Sportul Popular, mai 1966 (Anul 21, nr. 4961-4985)
1966-05-03 / nr. 4961
REZULTATE PROMIŢĂTOARE CARE TREBUIE CONSOLIDATE I *\ ^ 1 Pe marginea consfătuirii profesorilor de educaţie fizică din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară Recent, a avut loc în oraşul Tg. Mureş o consfătuire a cadrelor didactice care predau educaţia fizică în şcolile din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, organizată de Sfatul popular regional (secţiunea de învăţămînt) şi de Consiliul regional al UCFS, cu scopul de a se analiza modul in care au fost traduse în viaţă obiectivele cuprinse în planul de măsuri elaborat în toamna anului trecut pe baza instrucţiunilor comune ale Ministerului Invăţămîntului şi Consiliului General al UCFS cu privire la îmbunătăţirea activităţii sportive şi de educaţie fizică din şcoli. La consfătuire au participat tovarăşii Anghel Alexe, preşedintele UCFS, Romeo Pojan, şeful Secţiei de propagandă a Comitetului Regional al P.C.R., delegaţi ai Ministerului Invăţămîntului, secretari ai comitetelor raionale ale U.T.C., şefii secţiunilor de învăţămînt raionale, preşedinţii consiliilor raionale ale UCFS, directori de şcoli şi profesorii de educaţie fizică din regiune. Informarea prezentată de tov. Petru Pop, şeful secţiunii de învăţămînt a Sfatului popular regional, a scos în evidenţă faptul că s-au îmbunătăţit evident desfăşurarea orelor de educaţie fizică şi activitatea sportivă din şcoli. Cea mai mare parte a profesorilor de educaţie fizică au muncit cu pricepere şi pasiune, au realizat o colaborare mai bună cu ceilalţi factori care contribuie la educarea tinerei generaţii şi, printr-o mai judicioasă folosire a bazei materiale existente, au obţinut rezultate demne de menţionat. A crescut numărul de elevi cuprinşi într-o activitate sportivă organizată şi permanentă, s-a îmbunătăţit nivelul performanţelor regionale ale şcolarilor.Un rol hotăritor l-a avut iniţiativa de la consfătuirea din toamna anului trecut, cînd s-a elaborat — paralel cu alte măsuri — un plan concret, defalcat pe unităţi de învăţămînt şi profesori de educaţie fizică, de înfiinţare în cadrul asociaţiilor sportive şcolare a unor secţii pe ramură de sport, prime nuclee ale sportului de performanţă în şcoală, în raport cu posibilităţile existente, cu specializarea şi calificarea profesorilor respectivi şi ţinind seama de tradiţiile fiecărei şcoli, s-a stabilit organizarea unui mare număr de secţii pe ramură de sport în toată regiunea la atletism, handbal, volei, gimnastică, baschet, schi etc. Această iniţiativă — care poate fi extinsă în toate regiunile ţării — a dat roade. Secţiile cuprinse în planul respectiv au fost afiliate, au programe de antrenament care se aplică în bune condiţiuni, majoritatea au luat sau vor lua parte — în funcţie de calendarul competiţional — la etapele raionale sau orăşeneşti ale campionatelor republicane şcolare şi de juniori. Prin aceasta s-a realizat un mare pas înainte pe drumul consolidării organizatorice a asociaţiilor sportive şcolare, cu mai multe secţii pe ramură de sport; acestea au posibilitatea să desfăşoare o rodnică activitate competiţională la nivelul şcolii şi al claselor. In plus, s-au deschis perspective noi pregătirii viitorilor sportivi de performanţă, deoarece existenţa acestor secţii şi a unei activităţi competiţionale corespunzătoare fac ca munca de depistare şi selecţionare a elementelor talentate să se transforme într-un proces continuu, avind etape de încercare mai lungi şi mijloace de verificare mai certe. Rezultatele concrete ale acestei iniţiative sunt exprimate prin numărul sporit de şcoli în care se organizează campionate ale asociaţiilor şi alte întreceri, precum şi prin apariţia unor elemente