Sportul Popular, octombrie 1966 (Anul 21, nr. 5089-5114)

1966-10-01 / nr. 5089

DE CE... ? ...organele sportive din Giurgiu nu respectă dispoziţia Federaţiei de fot­bal privind accesul persoanelor în incinta terenului în timpul meciuri­lor ? La Giurgiu a devenit un obicei ca la meciurile echipei Dunărea o serie de spectatori, membri ai con­ducerii asociaţiei şi prietenii acestora, să ia loc pe băncile din incinta tere­nului de joc, unde vociferează tot timpul, jignesc jucătorii oaspeţi şi arbitrii. ...îşi permite antrenorul de lupte Ion Geambazu (Flamura roşie Tulcea) ca în timpul meciurilor să comenteze cu... voce tare deciziile arbitrilor şi să dea indicaţii „tehnice" elevilor lui ? Am vrea să-i mai spunem că nu e normal ca antrenorul să stea la colţul saltelei in ţinută de stradă... (Toate acestea s-au întîmplat la o reuniune oficială de lupte care a avut loc recent la Sinaia şi a fost urmărită de sute de spectatori). ...nu se îngrijesc gospodarii oraşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej de în­grijirea stadionului lor ? Terenul de joc se prezintă în condiţii necores­punzătoare, lipsesc porţiuni mari din gardul împrejmuitor etc. ...este neglijată gospodărirea sta­dionului „1 Mai" din Făgăraş ? Ceasul-cronometru nu funcţionează, o parte a tribunei este deteriorată, iar pavoazarea stadionului lasă de dorit ...la meciurile echipei Minerul din Baia Mare spectatorii SÎNT OBLI­GAŢI să cumpere, pe lîngă biletul de intrare, şi un program ? Acest lucru s-a întimplat şi la meciul cu A.S. Cugir, din 18 septembrie, cînd pentru un program de 4 păginate, editat de A.S. Minerul Baia Mare, spectatorii au trebuit să plătească un preţ piperat, 1,50 lei. Un lucru şi mai ciudat : pe program nu era ti­părit preţul !­­După corespondenţe primite de la I. Ionescu, B. Traian, I. Suditu, P Silviu și T. Pantelimon). Ne scriu corespondenţii din Oltenia • Asociaţia sportivă Ştiinţa Tg. Jiu continuă seria amenajărilor de terenuri sportive în incinta şcolii. Baza sportivă, pe lângă terenul de handbal şi cele de volei, cu insta­laţie electrică pentru jocuri în noc­turnă, a fost completată recent cu alte două terenuri de baschet şi trei gropi de sărituri. Elevii şcolii, prin muncă patriotică, au curăţat de iarbă terenurile de volei şi pista (cu patru culoare) de atletism. în prezent, cei doi profesori de educaţie fizică ai şcolii, Nicolae Sandu şi Gheorghe Cîlniceanu, organizează aici concursuri de selecţie pentru al­cătuirea echipei care va reprezenta şcoala în campionatul orăşenesc­­de atletism. Iniţiative demne de remarcat sunt şi cele ale asociaţiilor sportive din şcolile generale nr. 1 (profesor Nico­lae Chivulescu), nr. 2 (prof. Olivia Dobrescu), nr. 3 (prof. Maria Buş­­neac), nr. 5 (prof. Ion Curelea) şi ale asociaţiei sportive „Elevul“ din Tg. Jiu care sunt preocupate, în ca­drul întrecerii organizate de consiliul orăşenesc Tg. Jiu, să amenajeze cît mai multe terenuri sportive. (B. Ma­­nole-coresp.). • în atenţia permanentă a Consi­liului raional UCFS Craiova se află şi organizarea concursurilor pentru cucerirea Insignei de polisportiv. De la începutul anului pînă în prezent numărul purtătorilor se ridică la 420, dintre care 182 de fete. Cei mai mulţi dintre purtătorii insignei, (342) au obţinut gradul I. Dintre asociaţiile sportive care s-au îngrijit