Sportul Popular, februarie 1963 (Anul 18, nr. 4180-4195)

1963-02-02 / nr. 4180

Se dezvoltă activitatea sportivă din raionul Satu­ Mare în ultimii ani activitatea sportivă din oraşul şi raionul Satu-Mare s-a dezvoltat simţitor. Astfel, dacă în anul 1947 existau un oraş şi raion doar 11 colective sportive, astăzi ac­tivează 74 de asociaţii sportive care cuprind peste 32.000 de membri UCFS. Asociaţiile sportive din raionul nostru dispun de un stadion cu o capacitate de circa 8000 de locuri, 32 de terenuri de fotbal, 6 terenuri de baschet (dintre care unul asfal­tat), 4 arene de popice cu 2 piste (în oraş), 23 arene de popice, dintre care 8 betonate (in raion), 25 de te­renuri de volei, 14 piste cu obsta­cole pentru Complexul sportiv, o bază sportivă (Voinţa) cu teren de baschet-volei, arenă de popice cu pistă dublă, sală de tenis de masă, sală de şah, 4 terenuri de tenis de cîmp, două săli pentru antrenamente la scrimă şi lupte, dotate cu mate­rialele necesare, numeroase gropi de sărituri construite în curţile şcolilor medii, profesionale şi elementare din oraş şi raion, porticuri de gimnas­tică ş.a. Creşterea numărului de asociaţii sportive, a numărului de membri UCFS, ca şi amenajarea de noi şi noi baze sportive au făcut posibilă dezvoltarea continuă a activităţii sportive de masă şi de performanţă. An de an a sporit numărul parti­cipanţilor la marile competiţii spor­tive de mase. Spartachiadele tine­retului, concursurile cultural-sportiv­­e, Cupa Agriculturii etc. au mobili­zat la startul întrecerilor peste 30.000 de tineri şi tinere. O formă de activitate accesibilă maselor largi de oameni ai muncii o constituie gimnastica in producţie. La această formă a educaţiei fizice participă peste 7200 de muncitori şi muncitoare din 12 întreprinderi şi instituţii. In majoritatea asociaţiilor sportive se organizează in permanenţă cam­pionatul asociaţiei la diferite ramuri sportive. Rostul acestor competiţii este de a asigura masei membrilor UCFS o activitate competiţională. In acelaşi timp ele duc la depistarea elementelor talentate, care urmează să fie îndrumate spre secţiile de performanţă. Astfel au fost promo­vaţi in secţiile diferitelor asociaţii sportivi talentaţi ca: Iosif Pavlovici, Vasile Grebur (lupte), Susana Tassi, Ecaterina Iencsik (scrimă), care au obţinut rezultate remarcabile, unii dintre ei fiind selecţionaţi mai târziu în loturile republicane. Ca urmare a muncii depuse de comisiile raionale de specialitate în prezent se desfăşoară campionate raionale la 10 ramuri sportive. La aceste campionate organizate la atle­tism, popice, tenis de masă, volei, baschet, handbal, fotbal şi şah iau parte numeroase echipe din oraş şi din comunele raionului. Printre sportivii raionului nostru care în ultimii ani au obţinut rezul­tate remarcabile se numără canotorii şi baschetbaliştii de la Şcoala spor­tivă de elevi (în campionatul de bas­chet al şcolilor sportive de elevi ediţia 1961—1962 băieţii au cucerit locul I iar fetele locul II). Clubul de radi­o-ama­tori de pe lingă consiliul raional UCFS a dat elemente de valoare lotului R.P.R. De pildă, sportivul Iosif Cuibuş a devenit campion naţional şi­ a re­prezentat ţara noastră la concursul internaţional de radio-amatori „Vî­­nătoare de vulpi“ care s-a desfăşu­rat anul acesta in Republica Socia­listă Cehoslovacă, clasîndu-se pe lo­cul 6 din 24 de participanţi. Numărul mare de competiţii ce se organizează în raionul nostru an de an, dă posibilitate sportivilor să ob­ţină o clasificare sportivă superioa­ră. In comparaţie cu anul 1948, cînd existau doar 87 de sportivi de ca­tegoria a III-a, astăzi avem 3 maeştri ai sportului (Elena Ferenczi — scri­mă, Iuliu Szabó — şah, Ioan Todor —­­canotaj), 52 de sportivi la cate­goria I, 182 la categoria a H-a, 886 la categoria a III-a și 559 spor­tivi la categoria juniori. GH. LUPESCU preşedintele consiliului raional UCFS Satu-Mare CUM SE AMENAJEAZĂ UN PATINOAR NATURAL Patinoarele naturale se pot ame­naja pe terenurile de sport din «gură (baschet, volei, fotbal, piste­­k* atletism), pe terenuri gazonate sau înierbate natural. De