Sportul Popular, octombrie 1966 (Anul 21, nr. 5089-5114)
1966-10-01 / nr. 5089
DE CE... ? ...organele sportive din Giurgiu nu respectă dispoziţia Federaţiei de fotbal privind accesul persoanelor în incinta terenului în timpul meciurilor ? La Giurgiu a devenit un obicei ca la meciurile echipei Dunărea o serie de spectatori, membri ai conducerii asociaţiei şi prietenii acestora, să ia loc pe băncile din incinta terenului de joc, unde vociferează tot timpul, jignesc jucătorii oaspeţi şi arbitrii. ...îşi permite antrenorul de lupte Ion Geambazu (Flamura roşie Tulcea) ca în timpul meciurilor să comenteze cu... voce tare deciziile arbitrilor şi să dea indicaţii „tehnice" elevilor lui ? Am vrea să-i mai spunem că nu e normal ca antrenorul să stea la colţul saltelei in ţinută de stradă... (Toate acestea s-au întîmplat la o reuniune oficială de lupte care a avut loc recent la Sinaia şi a fost urmărită de sute de spectatori). ...nu se îngrijesc gospodarii oraşului Gheorghe Gheorghiu-Dej de îngrijirea stadionului lor ? Terenul de joc se prezintă în condiţii necorespunzătoare, lipsesc porţiuni mari din gardul împrejmuitor etc. ...este neglijată gospodărirea stadionului „1 Mai" din Făgăraş ? Ceasul-cronometru nu funcţionează, o parte a tribunei este deteriorată, iar pavoazarea stadionului lasă de dorit ...la meciurile echipei Minerul din Baia Mare spectatorii SÎNT OBLIGAŢI să cumpere, pe lîngă biletul de intrare, şi un program ? Acest lucru s-a întimplat şi la meciul cu A.S. Cugir, din 18 septembrie, cînd pentru un program de 4 păginate, editat de A.S. Minerul Baia Mare, spectatorii au trebuit să plătească un preţ piperat, 1,50 lei. Un lucru şi mai ciudat : pe program nu era tipărit preţul !După corespondenţe primite de la I. Ionescu, B. Traian, I. Suditu, P Silviu și T. Pantelimon). Ne scriu corespondenţii din Oltenia • Asociaţia sportivă Ştiinţa Tg. Jiu continuă seria amenajărilor de terenuri sportive în incinta şcolii. Baza sportivă, pe lângă terenul de handbal şi cele de volei, cu instalaţie electrică pentru jocuri în nocturnă, a fost completată recent cu alte două terenuri de baschet şi trei gropi de sărituri. Elevii şcolii, prin muncă patriotică, au curăţat de iarbă terenurile de volei şi pista (cu patru culoare) de atletism. în prezent, cei doi profesori de educaţie fizică ai şcolii, Nicolae Sandu şi Gheorghe Cîlniceanu, organizează aici concursuri de selecţie pentru alcătuirea echipei care va reprezenta şcoala în campionatul orăşenescde atletism. Iniţiative demne de remarcat sunt şi cele ale asociaţiilor sportive din şcolile generale nr. 1 (profesor Nicolae Chivulescu), nr. 2 (prof. Olivia Dobrescu), nr. 3 (prof. Maria Buşneac), nr. 5 (prof. Ion Curelea) şi ale asociaţiei sportive „Elevul“ din Tg. Jiu care sunt preocupate, în cadrul întrecerii organizate de consiliul orăşenesc Tg. Jiu, să amenajeze cît mai multe terenuri sportive. (B. Manole-coresp.). • în atenţia permanentă a Consiliului raional UCFS Craiova se află şi organizarea concursurilor pentru cucerirea Insignei de polisportiv. De la începutul anului pînă în prezent numărul purtătorilor se ridică la 420, dintre care 182 de fete. Cei mai mulţi dintre purtătorii insignei, (342) au obţinut gradul I. Dintre asociaţiile sportive care s-au îngrijit intens de aceste