Sportul Popular, ianuarie 1964 (Anul 19, nr. 4369-4384)

1964-01-04 / nr. 4369

O dată cu venirea iernii, mii de ti­neri şi vîrstnici se pregătesc să ia drumul munţilor pentru a practica în timpul liber schiul, acest minunat sport de sezon. De la prima zăpadă, pînă tîrziu, în primăvară, pe pistele albe ale munţilor pot fi întîlniţi, alături de sportivii consacraţi şi numeroşi înce­pători care se iniţiază în tainele schiu­lui. Accesibil tuturor vîrstelor, schiul dă aceleaşi satisfacţii atît maestrului cît şi începătorilor, copiilor şi adulţi­lor. însuşirea şi perfecţionarea procede­elor de coborîre, frînare şi ocolire se realizează treptat, pe măsură ce schiorul îşi formează simţul echilibru­lui în condiţii variate de viteză şi teren. Acei care pentru prima oară îşi prind schiurile de picior trebuie să se obişnuiască cu ele, să facă deplasări pe teren plat şi uşor accidentat, şi numai după aceea să treacă la cobo­­rîrea pantelor mai înclinate. Poziţia pe care o ia schiorul în timpul coborîri­­lor variază în funcţie de pantă, ză­padă, viteză etc. în timpul coborîrii schiurile sînt apropiate şi paralele, greutatea fiind repartizată în mod egal pe ambele picioare. Corpul este semi­­flexat din articulaţiile gleznei, genun­chiului, şoldului, fiind totdeauna pro­iectat perpendicular pe pantă. Braţele sunt îndoite din cot şi se ţin în faţă şi uşor lateral, cu pumnii la nivelul şoldurilor (fig. 1). Această poziţie per­mite un bun echilibru, schiorul poate reacţiona cu uşurinţă la declanşarea diferitelor procedee tehnice. La început coborîrea directă se exe­cută pe pante mai puţin înclinate, bine bătătorite, pe care oprirea se face în contra pantă, prin pierdere de viteză. Numai după ce schiorul şi-a dobîndit un bun echilibru poate trece la cobo­­rîri pe piste mai abrupte, pe un teren mai accidentat. In acelaşi timp, el trebuie să treacă la însuşirea mecanis­mului coborîrii oblice. După învăţarea procedeelor de co­borîre directă şi oblică, schiorul tre­buie să-şi însuşească un mijloc de micşorare sau oprire a vitezei de îna­intare. Se trece astfel la învăţarea plugului (fig. 2). în executarea plu­gului trebuie avute în vedere: depăr­tarea deopotrivă şi în acelaşi timp a cozilor, schiurilor, repartizarea greu­tăţii pe ambele schiuri şi trecerea schi­urilor de pe toată talpa pe muchiile interioare. Trebuie, în acelaşi timp, să se treacă la însuşirea frînării în ju­mătate plug, care se execută prin cobo­rîre oblică cu schiul din deal. Acesta se deplasează uşor şi se aşează pe muchia interioară. însuşirea acestor e­­lemente tehnice creează premise pentru învăţarea ocolirilor din plug şi oco­lirilor prin frînare. Ocolirea din plug, a cărei poziţie iniţială este plugul se execută trecînd greutatea pe schiul exterior. Genunchii sînt îndoiţi şi orien­taţi spre interior, schiurile se menţin pe canturile interioare (fig. 3). Pentru a uşura învăţarea acestui procedeu se poate folosi următorul exerciţiu: cobo­­rînd în plug, se trece alternativ greu­tatea de pe un schiu pe celălalt. Ocolirile prin frînare se însuşesc după ocolirile din plug. Ele se execută din coborîre oblică, frînîndu-se cu schiul din deal, pe care se şi trece greutatea. Mecanismul este sincronizat cu mişcarea de rotaţie a trunchiului spre direcţia ocolirii şi cu avîntarea