intens de aceste concursuri evidenţiem pe : Avîntul (123 de pur­tători), Veterinarul (111), Flacăra (95) ş.a. (Corvin Marica-coresp.). • Cadrele didactice şi elevii de la noua şcoală generală de 8 ani din co­muna Dumbrava (raionul Strehaia) au amenajat prin muncă patriotică pe spaţiul din jurul şcolii un teren de volei, în curînd va fi gata şi un teren de fotbal. De asemenea, au fost create spaţii verzi pentru odihnă şi joacă în recreaţiile dintre ore. Conducerea şcolii a procurat mingi şi plase de volei şi acum se organizează, pe te­renul şcolii, întreceri de volei inte­r­­clase viu disputate. (D. Vătău-coresp.). • Recent, au absolvit cursul de ar­bitri de fotbal organizat de colegiul orăşenesc Tg. Jiu, 4 iubitori ai acestui sport: Nicolae Branga, Nicolae Băr­boi, Marcel Stere şi Vasile Ciuchi. în curînd, proaspeţii absolvenţi, care au trecut cu bine examenul teoretic, vor da „examen pe teren“ în faţa publi­cului, în noua calitate de „cavaleri ai fluierului“. (M. Băloi-coresp.). După „europenele“ atleţilor Juniori O evoluţie mulţumitoare, dar nu pe de-a întregul! Săptămîna trecută au avut loc la Odesa întrecerile din cadrul jocu­rilor europene pentru juniori, competiţie foarte importantă a „speran­ţelor“ atletismului continental. In legătură cu aceste „europene“ i-am­ soli­citat părerea prof. LIXANDRU PANDELE, antrenor federal pentru îuniuri. „La întrecerile de la Odesa au fost prezenţi peste 340 de atleţi şi atlete din 19 ţări. Ei au fost însoţiţi de cei mai renumiţi specialişti din ţările respective, care au putut trage o se­rie de concluzii foarte preţioase în vederea viitoarelor pregătiri pentru J.O. din 1968 sau din 1972 într-o companie foarte valoroasă reprezentanţii atletismului nostru au avut, în general, o comportare mul­ţumitoare. Marilena Ciurea (50,50 m la suliţă) a cîştigat medalia de ar­gint, Maria Salamon (5,82 m la lun­gime), Dan Hidioşanu (14,7 pe 110 mg) şi Carol Corbu (15,43 m la tri­plu) au obţinut medalii de argint. Alţi patru atleţi (El. Lefter 13,80 m la greutate, Edith Schal 5,69 m la lungime, El. Baciu 2:09,4 pe 800 m şi Ştefan Siscovici 56,08 m la ciocan) şi echipa masculină de 4x100 m (41,5) s-au clasat pe locul IV etc. In clasamentul general neoficial repre­zentanţii noştri au ocupat locul 7 cu 44 p după redutabilele formaţii ale: U.R.S.S. 168 p, R.D.G. 88 p, R.F.G. 77 p Poloniei 71 p, Franţei 58 p, Cehoslovaciei 50 p şi înaintea Fin­landei 34 p, Ungariei 34 p, Iugosla­viei 33 p, Suediei 28 p, Italiei 19 p, Bulgariei 15 p, Elveţiei 12 p etc. Apreciez însă pe baza rezultate­lor realizate la Odesa, că singurul atlet român care a evoluat pe mă­sura posibilităţilor sale a fost Carol Gorbu (a avut şi o săritură depăşită de 15,80 mi). La ceilalţi, chiar şi la cei clasaţi printre fruntaşi, am re­marcat o oarecare „reţinere“, deter­minată de emoţiile concursului, fapt care ne-a arătat clar că mai sunt destule lipsuri în pregătirea psihică a atleţilor pentru marile competiţii, mai ales a celor în deplasare. O bună parte dintre participanţii noştri n-au realizat acum rezulta­tele aşteptate, pe măsura celor de la concursurile anterioare. In procesul de pregătire a atleţilor a intervenit, chiar în preajma acestor „europene", o perioadă de întrerupere impusă de sesiunea de examene la licee şi fa­­cultăţi, la care au luat parte cei mai