Sportul Popular, mai 1966 (Anul 21, nr. 4961-4985)

1966-05-03 / nr. 4961

REZULTATE PROMIŢĂTOARE CARE TREBUIE CONSOLIDATE I *\ ^ 1 Pe marginea consfătuirii profesorilor de educaţie fizică din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară Recent, a avut loc în oraşul Tg. Mureş o consfătuire a cadrelor didactice care predau edu­caţia fizică­­ în şcolile din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, organizată de Sfatul popular regio­nal (secţiunea de învăţămînt) şi de Consiliul regional al UCFS, cu scopul de a se analiza modul in care au fost traduse în viaţă obiectivele cuprinse în planul de măsuri elaborat în toamna anului trecut pe baza instrucţiunilor comune ale Ministerului Invăţămîntului şi Consiliului General al UCFS cu privire la îmbunătăţirea activităţii sportive şi de educaţie fizică din şcoli. La consfătuire au participat tovarăşii Anghel Alexe, preşedintele UCFS, Romeo Pojan, şeful Secţiei de propagandă a Comitetului Regional al P.C.R., delegaţi ai Ministerului Invăţămîntului, se­cretari ai comitetelor raionale ale U.T.C., şefii secţiunilor de învăţămînt raionale, preşedinţii con­siliilor raionale ale UCFS, directori de şcoli şi profesorii de educaţie fizică din regiune. I­nformarea prezentată de tov. Petru Pop, şeful secţiunii de învăţămînt a Sfatului popular regional, a scos în evidenţă faptul că s-au îmbună­tăţit evident desfăşurarea orelor de edu­caţie fizică şi activitatea sportivă din şcoli. Cea mai mare parte a profesorilor de educaţie fizică au muncit cu pricepere şi pasiune, au realizat o colaborare mai bună cu ceilalţi factori care contribuie la educarea tinerei generaţii şi, printr-o mai judicioasă folosire a bazei materiale existente, au obţinut rezultate demne de menţionat. A crescut numărul de elevi cuprinşi într-o activitate sportivă orga­nizată şi permanentă, s-a îmbunătăţit nivelul performanţelor regionale ale şco­larilor.­­Un rol hotăritor l-a avut iniţia­tiva de la consfătuirea din toamna anu­lui trecut, cînd s-a elaborat — paralel cu alte măsuri — un plan concret, de­falcat pe unităţi de învăţămînt şi pro­fesori de educaţie fizică, de înfiinţare în cadrul asociaţiilor sportive şcolare a unor secţii pe ramură de sport, prime nuclee ale sportului de performanţă în şcoală, în raport cu posibilităţile exis­­tente, cu specializarea şi calificarea pro­­fesorilor respectivi şi ţinind seama de tradiţiile fiecărei şcoli, s-a stabilit orga­nizarea unui mare număr de secţii pe ramură de sport în toată regiunea la atletism, handbal, volei, gimnastică, bas­chet, schi etc. Această iniţiativă — care poate fi extinsă în toate regiunile ţării — a dat roade. Secţiile cuprinse în planul res­pectiv au fost afiliate, au programe de antrenament care se aplică în bune con­­diţiuni, majoritatea au luat sau vor lua parte — în funcţie de calendarul com­­­petiţional — la etapele raionale sau orăşeneşti ale campionatelor republicane şcolare şi de juniori. Prin aceasta s-a realizat un mare pas înainte pe drumul consolidării organizatorice a asociaţiilor sportive şcolare, cu mai multe secţii pe ramură de sport; acestea au posi­bilitatea să desfăşoare o rodnică activi­tate competiţională la nivelul şcolii şi al claselor. In plus, s-au deschis per­spective noi pregătirii viitorilor sportivi de performanţă, deoarece existenţa a­­cestor secţii şi a unei activităţi compe­­tiţionale corespunzătoare fac ca munca de depistare şi selecţionare a elementelor talentate să se transforme într-un proces continuu, avind etape de încercare mai lungi şi mijloace de verificare mai certe. Rezultatele concrete ale acestei iniţiative sunt exprimate prin numărul sporit de şcoli în care se organizează campionate ale asociaţiilor şi alte întreceri, precum şi prin apariţia unor elemente