Sportul Popular, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 4508-4525)
1964-09-01 / nr. 4508
Aşteptăm şi mai mult de la Lazăr Baroga Spectatorii care au urmărit sîmbătă după-amiază întrecerile de haltere din sala uzinelor „Vulcan" au avut o mare satisfacţie. Au fost martorii celor mai bune performanţe la haltere din ţara noastră la categoria semigrea : 455 kg in concurs şi 465 kg în afară de concurs. Autorul lor este un sportiv cunoscut, maestrul sportului Lazăr Baroga, în vîrstă de 27 ani, student în anul IV la I.C.F. Nicicînd nu l-am văzut pe Baroga concurînd cu atît calm, într-o dispoziţie atît de bună ca sîmbătă. Procentajul încercărilor reuşite este excepţional: din cele 10 ridicări el nu a ratat decât o singură dată (130 kg. la smuls). Iată acum filmul desfăşurării întrecerii care i-a adus performanţe atît de valoroase: la „împins“, el a început cu 140 kg pe care le-a ridicat cu multă uşurinţă, la fel ca şi 145 kg., şi apoi 150 kg. Ultimul rezultat constituie un nou record al țării (v. r. 147,5 kg.). La „smuls“, Baraga a intrat în concurs la 125 kg. După ce a ridicat această bara, a ratat 130 kg. — atingând podiumul cu genunchiul — dar a treia încercare fost reușită. Apoi, campionul nostru mai face două tentative încununate de succes: ridică 133 kg. (record republican — v. r. 132,5 kg.) şi, cu o uimitoare uşurinţă, duce bara de 140 kg. deasupra capului . Un rezultat excelent. Cu numai 6 kg. ,mai puţin decît recordul lumii „Ce păcat că acest rezultat nu a fost obţinut la a treia încercare“ — îşi spun în gînd cei prezenţi în sală... La „aruncat“ Baraga a intrat la 170 kg. Le ridică ca pe o... pană. Apoi, 175 kg.! Vocea crainicului anunţă: „încercare reuşită — record egalat". Ar fi urmat a treia încercare la 180 kg. — pe care sîntem convinşi că le-ar fi ridicat — dar, un accident la mină îl determină să renunţe. Astfel, Lazăr Baraga a totalizat 455 kg. în concurs şi,cu 10 kg mai,,mult în afară de concurs. Norma olimpică a fost îndeplinită. Ce reprezintă aceste performanţe pe plan mondial ? O listă a celor mai bune performanţe mondiale din toate timpurile la categoria semigrea este edificatoare: 1. 483 kg. record mondial (Louis Martin — Anglia), 2. 484 kg (V. Lyach — URSS), 3. 475 kg (I. Palinski — Polonia), 4. 472,5 kg. (A. Vorobiov — U.R.S.S.), 5 . 470 kg. (W. March — S.U.A.), 6. 462,5 (P. Tacev — Bulgaria), 7. 460 kg. (I. Nemesani — Ungaria), 8. 457,5 kg. (J. Flores — Antilé), etc. La ora actuală însă, dintre aceştia Vorobiov nu mai activează, iar Lyadi, Tacev şi March au obţinut rezultate cu mult mai slabe. Rezultatele lui L. Baroga vor trebui să-l mobilizeze şi mai mult în obţinerea unor performanţe superioare. El ne-a arătat sîmbătă că este capabil să obţină succese frumoase. Iată de ce, pînă la J. O. el va trebui să muncească temeinic pentru a realiza în Ţara soarelui răsare un rezultat şi mai bun ION OCHSENFFELD LAZĂR BAROGA Se apropie noul an şcolar! (Urmare din pag. I) jale de elevi şi profesori cite două terenuri de baschet, handbal şi volei. In acelaşi timp a fost pusă la punct şi sala de gimnastică. Au fost procurata aparate vroi, in special, pentru dezvoltarea forţei. S-au procurat, de asemenea, materiale sportive (treninguri, tricouri etc.) care vor sta la dispoziţia elevilor“, prof. I. GAVRILUŢA ONEŞTI : „Dezvoltarea pe care a cunoscut-o sportul intr-un oraş nou ca Oneştiul, cum era şi firesc, a cuprins şi masele de elevi de aici. In cele