mulţi. Independent de această situa­ţie trebuie să arăt, în spirit autocri­tic, că nici noi antrenorii n-am reu­şit să intervenim la momentul opor­tun şi să influenţăm asupra menţi­nerii formei sportive a atleţilor. Ar­gentina Menis, de exemplu, a început sezonul cu un foarte promiţător 47,02 m pentru ca în final, la Odesa, sâ nu mai realizeze decît 43,54 m. Şi asemenea exemple, din păcate, au mai fost şi altele : Ivan Cristian la prăjină, St. Giubelan la suliţă, Radu Rusu la 1500 m obst. etc. Concluziile foarte preţioase pe care le-am stabilit după aceste întreceri vor sta la baza viitoarei pregătiri a tinerilor noştri atleţi*. ­in birou de secţie cu o activitate model Performanţele realizate de luptătorii de la Steagul roşu Braşov nu sunt în­­tîmplătoare. In secţie se munceşte cu multă pasiune şi rezultatele confirmă acest lucru. Antrenorii Ion Bătrinu, Ioan Mureşan (libere), Valeria Bularca şi Nicolae Baciu (greco-romane) se ocupă intens de pregătirea celor aproape 80 de luptători, seniori şi juniori. In cam­pionatele republicane, pe echipe sau in­dividuale, luptătorii braşoveni au ocu­pat locuri fruntaşe. Mulţi dintre luptă­torii de la Steagul roşu sunt selecţio­naţi în diferite loturi republicane, a­­vînd şi în confruntările internaţionale rezultate frumoase. Nu vom trece în revistă succesele luptătorilor braşoveni. Legat de acti­vitatea luptătorilor de la Steagul roşu, de rezultatele pe care aceştia le obţin, vrem să spicuim doar cîteva aspecte ale activităţii celor chemaţi să le sprijine munca. Este vorba despre biroul sec­ţiei, de care răspunde ing. Nicolae Baiu, un pasionat al acestei discipline sportive, gata oricînd să pună umărul pentru ca treburile secţiei să meargă cit mai bine. Alături de el, Ioan Cefan, Nicolae Ceteanu, Nicolae Niculescu, I. Bătrin, I. Mureşan şi I. Baţiu au reu­şit, printr o muncă în colectiv, să re­zolve problemele legate de bunul mers al secţiei. Biroul secţiei urmăreşte cu mult in­teres activitatea în producţie a luptă­torilor. Cei mai mulţi dintre sportivi sunt adevărate exemple la locurile lor de muncă. Biroul secţiei se preocupă de asigurarea celor mai bune condiţii pentru antrenamente, urmărind atent pre­gătirile sportivilor, îngrijindu-se ca aceştia să aibă la îndemină cele nece­sare, l priu grija secţiei şi — natural — cu sprijinul conducerii clubului, luptă­torii de la Steagul roşu au la dispo­ziţie condiţii bune de pregătire (mate­rial, echipament) şi zilnic în sala spe­cial amenajată la subsolul clubului mun­citoresc, pînă seara tîrziu, îi găseşti pe luptători şi pe antrenorii lor în pli­nă activitate, pe baza unei judicioase planificări. După fiecare competiţie la care par­ticipă luptătorii de la Steagul roşu, an­trenorii prezintă referate de analiză a comportării sportivilor, iar biroul ia măsurile corespunzătoare, contribuind astfel la bunul mers al treburilor sec­­ţiei. Instalarea la Grupul şcolar al uzinei a unei saltele de lupte, pe care se fac numeroase demonstraţii, a făcut o fru­moasă propaganda acestui sport. Mulţi elevi au cerut să fie admişi la antre­namente iar unii dintre ei au ajuns de acum performeri. C. GRUIA-conesp. reg. PRACTICAT! GIMNASTICA DE DIMINEAŢĂ LA DOMICILIU (IV) Complex de exerciţii pentru oamenii maturi EXERCIŢIUL I. Din mers cu bra­ţele în sus. Timpii 1—2: se fac 2 paşi şi 2 