corpului. Schiul interior se strecoară în poziţie paralelă lîngă cel din vale (fig- 4); în cazul în care schiorul are unele deprinderi tehnice, nu se va insista asupra elementelor amintite, ci se va trece la însuşirea ocolirilor paralele. Se va începe în aceste situaţii cu ocolirea paralelă spre deal. Ocolirea paralelă spre deal se execută din poziţia de cobo­rîre oblică. Schiorul pregăteşte oco­lirea printr-o uşoară ridicare şi con­­trarăsucire a corpului spre vale. Sen­­­­urile se pun pe toată talpa, cu greu­tatea egal repartizată pe picioare. Pen­tru început este bine să se insiste mai mult asupra acestui element, ajun­­gîndu-se chiar la o uşoară alunecare laterală a schiurilor. După această pre­gătire, corpul se ghemuieşte gradat, o dată cu trecerea greutăţii pe schiul din vale, iar schiurile se trec progre­siv pe canturile superioare (fig. 5). Ca exerciţii pregătitoare pot fi fo­losite: 1. derapajul lateral şi oblic; 2. din coborîre oblică se execută coborî­­rea schiurilor pe lat şi pe muchii; 3. executarea ocolirii spre deal pe un arc mare de cerc, apoi pe un arc din ce în ce mai mic. După însuşirea acestor elemente se trece treptat la ocolirea de pe linia pantei şi apoi la ocolirea paralelă spre vale. Cea mai accesibilă ocolire este aceea executată cu balans pe verticală şi rotaţii (fig. 6). Coborînd oblic, schiorul efectuează o amplă mişcare de ridicare a corpului pe verticală. In acelaşi timp se produce descărcarea schiului interior, care se strecoară înainte, şi trecerea greutăţii corpului spre cel exterior, avîntarea, sprijinul pe băţul interior şi rotaţia trunchiului. Pentru început este bine să se lucreze cu schiurile mai depărtat. însuşindu-se aceste elemente schiorul va putea trece la perfecţionarea altor elemente teh­nice. In orice caz, va avea satisfac­ţia coborîrii fără probleme a fjîrtiilor dificile, de a ocoli obstacole naturale şi de a trece chiar prin porţi. ALEXANDRU FORŢU asistent la catedra de schi a I.C.F. SFATURI PRACTICE SA ÎNVĂŢĂM cel mai frumos sport al iernii-schiul / f's 2 in raionul Turda 253 „duminici sportive“ in 1963 în anul care a trecut, consiliile asociaţilor sportive de pe teritoriul raionului Turda s-au achitat cu cinste de sarcina de a organiza manifestaţii sportive cu caracter recreativ. Astfel, în 1963 s-au organizat 253 de „duminici spor­tive“ la care au participat peste 23 000 tineri şi vârstnici. Un mare număr dintre participanţi la aceste­­ acţiuni s-au intrecu­t la sporturi cu­­ o vecile tradiţie prin partea locu­lui cum sunt : fotbalul, atletismul,­­ popicele, halterele etc.­­ Marile asociaţii din raion ca, de­­ pildă, Industria Sirmei Cimpia I Turzii, Arieşul Turda, Industria de C­iut Cimp. Turzii ete., au trimis sportivi fruntaşi, antrenori, instruc­tori şi arbitri care să asigure buna desfăşurare a „duminicilor spor­tive“. Un aport însemnat a primit con­siliul raional al UCFS, in orga­nizarea acestor serbări sportive, din partea comitetului raional U.T.M. și din partea Comitetului pentru cultură și artă. V. STEFANESCU coresp. SPORTUL POPULAR Pag- a 2-a Nr. 4369 Primele concursuri... In ultimele zile ale anului trecut a luat fiinţă o nouă asociaţie sportivă. Este vorba de asociaţia Constructo­rul Vaslui, care pentru început cu­prinde 120 de membri. Ca secţii pe