tinere şi talentate ca Marta Satmari (13 ani) 12,8 la 100 m, Maria Popa (16 ani) 1,49 m la săritura în Înălţime, Ştefan Satmari (16 ani) 13,73 m la triplusalt. S-au evi­denţiat profesorii Valentina Moldovan (Luduş), Ion Ciolea, Artur Galfalvi, A­­tila Madara­, Mircea Buhlea, Gh. Fülöp, Ştefan Surdu (Tg. Mureş), Deneş Lado (M. Ciuc), Tiberiu Bazilides (Gheor­­ghieni), Vasile Pop (Band) precum şi co­lectivul­ de profesori de la liceul d­in Topliţa, compus din Ion Moldovan, Imi­­cian Samson, Mihai Szabó şi Ştefan Stras­ser. După numai cîteva luni de la aplica­rea acestei iniţiative, rezultatele pot fi considerate promiţătoare. Mergînd în continuare pe acelaşi drum,şi lărgind organizarea acestor secţii şi la alte spor­turi cu o pondere mică în prezent (gim­nastica, schiul) sau chiar absente (na­­taţia, luptele şi halterele) atit Secţiunea de învăţămînt cit şi Consiliul regional al UCFSL vor realiza în scurt timp o îmbunătăţire şi mai evidentă a educaţiei fizice şi activităţii sportive din şcolile regiunii. M­aterialul prezentat şi discuţiile care au urmat au scus însă în evidenţă faptul că, faţă de condiţiile exis­tente şi de numărul profesorilor de edu­caţie fizică, rezultatele obţinute până în prezent în regiune — deşi promiţătoare — nu ne pot totuşi mulţumi. Sunt dacă mari posibilităţi nefolosite, la unii pro­fesori de educaţie fizică continuă să se manifeste tendinţa de a lucra formal şi de a demobiliza uşor în faţa primelor greutăţi sau insuccese. Aşa se explică faptul că dacă în uneia raioane sau oraşe există şcoli în cadrul cărora edu­caţia fizică şi activitatea sportivă sunt motive de mîndrie pentru conducerile şcolilor respective şi pentru toate ca­drele didactice, există în schimb alături de ele unităţi de învăţămînt în a căror activitate zilnică sportul nu este prezent decit la orele de educaţie fizică, şi a­­turlei de multe ori formal, în lecţii ne­­atractive, fără conţinut. La Gheorghieni, de pildă, ca urmare a muncii entuziaste şi neobosite a profesorului Tiberiu Ba­zilides, ajutat de colegii săi Anton Ele­kes, Rozalia Ferenci, Francisc Hoffman şi Z­oltan Nagy, liceul din localitate a devenit o unitate de învăţămînt model în ceea ce priveşte organizarea activităţii sportive şi a educaţiei fizice şcolare. O sală de sport bine utilată, curată şi fo­losită cu întreaga ei capacitate, o bază sportivă de toată frumuseţea, realizată prin mijloace locale şi cuprinzind tere­nuri de baschet, volei, tenis, porticuri de­­ gimnastică, pistă de atletism, rodnica activitate a asociaţiei sportive a şcolii („înfrăţirea“), rezultatele deosebite ob­ţiinute în campionatele şcolare (in mod deosebit la schi şi baschet) şi în cele de juniori (la hochei) sunt mărturii eloc­vente în această privinţă. Dar, tot la Gheorghieni, există şcoli cât o activitate sportivă şi de educaţie fizică de un nivel mediocru. Aşa se petrec lucrurile la Şcoala profesională de construcţii. Cum se explică o asemenea diferenţă? Numai prin faptul că într-un loc se munceşte cu pasiune, cu dragoste, in timp ce din­colo totul se limitează de cele mai multe ori la îndeplinirea de mîntuială a sarci­nilor profesionale. Mai evidentă apare a­­ceastă diferenţă dacă ţinem seam­a de faptul că în regiune există cadre didac­tice care nu beneficiază de condiţii ma­teriale superioare şi care obţin totuşi rezultate foarte bune in muncă. Exemplul profesorului Cornel Grigorescu, din co­muna Dăneşti, care organizează din pro­prie iniţiativă numeroase competiţii, multe dintre ele adevărate sărbători ale tineretului şcolar din această comună, sau al învăţătorului Francisc Gali, din comuna Ditrău, care a reuşit să desfă­şoare o bogată activitate sportivă la nivelul fiecărei clase şi al şcolii sunt concludente. Şcoala din Dăneşti şi cea din Ditrău nu