concursuri evidenţiem pe : Avîntul (123 de purtători), Veterinarul (111), Flacăra (95) ş.a. (Corvin Marica-coresp.). • Cadrele didactice şi elevii de la noua şcoală generală de 8 ani din comuna Dumbrava (raionul Strehaia) au amenajat prin muncă patriotică pe spaţiul din jurul şcolii un teren de volei, în curînd va fi gata şi un teren de fotbal. De asemenea, au fost create spaţii verzi pentru odihnă şi joacă în recreaţiile dintre ore. Conducerea şcolii a procurat mingi şi plase de volei şi acum se organizează, pe terenul şcolii, întreceri de volei interclase viu disputate. (D. Vătău-coresp.). • Recent, au absolvit cursul de arbitri de fotbal organizat de colegiul orăşenesc Tg. Jiu, 4 iubitori ai acestui sport: Nicolae Branga, Nicolae Bărboi, Marcel Stere şi Vasile Ciuchi. în curînd, proaspeţii absolvenţi, care au trecut cu bine examenul teoretic, vor da „examen pe teren“ în faţa publicului, în noua calitate de „cavaleri ai fluierului“. (M. Băloi-coresp.). După „europenele“ atleţilor Juniori O evoluţie mulţumitoare, dar nu pe de-a întregul! Săptămîna trecută au avut loc la Odesa întrecerile din cadrul jocurilor europene pentru juniori, competiţie foarte importantă a „speranţelor“ atletismului continental. In legătură cu aceste „europene“ i-am solicitat părerea prof. LIXANDRU PANDELE, antrenor federal pentru îuniuri. „La întrecerile de la Odesa au fost prezenţi peste 340 de atleţi şi atlete din 19 ţări. Ei au fost însoţiţi de cei mai renumiţi specialişti din ţările respective, care au putut trage o serie de concluzii foarte preţioase în vederea viitoarelor pregătiri pentru J.O. din 1968 sau din 1972 într-o companie foarte valoroasă reprezentanţii atletismului nostru au avut, în general, o comportare mulţumitoare. Marilena Ciurea (50,50 m la suliţă) a cîştigat medalia de argint, Maria Salamon (5,82 m la lungime), Dan Hidioşanu (14,7 pe 110 mg) şi Carol Corbu (15,43 m la triplu) au obţinut medalii de argint. Alţi patru atleţi (El. Lefter 13,80 m la greutate, Edith Schal 5,69 m la lungime, El. Baciu 2:09,4 pe 800 m şi Ştefan Siscovici 56,08 m la ciocan) şi echipa masculină de 4x100 m (41,5) s-au clasat pe locul IV etc. In clasamentul general neoficial reprezentanţii noştri au ocupat locul 7 cu 44 p după redutabilele formaţii ale: U.R.S.S. 168 p, R.D.G. 88 p, R.F.G. 77 p Poloniei 71 p, Franţei 58 p, Cehoslovaciei 50 p şi înaintea Finlandei 34 p, Ungariei 34 p, Iugoslaviei 33 p, Suediei 28 p, Italiei 19 p, Bulgariei 15 p, Elveţiei 12 p etc. Apreciez însă pe baza rezultatelor realizate la Odesa, că singurul atlet român care a evoluat pe măsura posibilităţilor sale a fost Carol Gorbu (a avut şi o săritură depăşită de 15,80 mi). La ceilalţi, chiar şi la cei clasaţi printre fruntaşi, am remarcat o oarecare „reţinere“, determinată de emoţiile concursului, fapt care ne-a arătat clar că mai sunt destule lipsuri în pregătirea psihică a atleţilor pentru marile competiţii, mai ales a celor în deplasare. O bună parte dintre participanţii noştri n-au realizat acum rezultatele aşteptate, pe măsura celor de la concursurile anterioare. In procesul de pregătire a atleţilor a intervenit, chiar în preajma acestor „europene", o perioadă de întrerupere impusă de sesiunea de examene la licee şi facultăţi, la care au luat parte cei mai