ramură de sport, in documentul de constituire a noii asociaţii sportive figurează secţiile de schi, tenis de masă şi şah. Consiliul asociaţiei sportive Con­structorul a trecut de îndată la treabă. Zilele trecute tinerii construc­tori din Vaslui s-au întrecut în ca­drul Spartachiadei de iarnă a tinere­tului. Cu acest prilej au avut loc mult disputate întreceri de şah și te­nis de masă. V. VASILIU coresp. REVELION 1964­ ­Urmare din pag. 1) sărbători anul care a trecut, dar că „de poimîine reiau antrenamentul... 1964 e mai... exigent. Şi el, şi... eu!“. Din nou lumini şi scînteieri de arti­ficii lîngă bradul proaspăt împodobit cu globuri multicolore. Sîntem la un „colecţionar de medalii“. Acum însă, Simion Ismailciuc n-are vreme să ni le arate. Deşi, oaspeţii nu s-ar supăra. Doar ar avea şi ei cîte ceva de poves­tit. Nu numai Vernescu, „padela de aur" — cum îl numesc specialiştii străini — ci şi ceilalţi membri ai lo­tului de caiac-canoe, Mircea Anasta­­sescu şi soţii Sideri, care au ţinut să petreacă împreună această seară în care s-au depănat multe din amintirile Snagovului şi din clipele trăite, de fie­care dată, cu emoţie şi pasiune, cu în­cleştare şi dăruire, pe apele Vltavei, ale Maltei sau ale lacurilor din Mos­cova, Gand, Duisburg Melbourne... — La ce te gîndeşti, Xenia ? —­ La Tokio! Ca toţi sportivii ro­­mîni, pentru care anul 1964 înseamnă anul gîndurilor îndrăzneţe. Astăzi, prestigiul sportiv al patriei noastre este unanim recunoscut. Avem datoria să facem însă mai mult. Şi, este posibil. De-abia aştept să pornesc cu canoea mea pe apele Snagovului. Pentru Tokio trebuie antrenament, nu glumă... Un telefon cu Berlinul! Primim re­zultatele şi urăm „La mulţi ani !“ ti­nerilor handbalişti­ care petrec revelio­nul împreună cu sportivii din Copen­haga, Praga, Katowice, Berlin, Bel­grad, Magdeburg, Leipzig. Ni se spune că în modernul restaurant berlinez se ciocneşte pentru noul an, pentru prie­tenia trainică între sportivi, pentru cei de acasă... ★ La maestrul sportului Nicolae Mar­­coci, revelion „în familie". Soţia are atîtea de făcut! Aşa că, tăticul a ră­mas cu Radu şi ca oricărui copil de 4 ani îi arată... poze. Ştie însă Răducu că are tăticu un album mare, frumos, la care de multe ori — seara cînd doarme — se uită cu priviri­le zăbovind îndelung la fiecare filă, acela ar vrea să-l vadă acum, nişte poze grozave cu cai frumos în basmele povestite de mămica. Şi aşa, în noaptea revelionului, bumul amintirilor de ani şi ani de treceri de călărie, a fost din nou chis. — Tăticule, n-ai mai avut poze? sînt cîteva file goale!... Nicolae Marcoci i-a întins o... ciu­lată şi a păstrat pentru sine, neră­turisită, marea dorinţă de a se uni printre cei care vor îmbrăca Iris echipei noastre, la Tokio... Desigur, cititorii nu ne-ar fi în­doit să-i omitem din itinerarul de velion pe... fotbaliști. Surprize, ca în... campionat. Greava acasă l-am găsit pe Langa Tătaru. Nu mai amintim povestea rivalitatea. Ciocnim un pahar de şi-l ascultăm pe Mircea Crişan. Ac nu se mai vorbeşte de fotbal. Mă m­­ai trebuie cîteva informaţii. Ceila Georgescu, Kraus şi Vărz­an sînt Copil, Macri face revelionul acasă, familie. Ca şi Jenei, împreună cu cel de fotbal şi... teatru şi bineînţeles Jenei-junior, care a întîmpinat a nou cu un somn adine, liniştit, cumi — aşa cum stă bine unui copil , se pregătea să sărbătorească — doua zi... 6 luni. ★ Pe bulevardele Bucureştiului fi mari de nea străluceau în lumini neon. Privim indiscreţi prin fereştr de unde răzbate rîsul şi melodia, venit Anul Nou. Oamenii l-au prit cu bucurie, cu dragoste, cu siguran că le va aduce şi mai mult belşug, mai multă fericire. Şi, în noianul mi lor victorii vor fi desigur multe ca să umple de bucurie şi inimile iubi­rilor de sport din patria noastră. Pentru că 1964 este anul Olimpiac mai bine zis — al olimpiadelor! Un pahar de rubiniu în cinstea noilor victorii­­... Il închină cu prilejul Re­velionului Mircea Anasta­­sescu, sefii Sideri, Aurel Vernescu şi Simion Ismail­ciuc, componenţi ai lotu­lui olimpic de caiac-canoe. Foto : T. Roibu în mijlocul sportivilor de la uzina Vulcan din Capitală Sala, frumos împodobită cu ghir­lande, fremăta de voioşie. Tineri şi vîrstnici din secţiile şi atelierele uzi­nei se adunaseră în jurul Pomului de iarnă, pentru a sărbători începerea unui nou an de muncă avintată. La unele mese, sportul este „su­biectul nr. 1“. Semn că in jurul lor se află sportivi sau simpatizanţi ai activităţii din săli şi de pe stadioa­ne. Apropiindu-ne am putut auzi vor­­bindu-se despre Insigna de Polispor­tiv, despre apropiata Spartachiada Republicană, şi, fără îndoială, despre comportarea echipei de fotbal a aso­ciaţiei. Printre sportivii de aici întîl­­nâm şi numeroşi dintre cei care au adus asociaţiei laurii unor victorii apreciate, in anul 1963. Iată-l de exemplu pe electricianul Emiu Căpra­ru­, discutînd cu inginerul Ion Weiss. Primul este şahist pasionat. Al doi­lea, component de bază al echipei de handbal şi jucător fruntaş de tenis de masă. ...Şi la alte mese paharele se ridică pentru victoriile noului an. — La mulţi ani, tovarăşii Spre noi succese/ AUREL CRIŞAN — coresp. Competiţiile de mase—principala preocupare a sportivilor cooperatori Nu de mult a avut loc adunarea generală de dare de seamă a asocia­ţiei sportive Artă şi Precizie. Sportivii cooperatori au discutat despre cele mai importante probleme ale activităţii sportive desfăşurată anul acesta în cadrul cooperativei. Anul trecut, membrii UCFS din această asociaţie au desfăşurat o activitate sportivă bogată. Şi din punct de vedere organizatoric asociaţia Artă şi Precizie a obţinut succese de seamă. Nu­mărul membrilor UCFS, ca şi al susţi­nătorilor, a crescut simţitor, ajungînd în prezent la 300. Procentaj: 100°/V Nu există nici un restanţier la capito­lul „cotizaţii UCFS". Referindu-se la activitatea competiţională, darea de seamă prezentată de tov. M. Dumi­­trăchescu, secretarul asociaţiei, a­­rată că echipa masculină de volei, care activează în campionatul ra­ional, a reuşit performanţa de a se cla­sa pe primul loc. Anul acesta a fost în­scrisă în campionatul raional de vo­lei — pentru prima oară — şi o for­maţie feminină, care a reuşit să cîştige primele două meciuri (cu „Sîrguinţa“ şi „Arta lemnului"), să facă dovada­­u­­nor reale posibilităţi. Competiţiile sportive de mase (spar­­tachiadele, campionatul asociaţiei spor­tive, „Concursul pentru Insigna de Po­lisportiv" etc.) au constituit însă prin­cipala preocupare a consiliului asocia­ţiei sportive Artă şi Precizie. — Este normal, ne-a spus tovarăşa Iolanda