Sportul Popular, februarie 1963 (Anul 18, nr. 4180-4195)
1963-02-02 / nr. 4180
Se dezvoltă activitatea sportivă din raionul Satu Mare în ultimii ani activitatea sportivă din oraşul şi raionul Satu-Mare s-a dezvoltat simţitor. Astfel, dacă în anul 1947 existau un oraş şi raion doar 11 colective sportive, astăzi activează 74 de asociaţii sportive care cuprind peste 32.000 de membri UCFS. Asociaţiile sportive din raionul nostru dispun de un stadion cu o capacitate de circa 8000 de locuri, 32 de terenuri de fotbal, 6 terenuri de baschet (dintre care unul asfaltat), 4 arene de popice cu 2 piste (în oraş), 23 arene de popice, dintre care 8 betonate (in raion), 25 de terenuri de volei, 14 piste cu obstacole pentru Complexul sportiv, o bază sportivă (Voinţa) cu teren de baschet-volei, arenă de popice cu pistă dublă, sală de tenis de masă, sală de şah, 4 terenuri de tenis de cîmp, două săli pentru antrenamente la scrimă şi lupte, dotate cu materialele necesare, numeroase gropi de sărituri construite în curţile şcolilor medii, profesionale şi elementare din oraş şi raion, porticuri de gimnastică ş.a. Creşterea numărului de asociaţii sportive, a numărului de membri UCFS, ca şi amenajarea de noi şi noi baze sportive au făcut posibilă dezvoltarea continuă a activităţii sportive de masă şi de performanţă. An de an a sporit numărul participanţilor la marile competiţii sportive de mase. Spartachiadele tineretului, concursurile cultural-sportive, Cupa Agriculturii etc. au mobilizat la startul întrecerilor peste 30.000 de tineri şi tinere. O formă de activitate accesibilă maselor largi de oameni ai muncii o constituie gimnastica in producţie. La această formă a educaţiei fizice participă peste 7200 de muncitori şi muncitoare din 12 întreprinderi şi instituţii. In majoritatea asociaţiilor sportive se organizează in permanenţă campionatul asociaţiei la diferite ramuri sportive. Rostul acestor competiţii este de a asigura masei membrilor UCFS o activitate competiţională. In acelaşi timp ele duc la depistarea elementelor talentate, care urmează să fie îndrumate spre secţiile de performanţă. Astfel au fost promovaţi in secţiile diferitelor asociaţii sportivi talentaţi ca: Iosif Pavlovici, Vasile Grebur (lupte), Susana Tassi, Ecaterina Iencsik (scrimă), care au obţinut rezultate remarcabile, unii dintre ei fiind selecţionaţi mai târziu în loturile republicane. Ca urmare a muncii depuse de comisiile raionale de specialitate în prezent se desfăşoară campionate raionale la 10 ramuri sportive. La aceste campionate organizate la atletism, popice, tenis de masă, volei, baschet, handbal, fotbal şi şah iau parte numeroase echipe din oraş şi din comunele raionului. Printre sportivii raionului nostru care în ultimii ani au obţinut rezultate remarcabile se numără canotorii şi baschetbaliştii de la Şcoala sportivă de elevi (în campionatul de baschet al şcolilor sportive de elevi ediţia 1961—1962 băieţii au cucerit locul I iar fetele locul II). Clubul de radio-amatori de pe lingă consiliul raional UCFS a dat elemente de valoare lotului R.P.R. De pildă, sportivul Iosif Cuibuş a devenit campion naţional şi a reprezentat ţara noastră la concursul internaţional de radio-amatori „Vînătoare de vulpi“ care s-a desfăşurat anul acesta in Republica Socialistă Cehoslovacă, clasîndu-se pe locul 6 din 24 de participanţi. Numărul mare de competiţii ce se organizează în raionul nostru an de an, dă posibilitate sportivilor să obţină o clasificare sportivă superioară. In comparaţie cu anul 1948, cînd existau doar 87 de sportivi de categoria a III-a, astăzi avem 3 maeştri ai sportului (Elena Ferenczi — scrimă, Iuliu Szabó — şah, Ioan Todor —canotaj), 52 de sportivi la categoria I, 182 la categoria a H-a, 886 la categoria a III-a și 559 sportivi la categoria juniori. GH. LUPESCU preşedintele consiliului raional UCFS Satu-Mare CUM SE AMENAJEAZĂ UN PATINOAR NATURAL Patinoarele naturale se pot amenaja pe terenurile de sport din «gură (baschet, volei, fotbal, pistek* atletism), pe terenuri gazonate sau înierbate