asemenea, lacurile şi rîurile îngheţate se pre­tează la amenajarea pe porţiuni li­mitate din suprafaţa lor, a unor pa­tinoare naturale cu respectarea unor măsuri de siguranţă. Se presupune că suprafaţa pe care se amenajează patinoarul este plană şi orizontală şi că în apropie­re se găseşte o sursă pentru ali­mentarea cu apă (hidranţi de gră­dină, de incendiu, izvor, pîriu etc.). Perimetrul platformei se delimitea­ză cu ajutorul unor borduri din ză­padă a căror înălţime va depăşi ni­velul gheţii cu 10—15 cm. Se înde­părtează zăpada in exces, lăsindu-se pe platformă un strat de zăpadă de cca ■ 15—20 cm care se bătătoreşte. Cu un furtun racordat la sursa de apă se stropeşte sub formă de ploaie platforma pînă ce zăpada şi cu apa se transformă intr-un fel de mortar de apă şi zăpadă. De reţinut faptul că această operaţie trebuie făcută seara, cind temperatura e in scă­dere. Simultan cu stropirea se nive­lează suprafaţa cu lopata sau cu roluri din lemn. Spre a se elimina gronţurile. In următoarele 2—3 seri, sau di­mineaţa dacă temperatura e cobo­­rîtă, se continuă stropitul cu apă pînă ce prin îngheţări succesive se obţine o peliculă de gheaţă a cărei grosime poate varia intre 3—5 cm. Pentru obţinerea unei suprafeţe drepte se utilizează un utilaj foarte simplu de confecţionat şi anume un butoi metalic, umplut cu apă caldă, montat pe o sanie, avînd o ţeava găurită prin care apa caldă curge pe o pînză de sac legată de sanie. Apa caldă prin intermediul pînzei de sac, uniformizează suprafaţa gheţii îndepărtînd prin topire micile asperităţi. Dimensiunile platformei pot varia în funcţie de suprafeţele disponi­bile şi destinaţia patinoarului. Pen­tru agrement dimensiunile de 30x40 m sunt minime. Pentru hochei pe gheaţă trebuie respectate condiţiile de amenajare și marcare prevăzute de regulamentul acestei ramuri de sport. In acest caz dimensiunea platformei este obligatorie de 30x61 m. Pentru patinatorii de viteză sau fond sunt indicate pistele de atletism de 400 m. Cu privire la patinoarele naturale amenajate pe lacuri sau râuri, după îndepărtarea zăpezii şi delimitarea perimetrului cu ajutorul bordurilor de zăpadă, se vor efectua operaţiu­nile de netezire a suprafeţei utili­­zîndu-se rolurile şi butonul cu apă caldă. Dacă necesitatea o impune se va proceda la formarea unei pe­licule suplimentare de 3—4 cm de gheaţă peste suprafaţa îngheţată a rîului sau a lacului. Ţinem să atra­gem atenţia că grosimea gheţii su­port va trebui permanent verificată spre a evita accidente produse de o eventuală rupere a gheţii. Şi acum citeva cuvinte despre ex­ploatarea patinoarelor naturale. După desfăşurarea unui număr de antrenament sau ore de patinaj se va îndepărta zăpada provenită fie din ninsori, fie din gheaţa tăiată de patine. Este recomandabil ca in lipsa unor vestiare apropiate să se dis­pună in jurul platformei de gheaţă un număr de bănci necesare echi­pării sau odihnei patinatorilor. Din indicaţiile de mai sus credem că rezultă că amenajarea unui pa­tinoar natural în actualul anotimp este o operaţie simplă la indemîna oricărei asociaţii sportive. ing. S. JUGA SPORTUL POPULAR Pag. a 2-a Nr. 4180 Gimnastica în producţie şi de înviorare la Rm. Sărat Asociaţia sportivă Steaua roşie I de pe lingă Fabrica de confecţii „1 Mai" a desfăşurat în ultimul­­ timp o frumoasă activitate. Gim­­­­nastica in producţie stă în centrul­­ I preocupării consiliului asociaţiei ! (preşedinte tov. Lascu Antohi). In­­ fiecare dimineaţă la ora 10, pe­­ platoul din curtea fabricii, munci- t torii şi muncitoarele din diferite secţii se aliniază frumos şi sub conducerea unor pricepuţi ins­truc-­­ tori voluntari fac gimnastică timp de 10 minute. O altă asociaţie din localitate, unde se practică gimnastica în pro­­­­ducţie este Voinţa Solidaritatea.