Varga, preşedinta consiliului. O bună parte dintre tinerii noştri care activează în competiţiile oficiale, au fă­cut primii paşi în sport participînd la întreceri de mase. Noi am promovat de curînd în echipa de volei şase jucători care se afirmaseră în aceste întreceri. Aşa că vom pune mult preţ şi de aci înainte pe competiţiile de mase. ...Intr-adevăr, la asociaţia sportivă Artă şi Precizie s-au organizat anul acesta multe întreceri cu caracter de mase, care au angrenat peste 180 de muncitori. Sportivii Radu Stroe, Cornel Stan, Mihai Dumitrăchescu, Maria Mel­­nic, Margareta Munteanu şi alţii sunt cei cu care membrii asociaţiei sporti­ve se mîndresc pe bună dreptate. Re­cent, 18 tineri şi-au­ trecut toate nor­mele „Insignei de Polisportiv". ★ Şah, sau turism ? Care dintre aceste sporturi este mai... important? Tov. Cornel Stan, şahist pasionat, con­sideră că şahul fiind „şi un sport, şi o artă“, trebuie încurajat mai mult. Tov. Nicolae Tudoriu a... pledat pentru drumeţie, arătînd că trebuie să se bucure de mai mult sprijin decit şa­hul... Alţi vorbitori, printre care R. Stroe, I. Nen­cu, L. Marcel, V. Beniamin — şi, cu aceştia sîntem de acord — au a­­rătat că atît şahul, cit şi turismul, sînt sporturi importante. S-a subliniat, de asemenea, că există posibilităţi pentru alcătuirea unor echipe de popice şi tir, pentru atragerea unui număr mai mare de cooperatori în practicarea nataţiei etc. Printre proiectele consiliului asocia­ţiei sportive pentru anul 1964 figurea­ză impulsionarea — prin toate mijloa­cele — a activităţii sportive de mase, participarea (cu echipa completă) la campionatul raional de şah, promovarea echipei masculine de volei in campionatul orăşenesc, pre­gătirea temeinică a instructorilor sportivi şi — în sfirşit — măsuri deosebite pentru participarea la Spartachiada Republicană. Bineînţeles nu sînt neglijate celelalte competiţii de mase — în primul rînd actuala ediţie a Spartachiadei de iarnă a tineretului şi „Concursul pentru Insigna de Poli­sportiv". Sarcinile care stau în faţa consiliu­lui asociaţiei sportive în anul 1964 nu sînt deloc uşoare. Pentru realizarea lor este necesar ca toţi membrii consiliu­lui să-şi rezolve problemele de care răspund, şi nu aşa cum s-a întîmplat pînă acum, cînd acestea erau rezolvate doar de preşedinte şi secretar... R. CALARASANU Printre sportivii piteşteni in noaptea de Revelion Atleţi, gimnaşti, handbalişti, volei­balişti şi fotbalişti împreună cu an­trenori, profesori şi alţi colegi de muncă, au petrecut o noapte plină de bucurie şi voie bună. Toţi cei pe care i-am găsit la Casa Tineretului, Insti­tutul Pedagogic, clubul muncitoresc Ştefăneşti, Şcoala medie nr. 1, discutat despre succesele din 1963 şi despre realizarea de noi succese în anul 1964 atît în producţie, cît şi la învăţătură şi în sport. Printre aceştia, amintim pe strungarul Dincă Ion (voleibalist), prof. Luca Constantin, studentul Ion Barbu (fotbalist la Dinamo), studenta Antonescu Maria (voleibalistă). Sportivii prezenţi la Revelion au fost în fruntea tuturor acţiunilor me­nite să creeze o atmosferă plăcută. Astfel, brigada de agitaţie de la Inst. Pedagogic a fost formată numai din sportivi, cum sînt Ancuţa Titus, Gheorghe Irimescu, Ion Cîrciu­mărescu Maria Antonescu şi alţii. ILIE FEŢEANU - coresp.

Next