mulţi. Independent de această situaţie trebuie să arăt, în spirit autocritic, că nici noi antrenorii n-am reuşit să intervenim la momentul oportun şi să influenţăm asupra menţinerii formei sportive a atleţilor. Argentina Menis, de exemplu, a început sezonul cu un foarte promiţător 47,02 m pentru ca în final, la Odesa, sâ nu mai realizeze decît 43,54 m. Şi asemenea exemple, din păcate, au mai fost şi altele : Ivan Cristian la prăjină, St. Giubelan la suliţă, Radu Rusu la 1500 m obst. etc. Concluziile foarte preţioase pe care le-am stabilit după aceste întreceri vor sta la baza viitoarei pregătiri a tinerilor noştri atleţi*. in birou de secţie cu o activitate model Performanţele realizate de luptătorii de la Steagul roşu Braşov nu sunt întîmplătoare. In secţie se munceşte cu multă pasiune şi rezultatele confirmă acest lucru. Antrenorii Ion Bătrinu, Ioan Mureşan (libere), Valeria Bularca şi Nicolae Baciu (greco-romane) se ocupă intens de pregătirea celor aproape 80 de luptători, seniori şi juniori. In campionatele republicane, pe echipe sau individuale, luptătorii braşoveni au ocupat locuri fruntaşe. Mulţi dintre luptătorii de la Steagul roşu sunt selecţionaţi în diferite loturi republicane, avînd şi în confruntările internaţionale rezultate frumoase. Nu vom trece în revistă succesele luptătorilor braşoveni. Legat de activitatea luptătorilor de la Steagul roşu, de rezultatele pe care aceştia le obţin, vrem să spicuim doar cîteva aspecte ale activităţii celor chemaţi să le sprijine munca. Este vorba despre biroul secţiei, de care răspunde ing. Nicolae Baiu, un pasionat al acestei discipline sportive, gata oricînd să pună umărul pentru ca treburile secţiei să meargă cit mai bine. Alături de el, Ioan Cefan, Nicolae Ceteanu, Nicolae Niculescu, I. Bătrin, I. Mureşan şi I. Baţiu au reuşit, printr o muncă în colectiv, să rezolve problemele legate de bunul mers al secţiei. Biroul secţiei urmăreşte cu mult interes activitatea în producţie a luptătorilor. Cei mai mulţi dintre sportivi sunt adevărate exemple la locurile lor de muncă. Biroul secţiei se preocupă de asigurarea celor mai bune condiţii pentru antrenamente, urmărind atent pregătirile sportivilor, îngrijindu-se ca aceştia să aibă la îndemină cele necesare, l priu grija secţiei şi — natural — cu sprijinul conducerii clubului, luptătorii de la Steagul roşu au la dispoziţie condiţii bune de pregătire (material, echipament) şi zilnic în sala special amenajată la subsolul clubului muncitoresc, pînă seara tîrziu, îi găseşti pe luptători şi pe antrenorii lor în plină activitate, pe baza unei judicioase planificări. După fiecare competiţie la care participă luptătorii de la Steagul roşu, antrenorii prezintă referate de analiză a comportării sportivilor, iar biroul ia măsurile corespunzătoare, contribuind astfel la bunul mers al treburilor secţiei. Instalarea la Grupul şcolar al uzinei a unei saltele de lupte, pe care se fac numeroase demonstraţii, a făcut o frumoasă propaganda acestui sport. Mulţi elevi au cerut să fie admişi la antrenamente iar unii dintre ei au ajuns de acum performeri. C. GRUIA-conesp. reg. PRACTICAT! GIMNASTICA DE DIMINEAŢĂ LA DOMICILIU (IV) Complex de exerciţii pentru oamenii maturi EXERCIŢIUL I. Din mers cu braţele în sus. Timpii 1—2: se fac 2 paşi şi 2 arcuiri