Sportul Popular, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 4566-4583)

1964-12-01 / nr. 4566

LA CLUJ O sesiune ştiinţifică legată de viaţă Ia zilele de 20 şi 21 noiembrie a.c. a avut loc la Cluj o sesiune de comuni­cări ştiinţifice realizată prin efortul co­mun al filialei Uniunii societăţii de me­dicina culturii fizice şi al Cabinetului ştiinţific al consiliului regional *UCFS Cluj. Cele 55 de lucrări prezentate au re­flectat orientarea tematicii sesiunii : for­ma sportivă, inițierea sportivă timpurie și cultura fizică medicală. Aceste pro­bleme reprezintă aspecte care intere­sează în modul cel mai direct realitatea procesului de antrenament. De aceea, includerea lor în programul sesiunii a stîrnit interesul antrenorilor, medicilor, profesorilor şi studenţilor din Cluj şi alte oraşe ale ţării. Caracteristica dominantă, şi în ace­laşi timp valoarea ei aplicativă, a con­stituit-o baza experimentală şi faptică a majorităţii comunicărilor prezentate, în acest sens este explicabilă bogăţia idei­lor ivite în cadrul discuţiilor. După prezentarea de către dr. O. Cheţeanu a unui referat cu caracter de sinteză asupra stadiului actual de înţelegere şi rezolvare practică a pre­gătirii sportive timpurii au urmat lu­crările profilate pe următoarele ramuri sportive : atletism (I. Moina), fotbal (S. Nagy), înot (Ad. lordaky), scrimă (Ad. Pelegrini), gimnastică (C. Pop şi A Morariu) şi rugbi (V. Cîrligelu). Primele concluzii, obţinute în urma experimentărilor şi observaţiilor făcute într-un interval de circa doi ani, arată ca pregătirea timpurie este o realitate care constituie o garanţie a viitoarelor performanţe de valoare, fără a afecta sănătatea şi procesele de creştere ale tinerilor sportivi. Dar, pentru obţine­rea acestor rezultate, se impune­m ca o necesitate logică — dezvoltarea fizică multilaterală a copilului şi iniţierea lui cit mai largă — sub forma de poliatlon —­ acolo unde ramura sportivă se pre­tează (atletism, nataţie, jocuri) pentru a se putea verifica către ce anume pro­bă îl îndreaptă calităţile fizice funda­mentale, indicii de dezvoltare fizică şi, bineînţeles aspiraţiile. O bună impresie, prin bogăţia ma­terialului şi sistematizarea lui, a lăsat-o lucrarea cu caracter de raport intitulată „Studiul formei sportive şi al perioa­dei de refacere după efort în cadrul procesului de dispensarizare a sportivi­­lor de performanţă“ prezentată de dr. Victor Pop, în elucidarea multiplelor aspecte pe care le ridică această pro­blemă de mare actualitate, în faţa prac­ticii noastre un aport meritoriu l-au a­­dus lucrările . „Despre valoarea unor probe metabolice cardio-vasculare şi ale aparatului chinestezic în aprecierea stării de antrenament la sportivi“ —conf. dr. Tomus şi colaboratorii, „Valoarea electro-cardiogramei în aprecierea for­mei sportive“ — dr. I. Zăgăreanu şi Victor Pop, „Valoarea indicilor respira­torii în aprecierea stării de formă spor­tivă“ — dr. V. Pop, „Indicii biochimici din ser şi restabilirea lor după efort“ — Gh. Haralambie şi G. Jeflea, „Contri­buţii privind perioada de refacere după eforturi dozate la atleţi“ — dr. T. Cri­­şan şi colaboratorii. Aceste cercetări experimentale făcute pe loturi de seniori, uneori chiar de ca­tegorii superioare (cat. I şi maeştri ai sportului) au demonstrat utilitatea in­vestigaţiei multilaterale (biochimică, fi­ziologică, psihologică