p.­­, şi de la trambulina de 3 m­, precum şi selecţionata de vo­lei (tineret) a ţării noastre, care au cucerit medalii de aur, Olimpia Catarama (48,10 m la aruncarea discului), Olga Bo­­rangic (5,89 m la săritura în lungime), Eugen Ducu (2,00 m la înălţime), Constantin Gre­­cescu (14:27,9 la 5.000 m), Zoe Reznîcenco (1:27,3 la 100 m bras şi 3:10,2 la 200 m bras)­ au cucerit în probele res­pective medalia de argint a Jocurilor sportive din cadrul Festivalului, luptătoarea Mă­­riuca Rotaru a cucerit meda­lie de bronz. După cum se ştie, în capi­tala Finlandei se desfăşoară simultan Jocurile sportive din cadrul Festivalului şi concursu­rile demonstrative. Ziua de marţi a fost dominată de probele de atletism. „Racheta cosmică“ a atletismului sovie­tic, recordmanul mondial Va­leri Brumei, s-a situat în cen­trul atenţiei generale. Atletul sovietic a concurat excepţional, cîştig­md proba de săritură în înălţime cu o performanţă ex­celentă — 2,22 m. Valeri Bru­mei a trecut din prima încer­care înălţimile de 2,10 m, 2,13 m, 2,16 m, 2,19 m şi apoi 2,22 m. El a încercat apoi să sta­bilească un nou record mon­dial, cerînd oficialilor să ridice ştacheta la 2,27 m. Valeri (cum îi spune aici toată lumea lui Brumer) a fost aproape de rea­lizarea acestei performanţe, însă n-a reuşit. Iată alte cîteva re­zultate realizate In concursul de atletism. MASCULIN: 200 m: Lomiardze (U.R.S.S.) 22,1 sec.: disc. Piatkowski (R.P.P.) 57,37 m; Truseniev (U.R.S.S.) 57,28 m; Szecsenyi (R.P.U.); 56,62 m; înălţime: Iordanov (R.P.R.), Du­cu (R.P.R.), 2,00 m; 140 mg: Bali­­ hin (U.R.S.S.)) 14,7 sec.; Tomas (R.S.G) 15,2 sec.) Har­­jumpa (Finlanda) 15,4 sec.: 800 m: Odlozil (R.S.C.) 1:51,4; Savinkov (U.R.S.S.) 1:51,5; Rózsavölgyi (R.P.U.) 1:52,8; 5000 rrt: Bolotnikov (U.R.S.S.) 13:50,6; Vamoş (R. P. R.) 14:10,6; Suarez (Argentina) 14:17,0; 5000 m (în cadrul Jocurilor)­ Konov (U.R.S.S.) 14:03,7; Constantin Grecescu (R.P.R.) 14:27,9; Savati (Ja­ponia) 14:35,4; FEMININ: lungime: Tatiana Scelbanova (UJR.S.S.)) 6,49 m (în afara Jocurilor)); Iorgova TEODOR ROIBU (Continuare in pag. a 4-a) FESTIVALUL DE U HELSINK! NOI VICTORII ALE SPORTIVILOR ROMINI fp 4 medalii de aur, 6 de argint si 1 de bronz in întrecerile de mărfi şi miercuri Ana Sesuan, Gheorghe Banu, Florica Grecescu și echipa feminină de volei — învingători $$ Gimnastele concurează la Tampere @ A început turneul de lupte Tinara sprinteră Ana Bestan a ocupat primul loc la 100 m in întrecerile de la Helsinki întrecerile primei etape a Spartachiadei de vară a tineretului s-au bucurat de un inimos succes IN REGIUNEA IAŞI, PESTE 100.000 DE PARTICIPANT! Populara competiţie de mase, Spartachiada de vară a tineretu­lui a constituit şi anul acesta un minunat prilej pentru ca mii şi mii de tineri din oraşele şi satele regiunii Iaşi să-şi petreacă o par­te din timpul liber participind la frumoasele întreceri sportive orga­nizate de asociaţiile şi cluburile sportive în cadrul Spartachiadei de vară. Concursurile s-au bucu­rat de o participare numeroasă. Din datele primite pînă în prezent la consiliul regional UCFS Iaşi rezultă că pînă la 1 iulie la dife­ritele întreceri au participat peste 100.000 de tineri şi tinere. Com­­petiţia a