Sportul Popular, ianuarie 1964 (Anul 19, nr. 4369-4384)
1964-01-04 / nr. 4369
O dată cu venirea iernii, mii de tineri şi vîrstnici se pregătesc să ia drumul munţilor pentru a practica în timpul liber schiul, acest minunat sport de sezon. De la prima zăpadă, pînă tîrziu, în primăvară, pe pistele albe ale munţilor pot fi întîlniţi, alături de sportivii consacraţi şi numeroşi începători care se iniţiază în tainele schiului. Accesibil tuturor vîrstelor, schiul dă aceleaşi satisfacţii atît maestrului cît şi începătorilor, copiilor şi adulţilor. însuşirea şi perfecţionarea procedeelor de coborîre, frînare şi ocolire se realizează treptat, pe măsură ce schiorul îşi formează simţul echilibrului în condiţii variate de viteză şi teren. Acei care pentru prima oară îşi prind schiurile de picior trebuie să se obişnuiască cu ele, să facă deplasări pe teren plat şi uşor accidentat, şi numai după aceea să treacă la coborîrea pantelor mai înclinate. Poziţia pe care o ia schiorul în timpul coborîrilor variază în funcţie de pantă, zăpadă, viteză etc. în timpul coborîrii schiurile sînt apropiate şi paralele, greutatea fiind repartizată în mod egal pe ambele picioare. Corpul este semiflexat din articulaţiile gleznei, genunchiului, şoldului, fiind totdeauna proiectat perpendicular pe pantă. Braţele sunt îndoite din cot şi se ţin în faţă şi uşor lateral, cu pumnii la nivelul şoldurilor (fig. 1). Această poziţie permite un bun echilibru, schiorul poate reacţiona cu uşurinţă la declanşarea diferitelor procedee tehnice. La început coborîrea directă se execută pe pante mai puţin înclinate, bine bătătorite, pe care oprirea se face în contra pantă, prin pierdere de viteză. Numai după ce schiorul şi-a dobîndit un bun echilibru poate trece la coborîri pe piste mai abrupte, pe un teren mai accidentat. In acelaşi timp, el trebuie să treacă la însuşirea mecanismului coborîrii oblice. După învăţarea procedeelor de coborîre directă şi oblică, schiorul trebuie să-şi însuşească un mijloc de micşorare sau oprire a vitezei de înaintare. Se trece astfel la învăţarea plugului (fig. 2). în executarea plugului trebuie avute în vedere: depărtarea deopotrivă şi în acelaşi timp a cozilor, schiurilor, repartizarea greutăţii pe ambele schiuri şi trecerea schiurilor de pe toată talpa pe muchiile interioare. Trebuie, în acelaşi timp, să se treacă la însuşirea frînării în jumătate plug, care se execută prin coborîre oblică cu schiul din deal. Acesta se deplasează uşor şi se aşează pe muchia interioară. însuşirea acestor elemente tehnice creează premise pentru învăţarea ocolirilor din plug şi ocolirilor prin frînare. Ocolirea din plug, a cărei poziţie iniţială este plugul se execută trecînd greutatea pe schiul exterior. Genunchii sînt îndoiţi şi orientaţi spre interior, schiurile se menţin pe canturile interioare (fig. 3). Pentru a uşura învăţarea acestui procedeu se poate folosi următorul exerciţiu: coborînd în plug, se trece alternativ greutatea de pe un schiu pe celălalt. Ocolirile prin frînare se însuşesc după ocolirile din plug. Ele se execută din coborîre oblică, frînîndu-se cu schiul din deal, pe care se şi trece greutatea. Mecanismul este sincronizat cu mişcarea de rotaţie a trunchiului spre direcţia ocolirii şi cu avîntarea corpului. Schiul interior se strecoară în poziţie paralelă lîngă cel din vale (fig- 4); în cazul în care schiorul are unele deprinderi tehnice, nu se va insista asupra elementelor amintite, ci se va trece la însuşirea ocolirilor paralele. Se va începe în aceste situaţii cu ocolirea paralelă spre deal. Ocolirea paralelă spre deal se execută din poziţia de coborîre oblică. Schiorul pregăteşte ocolirea printr-o uşoară ridicare şi contrarăsucire a corpului spre vale. Senurile se pun pe toată talpa, cu greutatea egal repartizată pe picioare. Pentru început este bine să se insiste mai mult asupra acestui element, ajungîndu-se chiar la o uşoară alunecare laterală a schiurilor. După această pregătire, corpul se ghemuieşte gradat, o dată cu trecerea greutăţii pe schiul din vale, iar schiurile se trec progresiv