două şcoli medii ca şi la grupul şcolar petrolchiţrie, in orele libere sportul este la... ordinea zilei. Pentru ca această activitate să se desfăşoare la nivelul cerinţelor, conducerile şcolilor respective, profesorii — ajutaţi de elevi— au trecut la amenajarea de terenuri sportive. La cele existente se adaugă din toamna acestui an terenuri noi pentru practicarea handbalului, voleiului, baschetului şi sectoare pentru atletism (sărituri). Nu încape îndoială că elevii din localitate au toate condiţiile să se afirme in activitatea sportivă". În ce priveşte şcolile din oraşul Bucureşti, desigur că şi aici s-au făcut pregătiri, s-au reamenajat terenurile de sport. Noi am ales doar cîteva... La ŞCOALA DE 8 ANI NR. III, raionul N. Bălcescu, de pildă, sunt in curs de finisare terenurile de volei, handbal si baschet; la ŞCOALA MEDIE NR. 10, raionul 1 Mai sunt în curs ultimele amenajări la terenurile de baschet şi volei, la ŞCOALA MEDIE NR. 22, raionul V. I. Lenin am găsit un adevărat şantier. Se fac reparaţii generale şi, după cum ne-a informat top. director Iliescu, şi sala de gimnastică ca şi curtea interioară, cu terenurile de sport au fost cuprinse in proiect. Aşadar, şi pentru sport, condiţiile de lucru vor fi in acest an dintre cele mai bune. Lucrări frumoase am găsit si la GRUPUL ŞCOLAR PROFESIONAL AL UZINELOR „23 AUGUST". Pe terenul de sport l-am găsit pe prof. Felix Pascal împreună cu elevii care lucrau la reamenajarea unui teren de volei. După cum ne-a informat acest harnic activist sportiv, terenul la care se lucra nu era decit începutul acestei activităţi de reamenajare. Fiindcă ei vor urma alte terenuri pentru handbal, volei, fotbal redus. Conducerea şcolii se bucură de sprijinul uzinei pe lingă care funcţionează şcoala, al elevilor şi cu siguranţă că la începerea anului de invăţămînt, totul va fi greta pentru desfăşurarea unei activităţi sportive intense la această şcoală care ne-a obişnuit cu rezultate sportive valoroase. Am dat cîteva exemple de şcoli unde se fac pregătiri pentru noul an şcolar, unde activitatea de reamenajare a terenurilor de sport se desfăşoară din plin. Fără îndoială că lista ar putea fi continuată. Exemplele folosite trebuie să fie însă un imbold care au datoria să asigure elevilor pentru toate şcolile din ţara noastră, cele mai bune condiţii nu numai pentru învăţătură, ci şi pentru activitatea sportivă. In săptămânile care au mai rămas pînă la prima oră de curs, conducerile şcolilor, profesorii de educaţie fizică trebuie să treacă ia măsuri concrete pentru revizuirea echipamentului sportiv, pentru ca fiecare curte de şcoală să devină un mic stadion. Acolo unde spaţiul permite, să fie amenajat un teren de volei, sau handbal, sectoare pentru atletism, porticuri de gimnastică, unde elevii să-şi petreacă în mod recreativ şi instructiv timpul lor liber, să participe intens la activitatea sportivă. începe turneu internaţional (Urmare din pag. I) cut echipa ţării noastre în turneul de la Budapesta. Inîntrecerile de la Dinamo aceste selecţionate vor folosiurmătoarele loturi : UNGARIA: Ambrus, Szatmári, Pinter I, Katona, Kondrak Ili, Koncz, Galla, Szívós H, Toth, Gera; U.R.S.S.: Subert, Ageev, Grişin, Kuzneţov I, Popov, Borduevics, Kuzneţov II, Semionov, Poskariov, Osipov; ROMÍNIA: Ştefănesai, Zahan, Kroner, Grinţescu, Sabo, Mărculescu, Firoiu, Culineac, Novac. Cu mult interes este aşteptată evoluţia reprezentativei R.D. Germane al cărei progres