cunoscut un frumos suc­ces mai ales în raioanele Birlad (26.000 de participanţi), Iaşi­ (15.800) şi Hîrlău (11.000). Ţi­­nind seama de numărul membrilor UCFS şi de posibilităţile existen­te merită evidenţiate consiliile ra­ionale UCFS Paşcani şi Negreşti care au reuşit să cuprindă un mare număr de concurenţi in în­trecerile din cadrul Spartachiadei de vară. Un fapt care merită scos in evidenţă este acela că, şi in acest an, atletismul a fost spor­­­­tul la care s-a înregistrat cel mai mare număr de participanţi: peste 31.000. Iată dar, o primă sarcină pentru tehnicienii din regiunea­­ noastră : aceea de a selecţiona şi , pregăti cele mai talentate elemen­te din rîndurile participanţilor la concursurile de atletism, in aşa fel incit rezultatele lor să fie din ce in ce mai bune in viitor. Este de asemenea de scos in evidență faptul că in numeroase localități întrecerile din cadrul Spartachiadei de vară au contri­buit la atragerea pe terenul de sport a unor mase largi de tineri şi tinere, la întărirea bazei mate­riale a asociaţiilor sportive, prin faptul că cu acest prilej au fost amenajate prin muncă ob­ştească o serie de terenuri spor­tive. Astfel, asociaţiile sportive din comunele Dumeşti, Trifeşti, Ţigănaş (raionul Iaşi), Laza, Lo­­povăţ, Ştefan cel Mare (raionul Vaslui) şi altele, au fost amena­jate numeroase baze sportive sim­ple. Rezultate slabe au fost obţi­nute în oraşele Iaşi şi Birlad. La Iaşi, de pildă, din cauza insufi­cientei preocupări a consiliului (Continuare în pag. a 2-a) ŞTIRILE ZOLL II CUPA CELOR 7 ORAŞE LA MOTOCICLISM „Cupa celor 7 oraşe“ în­­cheiata la Sibiu a revenit mo­­tocicliştilor de la Voinţa- Sibiu. Pe locurile următoare s-au clasat sportivii de la C.S.M. Reşiţa şi Voinţa-Timi­­şoara. Frumoasa iniţiativă a orga­nizării acestei competiţii tre­buie urmată şi de alte centre unde sportul cu motor se bu­cură de popularitate, ca Bra­şov, Tg. Mureş, Galaţi etc. In zilele de 3, 4 şi 5 august va avea loc la baza nautică, de la strandul ICAB-Bănea­­sa, finala campionatului repu­blican de navomodele. Partici­pă aproape 50 de concurenţi. Un lot de tineri canotori ai clubului sportiv Voinţa va evolua slujbătă şi duminică la Poznan, cîştigătorii etapelor regionale.­­ întreceri interesante se vor­­ desfăşura la categoriile velis- 8 re, viteză în circuit, autopro- 8 pulsate, teleghidate etc. pe lacul Malta, cu prilejul unor importante întreceri de caiac-ca-­­ noe. | CAIACIŞTII Şl CANOIŞTI ROMÎNI IN SUEDIA­­ Ieri dimineaţă a părăsit Capitala, îndreptindu-se spre Stock-­ holm, pe calea aerului, un grup de caiacişti şi canoişti romîni , care vor lua parte, la sfîrşitul săptămînii, la un concurs inter-­ naţional ce se desfăşoară pe un lac din apropierea capitalei­­ suedeze.­­ Din lot fac parte, printre alţii, Nicoară, Vernescu, Artimov,­­ Conţolenco, Pocora, Sidorov, Iacovici, Igorov. Au mai făcut­ deplasarea antrenorii Radu Huţan şi N. Navasari. UN INTERESANT CONCURS DE MAYOMODELE BOXERII DE LA VOINŢA SE PREGĂTESC Duminică dimi­neaţa, de la ora 10, se va disputa pe stadionul clu­bului Voinţa (la capătul tramvaiu­lui 5) o interesan­tă reuniune de verificare a lotu­lui V­oinţei, care urmează să se de­plaseze în R. D. Germană. Din pro­gramul galei des­prindem — printre altele — următoa­rele partide : To­ma Ilie — Nico­lae Aliuță, M.