pe canturile superioare (fig. 5). Ca exerciţii pregătitoare pot fi folosite: 1. derapajul lateral şi oblic; 2. din coborîre oblică se execută coborîrea schiurilor pe lat şi pe muchii; 3. executarea ocolirii spre deal pe un arc mare de cerc, apoi pe un arc din ce în ce mai mic. După însuşirea acestor elemente se trece treptat la ocolirea de pe linia pantei şi apoi la ocolirea paralelă spre vale. Cea mai accesibilă ocolire este aceea executată cu balans pe verticală şi rotaţii (fig. 6). Coborînd oblic, schiorul efectuează o amplă mişcare de ridicare a corpului pe verticală. In acelaşi timp se produce descărcarea schiului interior, care se strecoară înainte, şi trecerea greutăţii corpului spre cel exterior, avîntarea, sprijinul pe băţul interior şi rotaţia trunchiului. Pentru început este bine să se lucreze cu schiurile mai depărtat. însuşindu-se aceste elemente schiorul va putea trece la perfecţionarea altor elemente tehnice. In orice caz, va avea satisfacţia coborîrii fără probleme a fjîrtiilor dificile, de a ocoli obstacole naturale şi de a trece chiar prin porţi. ALEXANDRU FORŢU asistent la catedra de schi a I.C.F. SFATURI PRACTICE SA ÎNVĂŢĂM cel mai frumos sport al iernii-schiul / f's 2 in raionul Turda 253 „duminici sportive“ in 1963 în anul care a trecut, consiliile asociaţilor sportive de pe teritoriul raionului Turda s-au achitat cu cinste de sarcina de a organiza manifestaţii sportive cu caracter recreativ. Astfel, în 1963 s-au organizat 253 de „duminici sportive“ la care au participat peste 23 000 tineri şi vârstnici. Un mare număr dintre participanţi la aceste acţiuni s-au intrecut la sporturi cu o vecile tradiţie prin partea locului cum sunt : fotbalul, atletismul, popicele, halterele etc. Marile asociaţii din raion ca, de pildă, Industria Sirmei Cimpia I Turzii, Arieşul Turda, Industria de Ciut Cimp. Turzii ete., au trimis sportivi fruntaşi, antrenori, instructori şi arbitri care să asigure buna desfăşurare a „duminicilor sportive“. Un aport însemnat a primit consiliul raional al UCFS, in organizarea acestor serbări sportive, din partea comitetului raional U.T.M. și din partea Comitetului pentru cultură și artă. V. STEFANESCU coresp. SPORTUL POPULAR Pag- a 2-a Nr. 4369 Primele concursuri... In ultimele zile ale anului trecut a luat fiinţă o nouă asociaţie sportivă. Este vorba de asociaţia Constructorul Vaslui, care pentru început cuprinde 120 de membri. Ca secţii pe ramură de sport, in documentul de constituire a noii asociaţii sportive figurează secţiile de schi, tenis de masă şi şah. Consiliul asociaţiei sportive Constructorul a trecut de îndată la treabă. Zilele trecute tinerii constructori din Vaslui s-au întrecut în cadrul Spartachiadei de iarnă a tineretului. Cu acest prilej au avut loc mult disputate întreceri de şah și tenis de masă. V. VASILIU coresp. REVELION 1964 Urmare din pag. 1) sărbători anul care a trecut, dar că „de poimîine reiau antrenamentul... 1964 e mai... exigent. Şi el, şi... eu!“. Din nou lumini şi scînteieri de artificii lîngă bradul proaspăt împodobit cu globuri multicolore. Sîntem la un „colecţionar de medalii“. Acum însă, Simion Ismailciuc n-are vreme să ni le arate. Deşi, oaspeţii nu s-ar supăra. Doar ar avea şi ei cîte ceva de povestit. Nu numai Vernescu, „padela de aur" — cum îl numesc specialiştii străini — ci şi ceilalţi membri ai lotului de caiac-canoe, Mircea Anastasescu şi soţii Sideri, care au ţinut să petreacă împreună această seară în care s-au depănat multe din amintirile Snagovului şi din clipele trăite, de fiecare dată, cu emoţie şi pasiune, cu încleştare şi dăruire, pe apele Vltavei, ale Maltei sau ale lacurilor din Moscova, Gand, Duisburg Melbourne... — La ce te gîndeşti, Xenia ? — La Tokio! Ca toţi sportivii romîni, pentru care anul 1964 înseamnă anul gîndurilor îndrăzneţe. Astăzi, prestigiul sportiv al patriei noastre este unanim recunoscut. Avem datoria să facem însă mai mult. Şi, este posibil. De-abia aştept să pornesc cu canoea mea pe apele Snagovului. Pentru Tokio trebuie antrenament, nu glumă... Un telefon cu Berlinul! Primim rezultatele şi urăm „La mulţi ani !