şi metodică) pen­tru depistarea gradului formei sportive şi, cel mai important, a duratei sale de manifestare optimă. Concluziile obţi­nute au arătat din nou necesitatea apli­cării unei metodologii complexe în stu­dierea sportivilor în perioada de pregă­tire şi de concurs. Discrepanţa flagran­tă între unele date anterioare, fie ele obiective, fie subiective, şi rezultatele concrete obţinute în concursuri, în spe­cial de mare răspundere, arată existenţa unui mare număr de „necunoscute“ în privinţa legilor după care se conduce forma sportivă diferenţiată pe ramuri, probe şi chiar pe sportivi în parte. Ele pot fi elucidate verificînd neîncetat ipo­teze noi de lucru şi observând reali­tăţile în procesul de pregătire şi în evo­luţia sportivilor. Apropierea sesiunii de nevoile practi­cii i-a imprimat autenticitate şi va­loare. Exemplul ei trebuie urmat. NICU ALEXE candidat în ştiinţe pedagogice Pregătirile schiorilor din Vatra Dornei, Odorhei şi Braşov (Urmare din pag. 1) activitatea fiecare la şcoala unde învaţă. Antrenorul secţiei, prof. Dragoş Burghelea, a indicat un pro­gram de pregătire care este aplicat de tinerii schiori (cu aju­torul profesorilor) în orele de edu­caţie fizică. Din lotul juniorilor spe­cialişti in probele alpine fac parte Constanţa Măzgăreanu, Rodica Stoian, Rodica Oprea, surorile Eugenia şi Ioa­na Boţea, Carmen Clipea, Raluca Pan­­tea, Sorin Trocan, Gh. Văideanu, Mir­­cea Munteanu, Vasile Căpăţînă, Ioan Tocanie, Florin Bidu ş.a. Clubul Lu­ceafărul intenţionează ca la începutul lunii decembrie să înfiinţeze şi o gru­pă de începători. Cei 120 de schiori de la S.S.E. Braşov, împărţiţi în 5 grupe (3 la Braşov şi 2 la Săcele), şi-au început şi ei pregătirile. în vacanţa de iarnă, tinerii schiori vor participa la o ta­bără, la Predeal, în cadrul căreia va fi desăvîrşită pregătirea în vederea concursurilor sezonului 1965. Tractorul, Luceafărul şi S.S.E. Bra­şov au acordat o grijă deosebită re­parării şi pregătirii echipamentului şi materialului necesar antrenamentelor şi concursurilor. (C. GRUIA-coresp. regional). Apărarea dinamovistă a decis derbiul de duminică Rezultatele întrecerilor masculine de baschet din etapa de duminică continuă să stîrnească vii comentarii în cercurile numeroşilor iubitori ai acestui sport. Surprinde, în primul rînd, victoria cu totul neaşteptată a studenţilor timişoreni — în deplasare — asupra dinamoviştilor orădeni, a­­colo unde atît Rapid Bucureşti cît şi Steaua au fost nevoite să încline stea­gul şi unde, în general, se cîştigă foarte greu. După cum ne-au trans­mis corespondenţii noştri din locali­tate, studenţii au jucat cu o mare dezinvoltură (în special Dan Puşcaşu) şi au dat gazdelor o lecţie usturătoa­re de modul în care trebuie să-şi apere şansele o echipa in­iecare meci. Neaşteptată este, de asemenea, dife­renţa la care Ştiinţa Bucureşti a reu­şit să se impună în faţa Ştiinţei Cluj (învingătoarea, la scor, a echipei di­­namoviste din Bucureşti), precum şi victoria baschetbaliştilor de la Aurul Brad (în frunte cu Nosievici, aflat în formă excelentă), care au reuşit să întreacă — chiar pe terenul aceste­ia — pe una din principalele adver­sare din seria a II-a, Ştiinţa Craiova. Dar, ceea ce reţine atenţia în mod deosebit este frumoasa întrecere spor­tivă furnizată duminică dimineaţa la Capitală de marile rivale Steaua şi Dinamo. Partida a