­­ Băloiu — G. Si- 5­monca (Cluj), D. S Ionescu — O. Ba- 5 ciu (Cluj), N. Mol­­a­dovan (Reghin) —­­ C. Paznicu (Iaşi), « O. Chenan (C-ţa)­­ — D. Miron.­­ CANOTORII DE LA VOINŢA CONCUREAZĂ ÎN R. P. POLONĂ . PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITIVAl Organ al Uniunii de Cultura Fizică și Sport din R.P. Romina ANUL XVII­ —Nr. 4076 Joi 2 august 1962 4 pagini 25 bani Partide spectaculoase in Campionatele internationale de tenis Citeva frumoase afirmări ale jucătorilor noştri Marţi toată ziua şi miercuri pînă la prînz, înfrîrrgmnd de­sele intervenţii ale ploii, com­petitorii internaţionalelor de tenis n-au lăsat răgaz terenu­rilor din parcul sportiv Progre­sul. S-au disputat intîlnirile din primele două tururi ale pro­belor de simplu. Pe tabelele afişate la intrarea tribunei centrale a început... trierea nu­melor înscrise cu litere roşii şi acum se întrevăd mai clar pretendenţii la titlurile de cam­pioni internaţionali ai R. P. Române, întrecerea masculină a ofe­rit cîteva frumoase afirmări ale jucătorilor noştri. Notăm, astfel, succesul tînărului Gh. Boaghe care a scos din con­curs pe tenismanul grec 1. Purpuras, după un meci deo­sebit de spectaculos. Boaghe arată un progres substanţial în execuţiile tehnice, foloseşte o gamă variată de lovituri (stopurile şi smeciurile sale au decis), este însă la fel de in­constant ca şi înainte, fapt care ii diminuează din potenţial. Re­prezentantul nostru a ciştigat cu 3—6, 6—1, 8—6. La numai o jumătate de oră după acest meci, Boaghe a intrat din nou pe teren, avînd de data aceasta în faţă pe campionul ţării, Ion Ţiriac. In faţa valorii adversarului şi a forţei lovitu­rilor sale, el n-a putut opune rezistenţă decit în setul doi, în care de altfel a şi condus. Scor : 6—2, 7—5 pentru Ţi­riac. Un rezultat remarcabil a obţinut D. Viziru. El l-a de­păşit pe al doilea jucător al Greciei, N. Kalivas, în numai două seturi: 7—5, 6—3. Şi alţi jucători străini au trebuit să încline steagul în faţa gazde­lor. Boseh a intrat în sferturi de finală învingind pe iugo­slavul Djttkkri (6—0, 6—3), la fel ca şi Bardan, calificat in dauna lui Jelici (6—2, 6—2), iar în turul precedent Cristea, in vervă, a transformat în sim­plă formalitate meciul său cu bulgarul Ranghelov (6—1, 6—1). Am aşteptat, in schimb, mai mult de la Mărmureanu (3—6, 3—6 cu Pialek) şi Geor­­gescu (1—6, 2—6 cu Ciupa­­rov I), ameridoi lipsiţi parcă de încredere în forţele proprii. Un meci spectaculos s-a ju­cat marţi după-amiază pe te­renul central între Kaloghe­­ropoulos şi Rákosi. Tinărul campion grec a ciştigat cu 6—0, 7—5 ajutat însă şi de numeroasele greşeli la serviciu şi voleuri ratate de adversarul său. V. RADU N. M­AR­DAN (Continuare în pag. a 4-a) Juniorul Gheorghe Boaghe şi-a îmbogăţit palmaresul invingin­­du-l pe jucătorul grec, I. Purpuras Foto : P Romosan TN TURNEUL BALCANIC DE FOTBAL STEAGUL ROŞU - OLIMPIAKOS 6-2 (4-0) (Citiţi amănunte in pagina a 3-a) Impresii de la campionatele mondiale de scrimă A­m plecat spre Buenos Aires, locul de desfăşurare a celei de a 26-a ediţii a Campiona­telor mondiale de scrimă, într-o dimineaţă