dispun — deocamdată — de condiţii materiale egale cu ale unor şcoli d­in Tîrnăveni, Reghin, Tg. Mureş sau Gheorghieni. Şi atunci, de ce rezul­tatele sunt diferite ? Pentru că in primul caz intervine pasiunea, iar în celelalte, nu!N­u este mai puţin adevărat că în munca lor, profesorii de educaţie fizică întîmpină de foarte multe ori şi greutăţi, unele dintre ele destul de serioase, care îi împiedică în mod obiec­tiv să obţină succese pe măsura dorin­ţelor şi străduinţelor lor. Spre exemplu, nu de mult, elevii şcolii profesionale a Ministerului industriei uşoare din Tg. Mureş au fost scoşi din competiţiile lo­cale. Cauza ? La un moment dat, direcţia şcolii a refuzat — în­­mod ne­justificat — să pună la dispoziţie sala pentru organizarea unei etape a campionatului şcolar de baschet. Drept „pedeapsă“, secţiunea de învăţămînt a Sfatului popu­lar regional (metodist, Acafiu Balint) a interzis participarea echipelor şcolii la alte întreceri. Deci, din aceasta neînţele­gere au avut de suferit pînă la urmă — elevii! Trebuie să recunoaştem că este un mod cu totul „original“ de a rezolva problema... Nu prea mult diferit este şi cazul profesoarei Iudith Musznai, de la liceul „Dr. Petru Grozav din Odorhei, care — pur şi simplu — a interzis ele­vilor din clasa a V-a B (unde este diri­gintă) să participe la competiţii şi la antrenamente! Să fi uitat oare cel în cauză rolul im­portant pe care exerciţiile fizice îl au în formarea multilaterală a tinerei ge­neraţii ■­ M­ulţi dintre cei ce au lucit cuvîntul nu ridicat cu acest prilej o pro­blemă importantă, aceea a reali­zării unei colaborări eficiente în cadrul şcolilor — și nu numai pe plan regional sau raional — între toți factorii care contribuie la educarea tineretului. Au fost arătate cazuri concrete în care lipsa de colaborare dintre conducerile şcolilor, organizaţiile L­.T.C. şi asociaţiile spor­tive şcolare a dus la nereuşita unor acţiuni, la amînarea sau neglijarea alto­ra. In felul acesta, cel mai mult are de suferit întreaga muncă din unitatea res­­pectivă de învăţămînt, deoarece, punînd accentul pe o anumită activitate, sunt neglijate, în mod inevitabil, celelalte. In acest sens, foarte importantă este atragerea într-o măsură mai mare a con­ducerilor şcolilor în desfăşurarea acti­vităţii sportive şi de educaţie fizică a elevilor, care nu poate fi despărţită de ceilalţi factori de educare şi instruire. De altfel, direcţiunile şcolilor au datoria să se preocupe de felul in care se des­făşoară activitatea sportivă a elevilor. Şi mîndria corpului profesoral dintr-o unitate de învăţămînt va fi cu atit mai mare, cu cît succesele la învăţătură ale elevilor vor fi dublate de succese in alte domenii, în rîndul cărora sportul ocupă un loc de frunte. Dacă direcţia şcolii, or­ganizaţia U.T.C., asociaţia sportivă şi profesorul de educaţie fizică îşi coordo­nează bine activitatea, dacă sprijinul reciproc este permanent şi eficient şi dacă se acordă o atenţie deosebită sta­bilirii unor măsuri comune, roadele mun­cii vor fi cu atit mai bogate. In această colaborare trebuie atrase şi comitetele de părinţi, a­­căror pondere în rezolvarea problemelor materiale este deosebită şi cu ajutorul cărora în curţile şcolilor — şi nu numai ale celor din regiunea Mu­reş-Autonomă Maghiară — vor apare in locul spaţiilor nefolosite tot mai multe terenuri sportive simple, pe care tineretul poate să-şi desăvârşească pre­gătirea fizică, să se recreeze şi să-şi re­cupereze forţele în vederea unei mai bune asimilări a cunoştinţelor la celelalte materii. Fireşte că un rol principal în conso­lidarea acestei colaborări, în lărgirea şi permanentizarea ei, revine organelor raio­nale de învăţămînt, U.T.C. şi, în mod deosebit, celor ale UCFS, care trebuie să îndrume şi să controleze