confirmat — prin desfă­şurarea ei spectaculoasă şi pasionanţi tradiţia acestui derbi. înregistrările făcute la acest joc ne arată că dinamoviştii au comis ma puţine greşeli de tehnică decît adv­er­sării lor şi acest lucru este cît se poate de important într-o dispută per­fect echilibrată. De asemenea, apăra­rea învingătorilor a fost de data a­ceasta la înălţime; aceştia au alternat cu multă chibzuinţă jucătorii meniţi să-l anihileze pe Novacek şi au recu­perat mai bine la panoul propriu. în ceea ce priveşte formaţia campioană, aceasta nu a reuşit decît în parte să oprească atacul colectiv, mult mai variat şi mai rapid al dinamoviştilor. Chiar şi orientarea atacului jucători­lor de la Steaua nu a fost cea mai nimerită, mai ales în final­ cînd se spuneau — mai mult ca oricînd — acţiuni colective. în sfîrşit, mai tre­­buie arătat că deşi Steaua era echipa care ne obişnuise cu finaluri puter­t­nice, de data aceasta formaţia dina­­novistă a dovedit o mai mare dîrze­­lie şi o dorinţă mai puternică de a învinge. Trebuie remarcată, de aseme-t­­ea, nota de pierfectă sportivitate­­m­­are s-a desfaşurrat întreaga partidă, precum şi arbitrajul competent al cu­i­plului Gh. Dinescu — Gh. Chiralen, care au asigurat întrecerii o mai bună desfăşurare. Iată ce ne mai arată tabloul înre­­gistrărilor tehnice ale întîlnirii: UM­AMU ; aruncan de la seminis-»­tanţă 24/10; aruncări de sub coş 32/22 (procentaj total 57%); aruncări libere 12/9 (75%); recuperări în apă­rare (24) şi în atac (7); pase greşite 10; greşeli de tehnică 8 (procentaj de greşeli 21%); STEAUA ; aruncări de la semidis­­tanţă 33/12; aruncări de sub coş 25/15 (procentaj total 57%); aruncări libere 20/18 (90%); recuperări în apă­rare (18) şi în atac (6); pase greşite ( 12; greşeli de tehnică 8 (procentaj de greşeli 22%).­­ Şi pentru că mulţi dintre „actorii* care au evoluat duminică dimineaţa ►fac parte din lotul nostru reprezenta­tiv- iată şi o apreciere (cu note de la 1 la 10) a comportării lor: DINAMO­­— Albu 10, Spiridon 9, Visner 8, Kiss 18, Giurgiu 7, Cernea 6, Scorţescu 6, OETEAUA — Niculescu 9, Barau 8,­­Novacek 8, Nedef 8, Diaconescu 7,­­ V. Gheorghe 6, Dimancea 6, Cim­­peanu 6. Cinci jucători îşi dispută balonul. Avantajat de talie, Demian va recupera cu uşurinţă. Fază din meciul Ştiinţa Bucureşti—Ştiinţa Cluj . Foto : P. Romo. Cîteva concluzii după cea de a XVI-a Olimpiadă şahistă Cele 1.884 de partide jucate în tur­nee preliminare şi finale au stabilit ie­rarhia echipelor de şah din lume, la cea de a XVI-a ediţie a Olimpiadei. Statistica şahului s-a îmbogăţit cu multe cifre interesante, iar teoria şi practica acestui joc au primit un vast material documentar, al cărui studiu va îngădui iubitorilor „sportului minţii“ să facă paşi noi pe calea măiestriei. Printre cele 50 de ţări reprezentate la marele „Turneu al Naţiunilor“, cum este denumită competiţia şahistă su­premă, s-a aflat şi reprezentativa Ro­­mîniei. Este a patra participare a şa­hiştilor noştri în Olimpiadele de după 1944. La Tel Aviv, jucătorii români reuşesc să ocupe cel mai bun loc (VII), pe care l-au avut vreodată la această întrecere. După ce la ediţia precedentă, de la Varna, echipa romînă fusese o adevă­rată revelaţie, fiind singura care reu­şea meciuri egale cu primele două clasate — U.R.S.S. şi Iugoslavia — de data aceasta şahiştii noştri şi-au confirmat valoarea, situîndu-se