a fost tot mai evident în ultimii ani (la campionatul european de la Leipzig, de pildă, a ocupat locul IV). R.D.G. a deplasat cea mai bună selecţionată : Kluge, Vohs, Baderstedt, Wittig, Schulze, Schlenkrrch, Höhne, Mäder, Schmidt, Thiele şi Baffler. Cit priveşte echipa Bulgariei, eaafăcut un impresionant salt calitativ şi în momentul de faţă se află în plină ascensiune. Desigur, avind de înfruntat adversari atît de valoroşi,echipa olimpică a ţării noastre va trebui să pună in valoare toate calităţile ei pentru a obţine rezultate bune. Aceastăexigentă verificare va trebui să scoată în evidenţă roadele, muncii intense depuse în ultima vrerme, de colectivul care,ne va reprezenta. Aşteptăm, de asemenea, cu nerăbdare evoluţia selecţionatei de tineret, a cărei componenţă valoroasa ne indică posibilitatea unor rezultate frumoase. In etapa inaugurală de mîine, bazinul Dinamo va, găzdui în ordinemeciurile :România (tineret) — Ungaria (ora 1d), U.R.S.S.—Bulgaria (ora 17), România — R.D. Germana (ora 18). Jocurile vor fi conduse de arbitrii internaţionali Bauwens (Belgia), Dirnweber (Austria) și Manguislot (Spania). (Urmare din pag. 1) început înotul cu patru .ani în urmă, la vîrsta de 12 ani. Un an mai tîrziu „mergea“ 1:35,0 pe 100 m și 3:25,0 pe 200 m. Apoi el a evoluat astfel: în 1962 — 1:19,0 (100 m);și 2:57,0 (200 m) ; în 1963 — 1:15,7 (100 m) și 2:44,3 (200 m). Anul acesta, pînă să intre în posesia recordului de seniori a obţinut următoarele „cronometre“ — 2:46,7 (Roma — concursul celor 7 coline) — 2:46,7 (Tg. Mureş — concursul republican pentru selecţionate de regiuni) — 2:43,3 (Bucureşti — întîlnirea cu C. E. D. Praga — 2:40,4 (Bucureşti — finalele Spartachiadei republicane) —■ 2:39,3 (Bucureşti — campionatele internaţionale ale R. P. Romåne). Unde se va opri Şoptereanu ? Antrenorul Gheorghe Dimeca ne spunea că elevul său progresează conform... planificării şi-l vede capabil — pentru 1965 — de rezultate în jurul lui 2:35,0 — 2:36,0 pe 200 m. Are calităţi fizice impresionante (80 kg, 1,88 m), un stil (combinaţie clasico-japoneză) adaptat la particularităţile morfologice; va trebui să mai smulgă o secundă-două pe suta de metri pentru a putea străluci şi mai mult la 200 m. Să „întoarcă“ adică la 33,0 pe 50 m şi la 1:15,0 pe 100 m. Sîmbătă, timpii intermediari au arătat astfel: 34,3 34,3 42.0 — 1:16,3 43.0 — 1:59,3 40.0 — 2:39,3 Iată evoluţia recordului republican în proba de 200 m bras. 2:45,0 timp standard 2:44,8 F. Heitz 11.VI.1957 2:43,9 A. Oanţă 15.VI.1957, 2:43,7 A. Oanţă 6.VII.1957 2:43,0 A. Oanţă 5.VII.1953 2:40,5 A. Oanţă 13.VII.1958 2:39,5 A. Oanţă 24.VIII.1958 2:39,3 A. Şoptereanu 29.VIII.1954. Vladimir Moraru este mai „bătrîn“ în nataţie, înoată din 1958, cînd abia împlinise 11 ani. Primul „cronometru“ la craul: 55 sec. pe 50 m... Trei ani mai tîrziu, în ultimul an la „copii*, Moraru parcurge 400 m liber în 5:26,1 şi 1500 m liber în 23:20,9. în 1962: 5:12,0 la 400 m liber şi 20:51,0 la 1500 m liber; in 1963: 5:04,0 la 400 m liber şi 20:04,0 la 1500 m liber. Aşadar, progres substanţial de la 1962 la anul 1963, numai viteza rămîne aceeaşi 11:04,0 la 100 m liber. Anul acesta, VI. Moraru progresează la 100 m (pe care o parcurge în 59,6 sec) și „saltul" sa va reflecta și în celelalte probe : 4:40,4 la 400 m, 9:56,1 la 800 m și —’'în sfîrşit — 18:44,3 la 1500 m — nou !record de seniori și juniori cat. I. Timpi intermediari (care dau o medie de 1:15,0 — 1:16,0 pe 100 m) ni-l arată pe VI. Moraru foarte constant în păstrarea ritmului. Obiectivul pentru anul 1965: 57,0 la 100 m liber şi — firesc — timpi aproape de 18 minute la 1500 m. Evoluţia recordului republican 1500 m liber. 