de braţe spre spate. Apoi, oprire pe loc. Timpii 3—4: se fac 2 aplecări de trunchi cu genunchii perfect întinşi şi braţele întinse pe duşumea. Timpii 5—6 : din nou 2 paşi cu 2 arcuiri de braţe lateral. Timpii 7—8 : aceleaşi mişcări ca la 3—4. Exerciţiul se execută de 8 ori. EXERCIŢIUL II. Din culcat cu faţa în jos, cu braţele pe lîngă corp. Timpii 1—4 : se îndoaie genunchii şi se apucă picioarele de glesne cu braţele întinse — ridicindu-se capul şi trunchiul cît mai sus şi executînd o fracţiune puternică de picioare. Timpii 5—8: revenire în poziţia iniţială — relaxare. Exerciţiul se repetă de 10 ori. EXERCIŢIUL III (de respiraţie). Din stind în picioare. Braţele pe lîngă corp. Timpii 1—4: se face o inspiraţie profundă şi lentă pe nas, simultan cu ducerea braţelor lateral — întinse — pe măsură ce se face inspiraţia. Timpii 1—8: se face o expiraţie lentă şi profundă pe gură, simultan cu coborîrea braţelor. Exerciţiul se repetă de 4 ori. EXERCIŢIUL IV. Din culcat, cu fata în jos. Timpii 1—2: îndoirea coatelor cu palmele sprijinite pe dușumea, lingă piept. Timpii 3—4: ridicarea corpului perfect întins — împingînd puternic în brațe, pînă la întinderea completă a brațelor, capul în sus. Timpii 1—2 : la fel ca cei descriși la început. Se combină însă de data aceasta cu coborîrea corpului perfect întins. Exerciţiul se repetă de 12 ori (progresiv). EXERCIŢIUL V. Stind în picioare, cu braţele pe lîngă corp. Timpii 1—2 : genuflexie cu braţele la şold. Timpii 3—4: ridicare cu braţele lateral şi piciorul drept în sus lateral şi întins. Timpii 5—6 , la fel cu 1—2, iar timpii 7—8, la fel cu 3—4, schimbîndu-se piciorul. Exerciţiul se repetă de 3 ori cu dreptul — 8 ori cu strigul. EXERCIŢIUL VI. Din culcat pe spate — braţele pe lîngă corp. Timpii 1—2 : ridicarea trunchiului sus — cu braţele sus. Se execută 2 arcuiri de braţe spre spate. Timpii 3—4: se face o răsucire de trunchi spre dreapta cu braţele la umăr şi se coboară trunchiul pînă aproape de duşumea. Se menţine poziţia timp de 2 secunde. Timpii 5—8 : revenire în poziţia iniţială şi repaus. Apoi, se repetă exerciţiul, cu răsucire spre stingă. Exerciţiul VI se execută de 10 ori. EXERCIŢIUL VIL Din pe genunchi pe 4 labe. Timpii 1—21 împingerea şezutei spre călcîi şi arcuirea (legănarea) umerilor şi a pieptului spre duşumea, cu coatele întinse şi palmele pe duşumea. Timpii 3—4 : revenire in poziţia iniţială — repaus. Exerciţiul se repetă de 12 ori. EXERCIŢIUL VIII. Din culcat pe spate, cu braţele ,pe lîngă corp. Timpii 1—4: se ridică şezuta, rămînindu-se în sprijin pe umeri şi călcîie circa 4 secunde. Timpii 5—8 : revenire in poziţie iniţială şi relaxare. Exerciţiul se repetă de 6 ori. citit ajută mult la combaterea sedentarismului şi a efectelor sale negative asupra organismului. Executate zilnic ele ajută la menţinerea vigorii fizice atit de necesară tuturor. Comentariul medicului Exerciţiile pentru gimnastica maturilor sunt orientate atît pe mobilizarea sistematică a articulaţiilor, cît şi pe menţinerea tonicităţii musculare. La început se mobilizează articulaţia umerilor şi a regiunii lombare a coloanei vertebrale. Apoi se trece la extensia spatelui şi a cefei. Se intercalează între ele exerciţii de respiraţie, care asigură o oxigenare bună a sîngelui şi, în acelaşi