de la început printre animatoarele întrecerii. Reprezentativa Romîniei s-a menţinut de-a lungul multor runde pe primele locuri ale clasamentului finalei şi a încheiat cu un scor ridicat: 27 puncte din 52 posibile (51,92 la sută) — un total, 45 puncte din 76 posibile (59,21 la sută). Fără îndoială, celor care au urmărit evoluţia şahiştilor români la Olimpiadă nu le-a putut scăpa amănuntul că echi­pei noastre i-a lipsit un finiş bun, pe măsura comportării din prima parte a competiţiei. Cu numai 2 puncte in plus, echipa Romîniei ar fi ocupat locul V, realizînd astfel o performanţă cu totul remarcabilă. Şi aceste 2 puncte puteau fi obţinute fără prea mare dificultate, dacă echipa noastră ar fi fost mai o­­mogenă. Intr-adevăr, oameni de bază ai for­maţiei s-au dovedit numai maeştrii in­ternaţionali Florin Gheorghiu şi Vic­tor Ciodi­ea. Campionul mondial de juniori, după ce a realizat 4­/2 puncte din 5 posibile în preliminarii, a jucat excelent şi în turneul final (7­­/2 din 12) deşi evolua la masa a doua (şi a întîia), unde a avut de luptat numai cu adversari de prima mină. Pe par­cursul întregii Olimpiade el a înre­gistrat o singură înfrîngere, la marele maestru maghiar László Szabó. Re­­zultatul lui Fiorin Gheorghiu (peste 70 la sută­­din punctajul maxim) i-a adus o binemeritată notă de mare maestru. „Au lipsit din seria adversarilor mei încă doi mari maeştri pentru a ob­ţine dintr-o dată acest titlu" — ne-a declarat tînărul nostru jucător. Nu în­cape însă îndoiala că talentatul şahist român va şti, cu primul prilej, să rea­lizeze şi cea de a două notă, necesară pentru titlu. După părerea specialişti­lor prezenţi la Tel Aviv, forţa de joc îi dă dreptul să se numere de pe acum între marii maeştri. Mărturie stau par­tidele sale de la Olimpiadă şi, mai ales, victoria la VV. Unzicker, căpitanul echipei R. F. Germane, obţinută in­tr-un stil strălucit. Victor Ciocîltea a fost al doilea „golgetur“ al echipei Romîniei, obţinînd 12% puncte în 19 partide, ceea ce re­prezintă 65,89 la sută, în special pe parcursul primei părţi a turneului final. Ciociltesi a demonstrat recunoscuta sa­­ putere de luptă, realizînd 5'­, puncte în 8 runde. Apoi, oboseala survenita din necesitatea de a juca în permanenţă în echipă, şi-a spus cuvîntul. In ultimele 5 partide, fostul nostru campion a pier­dut 3 şi a cîştigat numai 2, lipsindu-i puţin pentru nota de mare maestru. împreună, FI. Gheorghiu­ şi V. Cio­­cirltea au realizat în turneul final 15 puncte din totalul de 27 al echipei noastre, în timp ce la mesele 1 şi 4 (unde au evoluat ceilalţi patru echi­pieri) au fost acumulate doar 12 puncte. Din acest calcul sumar reiese una din slăbiciunile formaţiei noastre şi a­­nume: lipsa unor rezerve de valoare apropiată titularilor. Fără îndoial că faţă de Theodor Ghiţescu pretenţiile noastre erau mai mici, dat fiind că el, jucînd numai la masa I, era evident un „om de sacrificiu“, pus să întrlneas­­că pe cei mai puternici jucători ai lumii. Totuşi, rezultatul de numai 33 la sută în turneul final şi 46 la sută in întreaga competiţie nu oglindeşte forţa sa reală de joc. Aici a intervenit slaba pregătire fizică, domeniul în care cam­pionul nostru este de multă vreme de­ficitar. în plus, starea sănătăţii sale nu a fost dintre cele mai bune în con­diţiile climei din Izrael. Cunoscându-se toate acestea, n-ar fi fost rău ca