20:03,6 C. Meder 10.VII.1955 19:59,4 St. Ionescu 1.1111.1951 19:56,6 St. Ionescu 28.IX.1957 19:52,4 St. Ionescu 17. V.1958 19:41,3 N. Kujinski 13.VII.1953 19:09,4 St. Ionescu 27.VII.1958 19:08,1 VI. Moraru 29.VI 1964 18:53,2 VI. Moraru 22.VIII.1954 18:44,3 VI. Moraru 30.VIII.19S4. SPORTUL POPULAR Nr. 4508 Pag. a 3-a Anghel Soptereanu (la 200 m bras) si Vladimir Moraru (la 1500 m liber) performerii ultimului concurs sturt la araba, de 1500 m liber, in care VI. Moraru a realizat un valoros Start. (%pr - (18:44B) Recenzii NOI LUCRĂRI IN EDITURA UCFS în Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport au apărut, în ultimul timp, două cărţi pe care orice iubitor al sportului le va citi cu interes, răsfoind apoi din nou, din cînd în cînd, paginile lor. Este vorba de lucrarea de migală statistică „O JUMĂTATE DE SECOL DE ATLETISM?* (noi am scris titlul corect, nu cum apare pe coperta cărţii), alcătuită de Romeo Vilara, cu ajutorul unui colectiv, şi de volumul „DOUA DECENII DE AV1NT SPORTIV ai cărui autori sunt Dan Gîrleşteanu, Hristache Naum şi Radu Urziceanu. Se spune că în atletism cuvintele sunt de prisos, că în acest sport nu există decât un singur limbaj, clar, edificator, de necontestat, cel al cifrelor. Şi cine iubeşte atletismul iubeşte şi cifrele lui, vrea să le cunoască, iar pe cele mai importante chiar să le memoreze. Şi lucrarea „O JUMĂTATE DE SECOL DE ATLETISM“ este , iiji dar preţios pentru ei, oferiţin du-le un vast material documentar , privind aici atletismul nostru cit şi cel mondial, de-a lungul unei jumătăţi de secol. Avem, în fapt, în acest volum fără cuvinte, o istorie completă a atletismului, birne, venită in orice împrejurare. : Cealaltă lucrare „DOUA DEICENII DE AV1NT SPORTIV“, împletind cifrele cu comentariul, constituie o trecere in revistă a le-am aplaudat cu entuziasm, pe fiecare, la vremea lor, și nu poate fi nimic mai plăcut decit să ne reîntîlnim cu toate în cadrul unui volum care ne stă oricînd la dispoziţie. Lucrarea, cu capitolele sale privind atît dezvoltarea sportului de masă cit şi marele salt calitativ al sportului de performanţă, reprezintă un elocvent bilanţ al drumului parcurs de sportul românesc, sub conducerea şi îndrumarea permanentă a partidului. Citeşti aceste pagini şi inima ţi se umple de mîndrie dîndu-ţi seama de uriaşa distanţă care există între Romînia sportivă de azi şi rea din trecut. Numeroase cifre comparative au, de altfel, darul să sublinieze acest lucru, să ne facă să apreciem şi mai mult aceste succese. Fiecărui sport i se acordă atenţia cuvenită. Amatorii de statistică găsesc toate datele care îi interesează, iar cei care vor sa-i cunoască mai bine pe marii noştri campioni, cei care ne-au adus atitea satisfacţii în ultimii ani, se vor bucura, desigur, citind numeroasele „portrete” prezente in carte. Un bogat material fotografic — aproape 100 de ilustraţii — întregeşte conţinutul acestei lucrări de sinteză a evoluţiei sportului rominesc într-o perioadă de mare înflorire. O carte pe care o vom întîlni — fără îndoială — în biblioteca oricărui iubitor al sportului la, succeselor obţinute de mişcarea noastră de cultură fizică şi sport în cei 20 de ani de la Eliberare. Aceste succese le-am trăit cu toţii.