natural. De asemenea, lacurile şi rîurile îngheţate se pretează la amenajarea pe porţiuni limitate din suprafaţa lor, a unor patinoare naturale cu respectarea unor măsuri de siguranţă. Se presupune că suprafaţa pe care se amenajează patinoarul este plană şi orizontală şi că în apropiere se găseşte o sursă pentru alimentarea cu apă (hidranţi de grădină, de incendiu, izvor, pîriu etc.). Perimetrul platformei se delimitează cu ajutorul unor borduri din zăpadă a căror înălţime va depăşi nivelul gheţii cu 10—15 cm. Se îndepărtează zăpada in exces, lăsindu-se pe platformă un strat de zăpadă de cca ■ 15—20 cm care se bătătoreşte. Cu un furtun racordat la sursa de apă se stropeşte sub formă de ploaie platforma pînă ce zăpada şi cu apa se transformă intr-un fel de mortar de apă şi zăpadă. De reţinut faptul că această operaţie trebuie făcută seara, cind temperatura e in scădere. Simultan cu stropirea se nivelează suprafaţa cu lopata sau cu roluri din lemn. Spre a se elimina gronţurile. In următoarele 2—3 seri, sau dimineaţa dacă temperatura e coborîtă, se continuă stropitul cu apă pînă ce prin îngheţări succesive se obţine o peliculă de gheaţă a cărei grosime poate varia intre 3—5 cm. Pentru obţinerea unei suprafeţe drepte se utilizează un utilaj foarte simplu de confecţionat şi anume un butoi metalic, umplut cu apă caldă, montat pe o sanie, avînd o ţeava găurită prin care apa caldă curge pe o pînză de sac legată de sanie. Apa caldă prin intermediul pînzei de sac, uniformizează suprafaţa gheţii îndepărtînd prin topire micile asperităţi. Dimensiunile platformei pot varia în funcţie de suprafeţele disponibile şi destinaţia patinoarului. Pentru agrement dimensiunile de 30x40 m sunt minime. Pentru hochei pe gheaţă trebuie respectate condiţiile de amenajare și marcare prevăzute de regulamentul acestei ramuri de sport. In acest caz dimensiunea platformei este obligatorie de 30x61 m. Pentru patinatorii de viteză sau fond sunt indicate pistele de atletism de 400 m. Cu privire la patinoarele naturale amenajate pe lacuri sau râuri, după îndepărtarea zăpezii şi delimitarea perimetrului cu ajutorul bordurilor de zăpadă, se vor efectua operaţiunile de netezire a suprafeţei utilizîndu-se rolurile şi butonul cu apă caldă. Dacă necesitatea o impune se va proceda la formarea unei pelicule suplimentare de 3—4 cm de gheaţă peste suprafaţa îngheţată a rîului sau a lacului. Ţinem să atragem atenţia că grosimea gheţii suport va trebui permanent verificată spre a evita accidente produse de o eventuală rupere a gheţii. Şi acum citeva cuvinte despre exploatarea patinoarelor naturale. După desfăşurarea unui număr de antrenament sau ore de patinaj se va îndepărta zăpada provenită fie din ninsori, fie din gheaţa tăiată de patine. Este recomandabil ca in lipsa unor vestiare apropiate să se dispună in jurul platformei de gheaţă un număr de bănci necesare echipării sau odihnei patinatorilor. Din indicaţiile de mai sus credem că rezultă că amenajarea unui patinoar natural în actualul anotimp este o operaţie simplă la indemîna oricărei asociaţii sportive. ing. S. JUGA SPORTUL POPULAR Pag. a 2-a Nr. 4180 Gimnastica în producţie şi de înviorare la Rm. Sărat Asociaţia sportivă Steaua roşie I de pe lingă Fabrica de confecţii „1 Mai" a desfăşurat în ultimul timp o frumoasă activitate. Gimnastica in producţie stă în centrul I preocupării consiliului asociaţiei ! (preşedinte tov. Lascu Antohi). In fiecare dimineaţă la ora 10, pe platoul din curtea fabricii, munci- t torii şi muncitoarele din diferite secţii se aliniază frumos şi sub conducerea unor pricepuţi instruc- tori voluntari fac gimnastică timp de 10 minute. O altă asociaţie din localitate, unde se practică gimnastica în producţie este Voinţa Solidaritatea. Peste 80 de muncitori cooperatori din secţiile cizmărie, croitorie şi r cojocărie iau parte zilnic la pauza I de gimnastică. Printre instructorii voluntari care conduc cu pricepere şi conştiinciozitate exerciţiile gimnasticii in producţie se numără şi Vasile Buleandra, de la secţia de- I mărie. ★ La asociaţia sportivă Gloria de pe lingă Şcoala medie nr. 2 din Rm. I Sărat s-a introdus în urmă cu cîteva luni gimnastica de înviorare. In fiecare dimineaţă peste 70 de elevi din internatul şcolii, sub îndrumarea atentă a instructorilor, execută cu multă plăcere exerciţiile gimnasticii I de înviorare. ŞTEFAN CONSTANTIN corespondent CONDIŢII BUNE PENTRU ACTIVITATEA SPORTIVA LA SATE Asociaţia sportivă Voinţa Baia, raionul Istria, acordă toată atenţia bunei organizări şi desfăşurări a Spartachiadei de iarnă a tineretului. In acest scop, cu sprijinul Sfatului popular comunal, s-st" renovat clubul sportiv din comună. Clubul, dotat cu mese de şah şi de tenis, atrage seară de seară tot mai mulţi tineri şi vîrstnici, care vin aici să-şi petreacă cîteva ore în mod plăcut şi educativ. Şi în comuna Rimnicu de Jos, asociaţia sportivă a gospodăriei agricole colective „Ogorul“ a amenajat recent un frumos club. Din fondurile asociaţiei s-au cumpărat jocuri de şah, o masă de tenis etc. In cadrul asociaţiei se dispută concursurile Spartachiadei de iarnă a tineretului. Cu mult interes sunt urmărite întrecerile la tenis de masă, care se practică pentru prima oară în comună. S-au remarcat tinerii Dumitru Ţone, Constantin Bălan şi alţii. Concursul de popice a fost ciştigat de Ion Creţu. C. Dolniceanu, coresp. ŞAHIŞTII DIN TÎRNĂVENI IN INTRECERE Şahul este mult îndrăgit la Timnăveni şi în special printre cei de la A. S. Chimica. Sala de şah a clubului Combinatului chimic s-a dovedit neîncăpătoare cu prilejul întrecerilor din cadrul Spartachiadei. Fiecare partidă a fost viu disputată, iar cele mai bune rezultate au fost înregistrate de muncitorul Ioan Ştef, elevul maistru C. Fazakas și de dr. Adela Gesticone. . loan Hasasiu-coresp. GIMNASTICA IN PRODUCŢIE SE MAI PRACTICĂ DOAR ÎNTR-O SINGURĂ SECŢIE In urmă cu cîtva timp, gimnastica in producţie era practicată în mai toate secţiile uzinei Unirea din Cluj. Acum însă o mai practică doar vreo 50 de persoane de la serviciul tehnologic. In rest, s-a uitat de această activitate sportivă binefăcătoare. Ar fi timpul ca consiliul asociaţiei sportive de la uzina Unirea să se preocupe de reintroducerea gimnasticii în producţie in secţiile uzinei ! Guţu Octavian-coresp. SALĂ DE SPORT? In rindul de care urmează am să descriu o sală de sport. Dar, vrcă vă aud: — Teribil de... interesant! — Daţi-mi voie ! — Nimic! Toată lumea ştie cum arată o sală de sport... O putem descrie şi noi: pe albul imaculat al pereţilor stau fixate spalierele... — Să avem iertare ! — Mă rog... Pe mareul luciu al pereţilor stau fixate spalierele... — Nici aşa tiu-i bine. De ce, omule ? — Spalierele nu stau fixate — Dar cum stau ? — In cazul de faţă stau uneia peste altele, in vestiar. Adică, in fostul vestiar, fiindcă sportivii nu-l mai pot folosi din cauza materialelor depozitate osoi — Interesant. — V-am spus eu ! — Și cum fac sport ? — Îmbrăcaţi. — Cam incomod. — Da tr nu. Bocancii, de pildă, ii ajută foarte mult in jocul de tenis de masă — E ceva nou ? — Nu, e ceva vechi. Ştiţi, podeaua are unele... lipsuri. Lipsuri pe care le-a trecut in planul de muncă si consiliul asociației sportive respective. Dar, vorba aia, planurile trec, găurile râmii. — Sunt chiar așa de greu de acoperit ! — Aș, cu două scinduri le-ai pus capac la toate !... Acum, și vă descriu sala... Mesele de tenis sunt... — Verzi. — Nu, albe. De culoarea... prafului care te acoperă. — Bine, dar astea se pot şterge... — Parcă celelalte aparate din sală nu se pot şterge ? Ce, ele n-au aceeaşi... culoare ? Aşa ar putea fi strinse şi hirtiile Şi mucurile de ţigări din sală... — Şi membrii asociaţiei sportive stau cu miinile in sin ’ — Nu, fac sport. — In condiţiile astea neigienice? Şi nu ştiu că sănătatea... — Ştiu. Şi frică foarte bine. — Atunci? — E greu de spus. — De ce, omule ? — Fiindcă e şi mai greu de crezut. — Totuşi ? — Ei bine, sala de sport aparţine Şcolii tehnice sanitare■ din Capitală !... V. TOFAN — Foileton — Pe pirtia de schi a Clăbucatului din Predeal un grup de turişti încearcă să schieze