periodic con­siliile asociaţiilor sportive şcolare, să le ajute în organizarea întrecerilor, să le pună la dispoziţie bazele sportive, în aşa fel încît un număr cît mai mare de tineri să lucreze în mod organizat la terenurile şi in sălile de sport. ★ I­n cuvîntul său, tov. Romeo Pojan, şeful Secţiei de propagandă a Comi­tetului regional al P.G.R., a ridicat în faţa celor prezenţi o serie de probleme importante legate de educarea tineretu­lui. Vorbind despre viaţa de azi a tine­rei generaţii, care are la dispoziţie, con­diţii minunate de instruire şi căreia îi sunt larg deschise orizonturile unei de­­­pline realizări, tov. Romeo Pojan a subliniat că educaţia fizică are­ o con­tribuţie însemnată la formarea tinerelor generaţii şi că şcoala reprezintă facto­rul de bază în cuprinderea unui număr cît mai mare de tineri în practicarea exerciţiilor fizice. El a cerut profeso­rilor de educaţie fizică din regiune să muncească cu mai mult simţ de răs­pundere, cu dragoste şi pasiune, deoare­ce numai în felul acesta ei vor reuşi să formeze la tineri, încă de la vîrsta fra­gedă, deprinderea de a practica exerci­ţiile fizice şi sportul. Un rol deosebit în această direcţie revine şi conduceri­lor şcolilor, care au datoria să se pre­ocupe mai atent de felul în care se des­făşoară activitatea de educaţie fizică din şcoală, să ajute concret la buna ei organizare şi la îmbunătăţirea bazei ei materiale. Condiţiile existente în regiune, rezultatele obţinute pînă în prezent sunt garanţii că în viitor educaţia fizică şi activitatea sportivă din şcolile regiunii vor cunoaşte o dezvoltare mai mare — a spus în încheiere tov. Romeo Pojan. έn continuare a luat cuvîntul tov. Anghel Alexe, preşedintele UCFS, care a apreciat rezultatele obţinute pînă în prezent în acest domeniu în re­giunea Mureş-Autonomă Maghiară ca un început promiţător, la realizarea căruia o contribuţie considerabilă au adus-o, în primul rînd, profesorii de educaţie fi­zică. Ace­ste rezultate dau convingerea că măsurile elaborate la consfătuirea de anul trecut au fost eficiente şi că ele constituie premise pentru continua dez­voltare a­ educaţiei fizice şi activităţii sportive şcolare, sub toate aspectele ei. O mare parte din şcolile regiunii au baze sportive cu terenuri şi instalaţii cores­punzătoare, cadrele didactice au un bun nivel de calificare profesională care le dă posibilitatea să lucreze şi mai bine. Succesele de piuă acum pot fi amplifi­cate in direcţia creşterii cantitative şi calitative a activităţii sportive şi edu­caţiei fizice din şcoli. Apoi, vorbitorul s-a ocupat de unii dintre factorii chemaţi să influenţeze po­zitiv munca în acest domeniu. O aten­ţie deosebită va trebui să se acorde un viitor unei folosiri mai judicioase a ba­zelor sportive existente, eliminîndu-se practica unor organe raionale ale UCFS sau a unor cluburi şi asociaţii sportive care refuză să pună la dispoziţia asocia­ţiilor sportive şcolare terenurile şi sălile de sport. Totodată, este necesar să se realizeze o dezvoltare a bazei materiale prin amenajarea in curiile şcolilor a unor terenuri simple, care să poată găzdui activitatea sportivă de masă şi orele de educaţie fizică ale elevilor. O colaborare eficientă între conducerile şcolilor, organizaţiile U.T.C. şi organele raid­uite ale UCFS va rezolva mai bine şi mai operativ problema dezvoltării ba­zei materiale a activităţii sportive şco­lare. Un alt factor hotăritor în realiza­rea unei îmbunătăţiri serioase a muncii in această direcţie îl reprezintă profe­sorul de educaţie fizică, a cărui muncă perseverentă, plină de pasiune şi dra­goste, influenţează puternic formarea personalităţii unui tânăr, determină o educaţie sănătoasă şi multilaterală a acestuia. Numai astfel profesorii de e­­ducaţie fizică vor putea