călduroasă de iulie, împreună cu mine se afla Maria Vicol. N-am să insist prea mult asupra drumului pînă la Buenos Aires. Trei escale în Europa — Bruxel­les (18 ore!), Paris (24 de ore!) și Madrid, alta pe coasta de apus a Africii, la Dakar; apoi călătoria în noapte peste Atlantic, pînă la Rio de Janeiro, o nouă escală pe pământ brazilian, la Sao Paolo şi ajungem la punctul terminus al călătoriei noastre. O călătorie extrem de obositoare, pe o căl­dură sufocantă. La Buenos Aires, în schimb, unde am sosit în zori de zi, tem­peratura arăta puţin peste... 0 grade! Anotimp uscat, de iarnă. Tremurind puţin (plecasem din ţară destul de subţire, îmbrăcate), ne-am îndreptat spre legaţia ţării noastre. Primire extrem de familiară, cu urări de succes şi cu... un ceai fierbinte. Deşi obosite, n-am dormit decât 2-3 ore. Trebuia să ne prezentăm de urgenţă la directoratul cam­pionatelor, pentru a ne anunţa sosirea. La directorat, o surpriză neplăcută: seriile erau deja alcă­tuite! Discuţii, emoţii, intervenţii şi... modificarea listelor. A doua zi urma să ura­m pe planşe. După o noapte de odihnă, di­mineaţa, în ziua marii întreceri, pe terasa hotelului care ne găz­duia, Shareton, reflectam cu Mara asupra şanselor noastre. Speram să ajungem amîndouă în finală. Ne recîştigasem încrederea în puterile noastre, eram decise să arătăm tuturor că nu venisem în Argentina pentru a face o că­lătorie de agrement. I­ată-ne în sala clubului de gim­nastică şi scrimă din Buenos Aires, locul de desfăşurare a campionatelor mondiale. Eu a­­veam de înfruntat cîteva adver­sare deosebit de puternice, cu care mă mai întîlnisem în multe concursuri de mare anvergură. Printre aceste sportive se aflau sovietica Gorohova, italianca Mas­­ciotta, maghiara Iuhasz, ame­ricanca King. Dar, spre deosebire de alte confruntări sportive simi­lare, de data aceasta mi-am im­pus să ascult sfaturile Marei , de a trage cit mai calm şi de a nu renunţa la luptă, chiar şi atunci cind,­­ eventual, voi fi condusă. Aşa se face că am tras relaxat, ca la un concurs de antrenament, reuşind să trec destul de uşor prin serii, sferturi şi semifinale. Mara, in schimb, a „rămas“ în sferturi, datorită, în exclusivitate, modului părtinitor în care s-a ar­bitrat. Fiindcă Mara se dovedise bună, dar arbitrii au oprit-o din drumul ei către finală, au impie­­dicat-o să-şi arate adevăratele ei posibilităţi. Mara însă nu şi-a pierdut ela­nul.­­ — Lasă Olga, sunt convinsă că tu nu te vei lăsa î­­ncurajată de buna mea prie­tenă şi ascultindu-i sfaturile pre­ţioase’ (tot timpul ea m-a secon­dat cu multă pricepere şi dra­goste) am aşteptat liniştită tur­neul final. Primul asalt — cu Ragno. Rar mi s-a întîmplat ca această flore­­tistă italiancă să mă învingă. Şi totuşi, atacînd lung, în stilul ei caracteristic (Ragno este o trăgă­toare cu o alonjă apreciabilă), aceasta m-a întrecut. Puţin de­ OLGA SZABÓ maestră emerită a sportului, campioană mondială la floretă (Continuare In pag. a 2-a) Buenos Aires — iulie 1962 Cîteva clipe după cucerirea titlului de campioană mondială la floretă... Printre cei care au felicitat-o pe Olga Szabó a fost şi cunoscutul arbitru internaţional la scrimă, italianul Giuseppe Tosti.

Next