timp, pun în funcţie musculatura intercostală. Mişcarea de braţe face o respiraţie mai profundă, deci mai eficace. Flotările de braţe solicită întreaga musculatură a umerilor, braţelor şi antebraţelor, întărindu-le. La început este bine să se facă un număr mic de flotări executate foarte corect şi numai pe urmă să crească numărul lor. Genuflexiile se adresează articulaţiilor membrelor inferioare şi, în acelaşi timp, musculaturii pe care o tonifică. Cu cît exerciţiul este executat mai lent, cu atît eficacitatea sa este mai mare, muşchii fiind în tensiune mai mult timp. Ridicarea şi răsucirea trunchiului din poziţia culcat mobilizează regiunea lombară. Aici este solicitată musculatura abdominală (prin ridicarea în şezînd şi răsucire) şi aproape toată musculatura trunchiului (la revenirea în poziţia de culcat). Ultimele două exerciţii întăresc musculatura spatelui şi mobilizează atît vertebrele dorsale cît şi pe cele lombare. Această scurtă succesiune de exer Pe unele unor scrisori In ziarul nostru au fost publicate în ultimul timp mai multe materiale critice. în rîndurile de mai jos redăm felul cum au înţeles cei criticaţi să ia măsuri de îndreptare: • Nu de mult ziarul nostru a publicat o corespondenţă în care se arăta că, la Măcin, oraş cu tradiţie în box, acest sport a fost neglijat. Consiliul raional UCFS Măcin ne informează că în urma criticii au fost luate măsuri pentru readucerea boxului din această localitate dobrogeană pe făgaşul cel bun. Astfel, a fost înfiinţată o secţie de box, s-a amenajat o sală de antrenamente, s-au procurat materiale și echipament sportiv și a fost angajat un antrenor. După cum ne scrie corespondentul Traian Enache, în ultimul timp sala de box din Măcin este frecventată cu regularitate de peste 20 de tineri care se pregătesc sub îndrumarea antrenorului Iosif Gheorghe. • Consiliul raional UCFS Mizil, sesizat printr-o notă critică de faptul că pe terenul sportiv din comuna Săhăteni au fost depozitate materiale de construcție, a luat măsuri eficiente pentru ca sportivii din comună să reintre în drepturi. Cooperativa agricolă de producţie a eliberat terenul de materiale, a ajutat asociaţia sportivă să-şi reamenajeze terenul de fotbal, a pus la dispoziţie material lemnos din care s-au confecţionat barele porţilor şi a împrejmuit terenul cu gard de sîrmă. Urmarea ? Activitatea sportivă din Săhăteni s-a înviorat. Asociaţia sportivă a organizat o serie de competiţii în cadrul „Cupei Agriculturii“, iar fotbaliştii s-au întîlnit în meciuri amicale cu colegii lor din Vintileanca. • Mai mulţi tineri din comuna Inteni (raionul Drăgăneşti-Olt) ne-au trimis o scrisoare în care îşi spuneau aotd-ul : de aproape 2 ani nu practică sportul în mod organizat. Consiliul asociaţiei sportive Recolta este descompletat şi inactiv, iar activiştii Consiliului raional UCFS Drăgăneşti-Olt n-au mai călcat prin această comună de foarte mult timp. Faptele au fost aduse la cunoştinţa Consiliului regional UCFS Argeş care, găsind întemeiată sesizarea, a luat măsuri ca organul raional să se ocupe îndeaproape de reactivizarea asociaţiei Recolta din Tufeni. Sperăm că acum se vor termina şi necazurile fotbaliştilor din comună, care vor să participe la competițiile oficiale organizate în raion. SPORTUL POPULAR Nr. 5089 Pag. a 3-a