“ tinerilor handbalişti care petrec revelionul împreună cu sportivii din Copenhaga, Praga, Katowice, Berlin, Belgrad, Magdeburg, Leipzig. Ni se spune că în modernul restaurant berlinez se ciocneşte pentru noul an, pentru prietenia trainică între sportivi, pentru cei de acasă... ★ La maestrul sportului Nicolae Marcoci, revelion „în familie". Soţia are atîtea de făcut! Aşa că, tăticul a rămas cu Radu şi ca oricărui copil de 4 ani îi arată... poze. Ştie însă Răducu că are tăticu un album mare, frumos, la care de multe ori — seara cînd doarme — se uită cu privirile zăbovind îndelung la fiecare filă, acela ar vrea să-l vadă acum, nişte poze grozave cu cai frumos în basmele povestite de mămica. Şi aşa, în noaptea revelionului, bumul amintirilor de ani şi ani de treceri de călărie, a fost din nou chis. — Tăticule, n-ai mai avut poze? sînt cîteva file goale!... Nicolae Marcoci i-a întins o... ciulată şi a păstrat pentru sine, nerăturisită, marea dorinţă de a se uni printre cei care vor îmbrăca Iris echipei noastre, la Tokio... Desigur, cititorii nu ne-ar fi îndoit să-i omitem din itinerarul de velion pe... fotbaliști. Surprize, ca în... campionat. Greava acasă l-am găsit pe Langa Tătaru. Nu mai amintim povestea rivalitatea. Ciocnim un pahar de şi-l ascultăm pe Mircea Crişan. Ac nu se mai vorbeşte de fotbal. Mă mai trebuie cîteva informaţii. Ceila Georgescu, Kraus şi Vărzan sînt Copil, Macri face revelionul acasă, familie. Ca şi Jenei, împreună cu cel de fotbal şi... teatru şi bineînţeles Jenei-junior, care a întîmpinat a nou cu un somn adine, liniştit, cumi — aşa cum stă bine unui copil , se pregătea să sărbătorească — doua zi... 6 luni. ★ Pe bulevardele Bucureştiului fi mari de nea străluceau în lumini neon. Privim indiscreţi prin fereştr de unde răzbate rîsul şi melodia, venit Anul Nou. Oamenii l-au prit cu bucurie, cu dragoste, cu siguran că le va aduce şi mai mult belşug, mai multă fericire. Şi, în noianul mi lor victorii vor fi desigur multe ca să umple de bucurie şi inimile iubirilor de sport din patria noastră. Pentru că 1964 este anul Olimpiac mai bine zis — al olimpiadelor! Un pahar de rubiniu în cinstea noilor victorii... Il închină cu prilejul Revelionului Mircea Anastasescu, sefii Sideri, Aurel Vernescu şi Simion Ismailciuc, componenţi ai lotului olimpic de caiac-canoe. Foto : T. Roibu în mijlocul sportivilor de la uzina Vulcan din Capitală Sala, frumos împodobită cu ghirlande, fremăta de voioşie. Tineri şi vîrstnici din secţiile şi atelierele uzinei se adunaseră în jurul Pomului de iarnă, pentru a sărbători începerea unui nou an de muncă avintată. La unele mese, sportul este „subiectul nr. 1“. Semn că in jurul lor se află sportivi sau simpatizanţi ai activităţii din săli şi de pe stadioane. Apropiindu-ne am putut auzi vorbindu-se despre Insigna de Polisportiv, despre apropiata Spartachiada Republicană, şi, fără îndoială, despre comportarea echipei de fotbal a asociaţiei. Printre sportivii de aici întîlnâm şi numeroşi dintre cei care au adus asociaţiei laurii unor victorii apreciate, in anul 1963. Iată-l de exemplu pe electricianul Emiu Căpraru, discutînd cu inginerul Ion Weiss. Primul este şahist pasionat. Al doilea, component de bază al echipei de handbal şi jucător fruntaş de tenis de masă. ...Şi la alte mese paharele se ridică pentru victoriile noului an. — La mulţi ani, tovarăşii Spre noi succese/ AUREL CRIŞAN — coresp. Competiţiile de mase—principala preocupare a sportivilor cooperatori Nu de mult a avut loc adunarea generală de dare de seamă a asociaţiei sportive Artă şi Precizie. Sportivii cooperatori au discutat despre cele mai importante probleme ale activităţii sportive desfăşurată anul acesta în cadrul cooperativei. Anul trecut, membrii UCFS din această asociaţie au desfăşurat o activitate sportivă bogată. Şi din punct de vedere organizatoric asociaţia Artă şi Precizie a obţinut succese de seamă. Numărul membrilor UCFS, ca şi al susţinătorilor, a crescut simţitor, ajungînd în prezent la 300. Procentaj: 100°/V