arcuiri de braţe spre spate. Apoi, oprire pe loc. Timpii 3—4: se fac 2 aplecări de trunchi cu genunchii perfect întinşi şi braţele întinse pe duşumea. Timpii 5—6 : din nou 2 paşi cu 2 arcuiri de braţe lateral. Timpii 7—8 : aceleaşi mişcări ca la 3—4. Exerciţiul se execută de 8 ori. EXERCIŢIUL II. Din culcat cu faţa în jos, cu braţele pe lîngă corp. Timpii 1—4 : se îndoaie genunchii şi se apucă picioarele de glesne cu braţele întinse — ridicindu-se capul şi trunchiul cît mai sus şi executînd o fracţiune puternică de picioare. Timpii 5—8: revenire în poziţia ini­ţială — relaxare. Exerciţiul se re­petă de 10 ori. EXERCIŢIUL III (de respiraţie). Din stind în picioare. Braţele pe lîngă corp. Timpii 1—4: se face o inspi­raţie profundă şi lentă pe nas, si­multan cu ducerea braţelor lateral — întinse — pe măsură ce se face inspiraţia. Timpii 1—8: se face o expiraţie lentă şi profundă pe gură, simultan cu coborîrea braţelor. Exer­ciţiul se repetă de 4 ori. EXERCIŢIUL IV. Din culcat, cu fata în jos. Timpii 1—2: îndoirea coatelor cu palmele sprijinite pe dușumea, lingă piept. Timpii 3—4: ridicarea corpului perfect întins — împingînd puternic în brațe, pînă la întinderea completă a brațelor, capul în sus. Timpii 1—2 : la fel ca cei des­criși la început. Se combină însă de data aceasta cu coborîrea corpului perfect întins. Exerciţiul se repetă de 12 ori (progresiv). EXERCIŢIUL V. Stind în picioare, cu braţele pe lîngă corp. Timpii 1—2 : genuflexie cu braţele la şold. Timpii 3—4: ridicare cu braţele lateral şi piciorul drept în sus lateral şi în­tins. Timpii 5—6 , la fel cu 1—2, iar timpii 7—8, la fel cu 3—4, schim­­bîndu-se piciorul. Exerciţiul se re­petă de 3 ori cu dreptul — 8 ori cu strigul. EXERCIŢIUL VI. Din culcat pe spate — braţele pe lîngă corp. Timpii 1—2 : ridicarea trunchiului sus — cu braţele sus. Se execută 2 arcuiri de braţe spre spate. Timpii 3—4: se face o răsucire de trunchi spre dreapta cu braţele la umăr şi se coboară trunchiul pînă aproape de duşumea. Se menţine poziţia timp de 2 secunde. Timpii 5—8 : revenire în poziţia iniţială şi repaus. Apoi, se repetă exerciţiul, cu răsucire spre stingă. Exerciţiul VI se execută de 10 ori. EXERCIŢIUL VIL Din pe genunchi pe 4 labe. Timpii 1—21 împingerea şezutei spre călcîi şi arcuirea (le­gănarea) umerilor şi a pieptului spre duşumea, cu coatele întinse şi pal­mele pe duşumea. Timpii 3—4 : re­venire in poziţia iniţială — repaus. Exerciţiul se repetă de 12 ori. EXERCIŢIUL VIII. Din culcat pe spate, cu braţele ,pe lîngă corp. Timpii 1—4: se ridică şezuta, ră­­mînindu-se în sprijin pe umeri şi călcîie circa 4 secunde. Timpii 5—8 : revenire in poziţie iniţială şi rela­xare. Exerciţiul se repetă de 6 ori. citit ajută mult la combaterea seden­tarismului şi a efectelor sale nega­tive asupra organismului. Executate zilnic ele ajută la menţinerea vigorii fizice atit de necesară tuturor. Comentariul medicului Exerciţiile pentru gimnastica ma­turilor sunt orientate atît pe mobi­lizarea sistematică a articulaţiilor, cît şi pe menţinerea tonicităţii muscu­lare. La început se mobilizează articu­laţia umerilor şi a regiunii lombare a coloanei vertebrale. Apoi se trece la extensia spatelui şi a cefei. Se intercalează între ele exerciţii de respiraţie, care asigură o oxigenare bună a sîngelui şi, în acelaşi timp, pun în funcţie