­­ Peste 80 de muncitori cooperatori din secţiile cizmărie, croitorie şi r cojocărie iau parte zilnic la pauza I de gimnastică. Printre instructorii­­ voluntari care conduc cu pricepere­­ şi conştiinciozitate exerciţiile gim­­­­nasticii in producţie se numără şi­­ Vasile Buleandra, de la secţia d­e- I mărie. ★ La asociaţia sportivă Gloria de pe lingă Şcoala medie nr. 2 din Rm. I Sărat s-a introdus în urmă cu cîteva­­ luni gimnastica de înviorare. In fie­­­­care dimineaţă peste 70 de elevi din­­ internatul şcolii, sub îndrumarea atentă a instructorilor, execută cu­­ multă plăcere exerciţiile gimnasticii I de înviorare. ŞTEFAN CONSTANTIN corespondent CONDIŢII BUNE PENTRU ACTIVI­TATEA SPORTIVA LA SATE Asociaţia sportivă Voinţa Baia, ra­ionul Istria, acordă toată atenţia bu­nei organizări şi desfăşurări a Spar­­tachiadei de iarnă a tineretului. In ac­est scop, cu sprijinul Sfatului popular comunal, s-st" renovat clubul sportiv din comună. Clubul, dotat cu mese de şah şi de tenis, atrage sea­ră de seară tot mai mulţi tineri şi vîrstnici, care vin aici să-şi petreacă cîteva ore în mod plăcut şi educativ. Şi în comuna Rimnicu de Jos, a­­sociaţia sportivă a gospodăriei agri­cole colective „Ogorul“ a amenajat recent un frumos club. Din fondu­rile asociaţiei s-au cumpărat jocuri de şah, o masă de tenis etc. In ca­drul asociaţiei se dispută concursu­rile Spartachiadei de iarnă a tine­retului. Cu mult interes sunt ur­mărite întrecerile la tenis de masă, care se practică pentru prima oară în comună. S-au remarcat tinerii Du­mitru Ţone, Constantin Bălan şi alţii. Concursul de popice a fost ciştigat de Ion Creţu. C. Dolniceanu, coresp. ŞAHIŞTII DIN TÎRNĂVENI IN INTRECERE Şahul este mult îndrăgit la Timnă­­veni şi în special printre cei de la A. S. Chimica. Sala de şah a clubu­lui Combinatului chimic s-a dovedit neîncăpătoare cu prilejul întrecerilor din cadrul Spartachiadei. Fiecare partidă­ a fost viu disputată, iar cele mai bune rezultate au fost înregis­trate de muncitorul Ioan Ştef, elevul maistru C. Fazakas și de dr. Adela Gesticone. . loan Hasasiu-coresp. GIMNASTICA IN PRODUCŢIE SE MAI PRACTICĂ DOAR ÎNTR-O SINGURĂ SECŢIE In urmă cu cîtva timp, gimnastica in producţie era practicată în mai toate secţiile uzinei Unirea din Cluj. Acum însă o mai practică doar vreo 50 de persoane de la serviciul teh­nologic. In rest, s-a uitat de această activitate sportivă binefăcătoare. Ar fi timpul ca consiliul asociaţiei spor­tive de la uzina Unirea să se preo­cupe de reintroducerea gimnasticii în producţie in secţiile uzinei ! Guţu Octavian-coresp. SALĂ DE SPORT? In rindul de care urmează am să descriu o sală de sport. Dar, vrcă vă aud: — Teribil de... interesant! — Daţi-mi voie ! — Nimic! Toată lumea ştie cum arată o sală de sport... O pu­tem descrie şi noi: pe albul ima­culat al pereţilor stau fixate spa­lierele... — Să avem iertare ! — Mă rog... Pe mareul luciu al pereţilor stau f­ixa­te spalierele... — Nici aşa tiu-i bine.­­ De ce, omule ? — Spalierele nu stau fixate — Dar cum sta­u ? — In cazul de faţă stau uneia peste altele, in vestiar. Adică, in fostul vestiar, fiindcă sportivii nu-l mai pot folosi din cauza ma­terialelor depozitate osoi — Interesant. — V-am spus eu ! — Și cum fac sport ? — Îmbrăcaţi. — Cam incomod. — Da tr nu. Bocancii, de pildă, ii ajută foarte mult in jocul de tenis de masă — E ceva nou ? — Nu, e ceva vechi. Ştiţi, po­deaua are unele... lipsuri. Lip­suri pe care le-a trecut in planul de muncă si consiliul asociației sportive respective. Dar, vorba aia, planurile trec, găurile râ­mii. — Sunt chiar așa de greu de a­­coperit ! — Aș, cu două scinduri le-ai pus capac la toate !... Acum, și vă descriu sala... Mesele de tenis sunt... — Verzi. — Nu, albe. De culoarea... prafu­lui care te acoperă. — Bine, dar as­tea se pot şterge... — Parcă celelal­­­­te aparate din sală nu se pot şterge ? Ce, ele n-au aceeaşi... culoare ? Aşa ar pu­tea fi strinse şi hirtiile Şi mucurile de ţigări din sală... — Şi membrii asociaţiei sporti­ve stau cu miinile in sin ’ — Nu, fac sport. — In condiţiile astea neigienice? Şi nu ştiu că sănătatea... — Ştiu. Şi frică foarte bine. — Atunci? — E greu de spus. — De ce, omule ? — Fiindcă e şi mai greu de crezut. — Totuşi ? — Ei bine, sala de sport apar­ţine Şcolii tehnice sanitare■ din Capitală !... V. TOFAN — Foileton — Pe pirtia de schi a Clăbucatulu­i din Predeal un grup de turişti încearcă să schieze

Next