Nu există nici un restanţier la capitolul „cotizaţii UCFS". Referindu-se la activitatea competiţională, darea de seamă prezentată de tov. M. Dumitrăchescu, secretarul asociaţiei, arată că echipa masculină de volei, care activează în campionatul raional, a reuşit performanţa de a se clasa pe primul loc. Anul acesta a fost înscrisă în campionatul raional de volei — pentru prima oară — şi o formaţie feminină, care a reuşit să cîştige primele două meciuri (cu „Sîrguinţa“ şi „Arta lemnului"), să facă dovadaunor reale posibilităţi. Competiţiile sportive de mase (spartachiadele, campionatul asociaţiei sportive, „Concursul pentru Insigna de Polisportiv" etc.) au constituit însă principala preocupare a consiliului asociaţiei sportive Artă şi Precizie. — Este normal, ne-a spus tovarăşa Iolanda Varga, preşedinta consiliului. O bună parte dintre tinerii noştri care activează în competiţiile oficiale, au făcut primii paşi în sport participînd la întreceri de mase. Noi am promovat de curînd în echipa de volei şase jucători care se afirmaseră în aceste întreceri. Aşa că vom pune mult preţ şi de aci înainte pe competiţiile de mase. ...Intr-adevăr, la asociaţia sportivă Artă şi Precizie s-au organizat anul acesta multe întreceri cu caracter de mase, care au angrenat peste 180 de muncitori. Sportivii Radu Stroe, Cornel Stan, Mihai Dumitrăchescu, Maria Melnic, Margareta Munteanu şi alţii sunt cei cu care membrii asociaţiei sportive se mîndresc pe bună dreptate. Recent, 18 tineri şi-au trecut toate normele „Insignei de Polisportiv". ★ Şah, sau turism ? Care dintre aceste sporturi este mai... important? Tov. Cornel Stan, şahist pasionat, consideră că şahul fiind „şi un sport, şi o artă“, trebuie încurajat mai mult. Tov. Nicolae Tudoriu a... pledat pentru drumeţie, arătînd că trebuie să se bucure de mai mult sprijin decit şahul... Alţi vorbitori, printre care R. Stroe, I. Nencu, L. Marcel, V. Beniamin — şi, cu aceştia sîntem de acord — au arătat că atît şahul, cit şi turismul, sînt sporturi importante. S-a subliniat, de asemenea, că există posibilităţi pentru alcătuirea unor echipe de popice şi tir, pentru atragerea unui număr mai mare de cooperatori în practicarea nataţiei etc. Printre proiectele consiliului asociaţiei sportive pentru anul 1964 figurează impulsionarea — prin toate mijloacele — a activităţii sportive de mase, participarea (cu echipa completă) la campionatul raional de şah, promovarea echipei masculine de volei in campionatul orăşenesc, pregătirea temeinică a instructorilor sportivi şi — în sfirşit — măsuri deosebite pentru participarea la Spartachiada Republicană. Bineînţeles nu sînt neglijate celelalte competiţii de mase — în primul rînd actuala ediţie a Spartachiadei de iarnă a tineretului şi „Concursul pentru Insigna de Polisportiv". Sarcinile care stau în faţa consiliului asociaţiei sportive în anul 1964 nu sînt deloc uşoare. Pentru realizarea lor este necesar ca toţi membrii consiliului să-şi rezolve problemele de care răspund, şi nu aşa cum s-a întîmplat pînă acum, cînd acestea erau rezolvate doar de preşedinte şi secretar... R. CALARASANU Printre sportivii piteşteni in noaptea de Revelion Atleţi, gimnaşti, handbalişti, voleibalişti şi fotbalişti împreună cu antrenori, profesori şi alţi colegi de muncă, au petrecut o noapte plină de bucurie şi voie bună. Toţi cei pe care i-am găsit la Casa Tineretului, Institutul Pedagogic, clubul muncitoresc Ştefăneşti, Şcoala medie nr. 1, discutat despre succesele din 1963 şi despre realizarea de noi succese în anul 1964 atît în producţie, cît şi la învăţătură şi în sport. Printre aceştia, amintim pe strungarul Dincă Ion (voleibalist), prof. Luca Constantin, studentul Ion Barbu (fotbalist la Dinamo), studenta Antonescu Maria (voleibalistă). Sportivii prezenţi la Revelion au fost în fruntea tuturor acţiunilor menite să creeze o atmosferă plăcută. Astfel, brigada de agitaţie de la Inst. Pedagogic a fost formată numai din sportivi, cum sînt Ancuţa Titus, Gheorghe Irimescu, Ion Cîrciumărescu Maria Antonescu şi alţii. ILIE FEŢEANU - coresp.