tinere şi talentate ca Marta Satmari (13 ani) 12,8 la 100 m, Maria Popa (16 ani) 1,49 m la săritura în Înălţime, Ştefan Satmari (16 ani) 13,73 m la triplusalt. S-au evidenţiat profesorii Valentina Moldovan (Luduş), Ion Ciolea, Artur Galfalvi, Atila Madara, Mircea Buhlea, Gh. Fülöp, Ştefan Surdu (Tg. Mureş), Deneş Lado (M. Ciuc), Tiberiu Bazilides (Gheorghieni), Vasile Pop (Band) precum şi colectivul de profesori de la liceul din Topliţa, compus din Ion Moldovan, Imician Samson, Mihai Szabó şi Ştefan Strasser. După numai cîteva luni de la aplicarea acestei iniţiative, rezultatele pot fi considerate promiţătoare. Mergînd în continuare pe acelaşi drum,şi lărgind organizarea acestor secţii şi la alte sporturi cu o pondere mică în prezent (gimnastica, schiul) sau chiar absente (nataţia, luptele şi halterele) atit Secţiunea de învăţămînt cit şi Consiliul regional al UCFSL vor realiza în scurt timp o îmbunătăţire şi mai evidentă a educaţiei fizice şi activităţii sportive din şcolile regiunii. Materialul prezentat şi discuţiile care au urmat au scus însă în evidenţă faptul că, faţă de condiţiile existente şi de numărul profesorilor de educaţie fizică, rezultatele obţinute până în prezent în regiune — deşi promiţătoare — nu ne pot totuşi mulţumi. Sunt dacă mari posibilităţi nefolosite, la unii profesori de educaţie fizică continuă să se manifeste tendinţa de a lucra formal şi de a demobiliza uşor în faţa primelor greutăţi sau insuccese. Aşa se explică faptul că dacă în uneia raioane sau oraşe există şcoli în cadrul cărora educaţia fizică şi activitatea sportivă sunt motive de mîndrie pentru conducerile şcolilor respective şi pentru toate cadrele didactice, există în schimb alături de ele unităţi de învăţămînt în a căror activitate zilnică sportul nu este prezent decit la orele de educaţie fizică, şi aturlei de multe ori formal, în lecţii neatractive, fără conţinut. La Gheorghieni, de pildă, ca urmare a muncii entuziaste şi neobosite a profesorului Tiberiu Bazilides, ajutat de colegii săi Anton Elekes, Rozalia Ferenci, Francisc Hoffman şi Zoltan Nagy, liceul din localitate a devenit o unitate de învăţămînt model în ceea ce priveşte organizarea activităţii sportive şi a educaţiei fizice şcolare. O sală de sport bine utilată, curată şi folosită cu întreaga ei capacitate, o bază sportivă de toată frumuseţea, realizată prin mijloace locale şi cuprinzind terenuri de baschet, volei, tenis, porticuri de gimnastică, pistă de atletism, rodnica activitate a asociaţiei sportive a şcolii („înfrăţirea“), rezultatele deosebite obţiinute în campionatele şcolare (in mod deosebit la schi şi baschet) şi în cele de juniori (la hochei) sunt mărturii elocvente în această privinţă. Dar, tot la Gheorghieni, există şcoli cât o activitate sportivă şi de educaţie fizică de un nivel mediocru. Aşa se petrec lucrurile la Şcoala profesională de construcţii. Cum se explică o asemenea diferenţă? Numai prin faptul că într-un loc se munceşte cu pasiune, cu dragoste, in timp ce dincolo totul se limitează de cele mai multe ori la îndeplinirea de mîntuială a sarcinilor profesionale. Mai evidentă apare această diferenţă dacă ţinem seama de faptul că în regiune există cadre didactice care nu beneficiază de condiţii materiale superioare şi care obţin totuşi rezultate foarte bune in muncă. Exemplul profesorului Cornel Grigorescu, din comuna Dăneşti, care organizează din proprie iniţiativă numeroase competiţii, multe dintre ele adevărate sărbători ale tineretului şcolar din această comună, sau al învăţătorului Francisc Gali, din comuna Ditrău, care a reuşit să desfăşoare o bogată activitate sportivă la nivelul fiecărei clase şi al şcolii sunt concludente. Şcoala din Dăneşti şi cea din Ditrău nu dispun — deocamdată — de condiţii materiale egale cu ale unor şcoli din Tîrnăveni, Reghin, Tg. Mureş sau Gheorghieni. Şi atunci, de ce rezultatele sunt diferite ? Pentru că in primul caz intervine pasiunea, iar în celelalte, nu!Nu este mai puţin adevărat că în munca lor, profesorii de educaţie fizică întîmpină de foarte multe ori şi greutăţi, unele dintre ele destul de serioase, care îi împiedică în mod obiectiv să obţină succese pe măsura dorinţelor şi străduinţelor lor. Spre exemplu, nu de mult, elevii şcolii profesionale a Ministerului industriei uşoare din Tg. Mureş au fost scoşi din competiţiile locale. Cauza ? La un moment dat, direcţia şcolii a refuzat — înmod nejustificat — să pună la dispoziţie sala pentru organizarea unei etape a campionatului şcolar de baschet. Drept „pedeapsă“, secţiunea de învăţămînt a Sfatului popular regional (metodist, Acafiu Balint) a interzis participarea echipelor şcolii la alte întreceri. Deci, din aceasta neînţelegere au avut de suferit pînă la urmă — elevii! Trebuie să recunoaştem că este un mod cu totul „original“ de a rezolva problema... Nu prea mult diferit este şi cazul profesoarei Iudith Musznai, de la liceul „Dr. Petru Grozav din Odorhei, care — pur şi simplu — a interzis elevilor din clasa a V-a B (unde este dirigintă) să participe la competiţii şi la antrenamente! Să fi uitat oare cel în cauză rolul important pe care exerciţiile fizice îl au în formarea multilaterală a tinerei generaţii ■ Mulţi dintre cei ce au lucit cuvîntul nu ridicat cu acest prilej o problemă importantă, aceea a realizării unei colaborări eficiente în cadrul şcolilor — și nu numai pe plan regional sau raional — între toți factorii care contribuie la educarea tineretului. Au fost arătate cazuri concrete în care lipsa de colaborare dintre conducerile şcolilor, organizaţiile L.T.C. şi asociaţiile sportive şcolare a dus la nereuşita unor acţiuni, la amînarea sau neglijarea altora. In felul acesta, cel mai mult are de suferit întreaga muncă din unitatea respectivă de învăţămînt, deoarece, punînd accentul pe o anumită activitate, sunt neglijate, în mod inevitabil, celelalte. In acest sens, foarte importantă este atragerea într-o măsură mai mare a conducerilor şcolilor în desfăşurarea activităţii sportive şi de educaţie fizică a elevilor, care nu poate fi despărţită de ceilalţi factori de educare şi instruire. De altfel, direcţiunile şcolilor au datoria să se preocupe de felul in care se desfăşoară activitatea sportivă a elevilor. Şi mîndria corpului profesoral dintr-o unitate de învăţămînt va fi cu atit mai mare, cu cît succesele la învăţătură ale elevilor vor fi dublate de succese in alte domenii, în rîndul cărora sportul ocupă un loc de frunte. Dacă direcţia şcolii, organizaţia U.T.C., asociaţia sportivă şi profesorul de educaţie fizică îşi coordonează bine activitatea, dacă sprijinul reciproc este permanent şi eficient şi dacă se acordă o atenţie deosebită stabilirii unor măsuri comune, roadele muncii vor fi cu atit mai bogate. In această colaborare trebuie atrase şi comitetele de părinţi, acăror pondere în rezolvarea problemelor materiale este deosebită şi cu ajutorul cărora în curţile şcolilor — şi nu numai ale celor din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară — vor apare in locul spaţiilor nefolosite tot mai multe terenuri sportive simple, pe care tineretul poate să-şi desăvârşească pregătirea fizică, să se recreeze şi să-şi recupereze forţele în vederea unei mai bune asimilări a cunoştinţelor la celelalte materii. Fireşte că un rol principal în consolidarea acestei colaborări, în lărgirea şi permanentizarea ei, revine organelor raionale de învăţămînt, U.T.C. şi, în mod deosebit, celor ale UCFS, care trebuie să îndrume şi să