Ghi­ţescu să fi jucat poate la o altă masă, numindu-se drept lider al echipei un jucător mai rezistent. De-a dreptul critic trebuie văzută e­­voluţia jucătorilor folosiţi la masa a patra. Aici şi-au vădit deficienţele cri­teriul de selecţie şi sistemul de alcă­tuire a echipei. Să explicăm. Pentru masa a patra au fost preferaţi maeştrii C. Radovici, Gh. Mititelu şi C. Botez,­­ toţi trei şahişti puternici, dar cunoscuţi­­ pentru predilecţia lor de joc pasiv, la­­ remiză. Or, era greu de pretins ca punctele întregi să se facă la mesele­­ 1 şi 2, acolo unde jucam împotriva ma­rilor maeştri, şi nu la mesele inferioare,­i unde în echipele străine evoluau, în general, jucătorii „batabili“. Caracte-­­ristice în acest sens sînt rezultatele a două din meciurile decisive susţinute de echipa romînă. In faţa echipei R. F.­ Germane am realizat 1 % p. la primele două mese şi 0 p. la următoarele două (1­­2—2\i), iar cu Iugoslavia am ob­l­ţinut egalitate la marii maeştri Gligo-­­ rici şi Matanovici şi am pierdut la­ maeștrii Udovcici și Matulovici (1—3).­ Ca punctaj individual, Mititelu are­­ cel mai slab rezultat din echipă (414 la sută), Radovici a trecut cu puțin de limita remizelor (55 la sută), iar­­ Botez — care n-a jucat decît în trei partide — are 66 la sută. ^ " Prezența unor jucători mai activi în partea de jos a formaţiei nu numai că­ ne-ar fi adus punctele atît de necesare pentru realizarea unei performanţe deo-­ sebite, dar ar­ fi ridicat şi în mod in­, direct potenţialul echipei, lăsînd­­posi­bilitatea ca şahiştii de la primele mese, să se poată odihni pe parcurs. _ ’ Apreciind în general ca satisfăcătoa-­ re evoluţia echipei noastre la cea de-a XVI-a Olimpiadă de şah, va trebui să­ tragem învăţămintele care reies din participarea la această dificilă compe-^ tiţie. Să nu repetăm greşelile care s-au făcut, să ne gîndim de pe acum că la­­ viitoarea Olimpiadă — peste alţi doi ani — nu vom mai avea La Havana o­ echipă de speranţe, ci una consacrată în arena mondială a şahului, cu juca-f­­ori maturi şi experimentaţi, datori să obţină rezultate pe măsura forţei lor recunoscute.­­ VALERILI CHIOSE RADU VOIA ­ AUREL PREDESCU , antrenor federal | ADRIAN VASILIU Clasamente la zi MASCULIN — SERIA I 1. Steaua Buc. 10 8 2 822:623 18 2. Ştiinţa Buc. 10 8 2 681:634 18 3. Dinamo Buc. 9 8 1 709:562 17 4. Rapid Buc. 10 7 3 780:657 17 5. Ştiinţa Timiş. 10 5 5 680:695 15 6. Dinamo Oradea 8 6 2 543:492 14 7. Ştiinţa Cluj 10 4 6 629:652 14 8. St. Ioşu Braşov 10 3 7 747:793 13 9. Politehnica Cluj 10 3 7 579.677 13 10. Ştiinta Tg. Mureş 10 2 8 658.757 12 11. C.S M.S. Iasi 10 2 8 622.725 12 12. Farul Constanta 9 2 7 507.690 11 SERIA A II-A 1. Aurul Brad 8 8 0 648.504 16 2. Siderurgistul Gl. 8 7 1 595:478 15 3. Ştiința Craiova 8 6 2 563:543 14 4. Voinţa Tg. Mureş 8 5 3 503:495 13 5. I.C.F. 8 4 4 534:507 12 6. Olimpia M.I. 8 4 4 541:526 12 7. Voința Satu Mare 8 3 5 550:525 11 8. Progresul Buc. 8 1 7 513:599 9 9. Petrolul Pt. 8 1 7 465:573 9 10. A.S.A. Bacău 8 1 7 430:592 9 FEMININ — SERIA A II-A 1. Olimpia Buc. 7 4 3 405:347 11 2. Crișul Oradea 6 4 2 313:297 10­­ c.F. 64 2 368:320 10 4. Spartac Salonta 7 3 4 368:339 10 5. Voinţa Tg. Mureş 5 4 1 270:229 9 6. A.S.A. Cluj 6 2 4 362:388 8 7. Ştiința Tim. 6 2 4 229:260 8 8. C.S.M S. Iaşi 5 3 2 240:265 7 9. S.S.E. Rm. Vâlcea 6 2 5 288:398 7 SPORTUL POPULAR Nr. 4566 Pag- a 3-a

Next