transmite tine­rilor dragostea pentru sport, pentru miş­carea în aer liber, să-i deprindă cu prracticarea exerciţiilor fizice, ceea ce îi va ajuta la o mai bună asimilare a cunoştinţelor de la celelalte materii. In acelaşi timp, profesorul de educaţie fi­zică trebuie să fie şi un propagandist activ al mişcării sportive, luptînd pentru lichidarea concepţiei ce poate fi intîl­­nită încă la unii părinţi şi chiar profe­sori, care pun pe seama activităţii spor­tive... insuccesele la învățătură ale unor elevi. Tocmai de aceea, col­­borînd per­manent, în special cu părinţii, dar şi cu celelalte cadre didactice, profesorul de educaţie fizică va convinge că sportul reprezintă deopotrivă un mijloc eficient de întărire a sănătăţii, de destindere şi, deci, de recuperare a forţelor. Dar, profesorul de educaţie fizică nu-şi va putea rezolva cu succes sarcinile dacă nu va aplica in munca lui cele fi mai avansate metode de pregătire. în această direcţie nu trebuie uitat faptul că acti­vitatea profesorului de educaţie fizică cuprinde etape diferite, începînd de la predarea primelor noţiuni de practicare a exerciţiilor fizice, trecînd prin străda­nia lui de a forma la elevi deprinderi corecte şi ajungînd la crearea — în funcţie de calităţile fiecărui tînăr — a premiselor păşirii în sportul de perfor­manţă. Pentru fiecare din aceste etape profesorul de educaţie fizică trebuie să aplice metode diferite, să ţină seama de toate noutăţile pedagogice şi metodice, de tot ceea ce ne pune azi la dispoziţie ştiinţa. Pe de altă parte, fiind în perma­nenţă la curent cu realităţile mişcării sportive, el va putea realiza o mai bună selecţie, îndrumînd elementele cele mai dotate spre Şcolile sportive de elevi sau spre Liceele cu program special de e­­ducaţie fizică, al căror aport la îmbu­nătăţirea activităţii sportive de perfor­manţă se va ridica astfel an de an la un nivel calitativ superior, corespunză­tor cerinţelor şi investiţiilor ce se fac. După ce a arătat pe larg, cu exemple concrete, cît de eficientă este colabo­rarea pe plan local în îmbunătăţirea ac­tivităţii sportive din şcoli, tov. Anghel Alexe s-a ocupat de problema lărgirii sistemului competiţional. Pentru aceasta — a spus vorbitorul — este necesar să se manifeste mai multă răspundere în organizarea campionatelor asociaţi­ilor sportive şcolare, a întrecerilor interşcoli, devenite tradiţionale în unele raioane, a etapelor orăşeneşti şi raio­nale ale campionatelor republicane şco­lare şi de juniori. O iniţiativă lăuda­bilă în această direcţie este aceea a or­ganizării unor concursuri pentru realiza­rea recordurilor şcolii, învingătorii ur­­mînd să fie premiaţi în cadrul serbări­lor de sfîrşit de an. Legat de aceasta s-a arătat că o atenţie deosebită trebuie acordată organizării activităţii din va­canţa de vară, felul în care sunt pregă­tite taberele de vară — mijloace eficien­te în asigurarea continuităţii activităţii şi în depistarea şi selecţionarea unor elemente tinere şi talentate. In încheiere, tov. Anghel Alexe a urat tuturor profesorilor de educaţie fi­zică su­cces în munca lor viitoare, expri­­mîndu-şi convingerea că în regiunea Mu­reş-Autonomă Maghiară se vor obţine în scurt timp rezultate tot mai bune în îmbunătăţirea activităţii sportive şi a educaţiei fizice şcolare, in afirmarea tot mai puternică pe plan sportiv a ti­neretului şcolar în competiţiile interne. Acest fapt va determina ca regiunea Mureş-Autonomă Maghiară să contri­buie mai activ la formarea unor noi ele­mente talentate, care să apere cu cinste şi dîrzenie culorile scumpei noastre pa­trii în cele mai importante întreceri in­ternaţionale. CĂLIN ANTONESCU Sub îndrumarea fostului internaţional, prof. Gh. Fülöp, creşte noua generaţie a baschetbalistelor din Tg. Mureş Foto : A. Neagu

Next