musculatura inter­­costală. Mişcarea de braţe face o respiraţie mai profundă, deci mai eficace. Flotările de braţe solicită întreaga musculatură a umerilor, braţelor şi antebraţelor, întărindu-le. La început este bine să se facă un număr mic de flotări executate foarte corect şi numai pe urmă să crească numărul lor. Genuflexiile se adresează articu­laţiilor membrelor inferioare şi, în acelaşi timp, musculaturii pe care o tonifică. Cu cît exerciţiul este exe­cutat mai lent, cu atît eficacitatea sa este mai mare, muşchii fiind în tensiune mai mult timp. Ridicarea şi răsucirea trunchiului din poziţia culcat mobilizează regiu­nea lombară. Aici este solicitată mus­­culatura abdominală (prin ridicarea în şezînd şi răsucire) şi aproape toată musculatura trunchiului (la reveni­rea în poziţia de culcat). Ultimele două exerciţii întăresc musculatura spatelui şi mobilizează atît vertebrele dorsale cît şi pe cele lombare. Această scurtă succesiune de exer­ Pe unele unor scrisori In ziarul nostru au fost publicate în ultimul timp mai multe materiale critice. în rîndurile de mai jos re­dăm felul cum au înţeles cei criticaţi să ia măsuri de îndreptare: • Nu de mult ziarul nostru a pu­blicat o corespondenţă în care se a­­răta că, la Măcin, oraş cu tradiţie în box, acest sport a fost neglijat. Consiliul raional UCFS Măcin ne in­formează că în urm­a criticii au fost luate măsuri pentru readucerea boxu­lui din această localitate dobrogeană pe făgaşul cel bun. Astfel, a fost înfiinţată o secţie de box, s-a ame­najat o sală de antrenamente, s-au procurat materiale și echipament sportiv și a fost angajat un antre­nor. După cum ne scrie corespondentul Traian Enach­e, în ultimul timp sala de box din Măcin este frecventată cu regularitate de peste 20 de ti­­neri care se pregătesc sub îndruma­rea antrenorului Iosif Gheorghe. • Consiliul raional UCFS Mi­­zil, sesizat printr-o notă critică de faptul că pe terenul sportiv din co­muna Săhăteni au fost depozitate ma­teriale de construcție, a luat mă­suri eficiente pentru ca sportivii din comună să reintre în drepturi. Coope­rativa agricolă de producţie a eli­berat terenul de materiale, a ajutat asociaţia sportivă să-şi reamenajeze terenul de fotbal, a pus la dispozi­ţie material lemnos din care s-au confecţionat barele porţilor şi a îm­prejmuit terenul cu gard de sîrmă. Urmarea ? Activitatea sportivă din Săhăteni s-a înviorat. Asociaţia spor­tivă a organizat o serie de compe­tiţii în cadrul „Cupei Agriculturii“, iar fotbaliştii s-au întîlnit în me­ciuri amicale cu colegii lor din Vin­­tileanca. • Mai mulţi tineri din comuna I­nteni (raionul Drăgăneşti-Olt) ne-au trimis o scrisoare în care îşi spuneau aotd-ul : de aproape 2 ani nu prac­tică sportul în mod organizat. Con­siliul asociaţiei sportive Recolta este descompletat şi inactiv, iar acti­viştii Consiliului raional UCFS Dră­găneşti-Olt n-au mai călcat prin a­­ceastă comună de foarte mult timp. Faptele au fost aduse la cunoştinţa Consiliului regional UCFS Argeş care, găsind întemeiată sesizarea, a luat măsuri ca organul raional să se ocupe îndeaproape de reactiviza­­rea asociaţiei Recolta din Tufeni. Sperăm că acum se vor termina şi necazurile fotbaliştilor din comună, care vor să participe la competițiile oficiale organizate în raion. SPORTUL POPULAR Nr. 5089 Pag. a 3-a

Next