controleze periodic consiliile asociaţiilor sportive şcolare, să le ajute în organizarea întrecerilor, să le pună la dispoziţie bazele sportive, în aşa fel încît un număr cît mai mare de tineri să lucreze în mod organizat la terenurile şi in sălile de sport. ★ In cuvîntul său, tov. Romeo Pojan, şeful Secţiei de propagandă a Comitetului regional al P.G.R., a ridicat în faţa celor prezenţi o serie de probleme importante legate de educarea tineretului. Vorbind despre viaţa de azi a tinerei generaţii, care are la dispoziţie, condiţii minunate de instruire şi căreia îi sunt larg deschise orizonturile unei depline realizări, tov. Romeo Pojan a subliniat că educaţia fizică are o contribuţie însemnată la formarea tinerelor generaţii şi că şcoala reprezintă factorul de bază în cuprinderea unui număr cît mai mare de tineri în practicarea exerciţiilor fizice. El a cerut profesorilor de educaţie fizică din regiune să muncească cu mai mult simţ de răspundere, cu dragoste şi pasiune, deoarece numai în felul acesta ei vor reuşi să formeze la tineri, încă de la vîrsta fragedă, deprinderea de a practica exerciţiile fizice şi sportul. Un rol deosebit în această direcţie revine şi conducerilor şcolilor, care au datoria să se preocupe mai atent de felul în care se desfăşoară activitatea de educaţie fizică din şcoală, să ajute concret la buna ei organizare şi la îmbunătăţirea bazei ei materiale. Condiţiile existente în regiune, rezultatele obţinute pînă în prezent sunt garanţii că în viitor educaţia fizică şi activitatea sportivă din şcolile regiunii vor cunoaşte o dezvoltare mai mare — a spus în încheiere tov. Romeo Pojan. În continuare a luat cuvîntul tov. Anghel Alexe, preşedintele UCFS, care a apreciat rezultatele obţinute pînă în prezent în acest domeniu în regiunea Mureş-Autonomă Maghiară ca un început promiţător, la realizarea căruia o contribuţie considerabilă au adus-o, în primul rînd, profesorii de educaţie fizică. Aceste rezultate dau convingerea că măsurile elaborate la consfătuirea de anul trecut au fost eficiente şi că ele constituie premise pentru continua dezvoltare a educaţiei fizice şi activităţii sportive şcolare, sub toate aspectele ei. O mare parte din şcolile regiunii au baze sportive cu terenuri şi instalaţii corespunzătoare, cadrele didactice au un bun nivel de calificare profesională care le dă posibilitatea să lucreze şi mai bine. Succesele de piuă acum pot fi amplificate in direcţia creşterii cantitative şi calitative a activităţii sportive şi educaţiei fizice din şcoli. Apoi, vorbitorul s-a ocupat de unii dintre factorii chemaţi să influenţeze pozitiv munca în acest domeniu. O atenţie deosebită va trebui să se acorde un viitor unei folosiri mai judicioase a bazelor sportive existente, eliminîndu-se practica unor organe raionale ale UCFS sau a unor cluburi şi asociaţii sportive care refuză să pună la dispoziţia asociaţiilor sportive şcolare terenurile şi sălile de sport. Totodată, este necesar să se realizeze o dezvoltare a bazei materiale prin amenajarea in curiile şcolilor a unor terenuri simple, care să poată găzdui activitatea sportivă de masă şi orele de educaţie fizică ale elevilor. O colaborare eficientă între conducerile şcolilor, organizaţiile U.T.C. şi organele raiduite ale UCFS va rezolva mai bine şi mai operativ problema dezvoltării bazei materiale a activităţii sportive şcolare. Un alt factor hotăritor în realizarea unei îmbunătăţiri serioase a muncii in această direcţie îl reprezintă profesorul de educaţie fizică, a cărui muncă perseverentă, plină de pasiune şi dragoste, influenţează puternic formarea personalităţii unui tânăr, determină o educaţie sănătoasă şi multilaterală a acestuia. Numai astfel profesorii de educaţie fizică vor putea transmite tinerilor dragostea pentru sport, pentru mişcarea în aer liber, să-i deprindă cu prracticarea exerciţiilor fizice, ceea ce îi va ajuta la o mai bună asimilare a cunoştinţelor de la celelalte materii. In acelaşi timp, profesorul de educaţie fizică trebuie să fie şi un propagandist activ al mişcării sportive, luptînd pentru lichidarea concepţiei ce poate fi intîlnită încă la unii părinţi şi chiar profesori, care pun pe seama activităţii sportive... insuccesele la învățătură ale unor elevi. Tocmai de aceea, colborînd permanent, în special cu părinţii, dar şi cu celelalte cadre didactice, profesorul de educaţie fizică va convinge că sportul reprezintă deopotrivă un mijloc eficient de întărire a sănătăţii, de destindere şi, deci, de recuperare a forţelor. Dar, profesorul de educaţie fizică nu-şi va putea rezolva cu succes sarcinile dacă nu va aplica in munca lui cele fi mai avansate metode de pregătire. în această direcţie nu trebuie uitat faptul că activitatea profesorului de educaţie fizică cuprinde etape diferite, începînd de la predarea primelor noţiuni de practicare a exerciţiilor fizice, trecînd prin strădania lui de a forma la elevi deprinderi corecte şi ajungînd la crearea — în funcţie de calităţile fiecărui tînăr — a premiselor păşirii în sportul de performanţă. Pentru fiecare din aceste etape profesorul de educaţie fizică trebuie să aplice metode diferite, să ţină seama de toate noutăţile pedagogice şi metodice, de tot ceea ce ne pune azi la dispoziţie ştiinţa. Pe de altă parte, fiind în permanenţă la curent cu realităţile mişcării sportive, el va putea realiza o mai bună selecţie, îndrumînd elementele cele mai dotate spre Şcolile sportive de elevi sau spre Liceele cu program special de educaţie fizică, al căror aport la îmbunătăţirea activităţii sportive de performanţă se va ridica astfel an de an la un nivel calitativ superior, corespunzător cerinţelor şi investiţiilor ce se fac. După ce a arătat pe larg, cu exemple concrete, cît de eficientă este colaborarea pe plan local în îmbunătăţirea activităţii sportive din şcoli, tov. Anghel Alexe s-a ocupat de problema lărgirii sistemului competiţional. Pentru aceasta — a spus vorbitorul — este necesar să se manifeste mai multă răspundere în organizarea campionatelor asociaţiilor sportive şcolare, a întrecerilor interşcoli, devenite tradiţionale în unele raioane, a etapelor orăşeneşti şi raionale ale campionatelor republicane şcolare şi de juniori. O iniţiativă lăudabilă în această direcţie este aceea a organizării unor concursuri pentru realizarea recordurilor şcolii, învingătorii urmînd să fie premiaţi în cadrul serbărilor de sfîrşit de an. Legat de aceasta s-a arătat că o atenţie deosebită trebuie acordată organizării activităţii din vacanţa de vară, felul în care sunt pregătite taberele de vară — mijloace eficiente în asigurarea continuităţii activităţii şi în depistarea şi selecţionarea unor elemente tinere şi talentate. In încheiere, tov. Anghel Alexe a urat tuturor profesorilor de educaţie fizică succes în munca lor viitoare, exprimîndu-şi convingerea că în regiunea Mureş-Autonomă Maghiară se vor obţine în scurt timp rezultate tot mai bune în îmbunătăţirea activităţii sportive şi a educaţiei fizice şcolare, in afirmarea tot mai puternică pe plan sportiv a tineretului şcolar în competiţiile interne. Acest fapt va determina ca regiunea Mureş-Autonomă Maghiară să contribuie mai activ la formarea unor noi elemente talentate, care să apere cu cinste şi dîrzenie culorile scumpei noastre patrii în cele mai importante întreceri internaţionale. CĂLIN ANTONESCU Sub îndrumarea fostului internaţional, prof. Gh. Fülöp, creşte noua generaţie a baschetbalistelor din Tg. Mureş Foto : A. Neagu