Sportul popular - Sportul, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 5426-5434 - 1-20)

1967-11-01 / nr. 5426

anul nr Nr. 5426 ★ Miercuri 1 noiembrie 1967 * 4 pagini 25 bani ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA La Acapulco,da? Zilele splendide ale acestei toamne constituie parcă o invitaţie în plus pentru cei dornici să practice sportul recreativ sau de performanţă. Intr-un asemenea cadru îm­bietor au început şi primele meciuri ale competiţiei de tenis, „Cupa de toamnă“, or­ganizată sub egida comisiei de specialitate a oraşului Bucureşti. Ne obişnuisem ca acest concurs — devenit tra­diţional — să încheie sezo­nul competiţional în aer li­ber. Deci, tenismanilor bucu­­reşteni, fie ei fruntaşi sau porniţi abia pe calea afirmă­rii, li se oferea o bună oca­zie de a-şi măsura forţele, de a evolua — din nou — în faţa fidelilor lor spectatori. Cu aceste gînduri a poposit şi semnatarul acestor rînduri la baza sportivă de la centrul de antrenament nr. 2, pentru a urmări pe concurenţii »Cu­pei de toamnă“. La faţa lo­cului, surpriză însă... Dintre tenismanii mai cunoscuţi fi­gurau pe listele de înscriere doar Eleonora Dumitrescu, Mariana Ciogolea, Sever Dron, Ion Sântei, Sever Mu­­reşan. Atît, în rest, absen­ţă ’ în bloc : I Năstase, L Ti­riac, Iudit Dibar, G. Bosch, P. Mărmureanu, V. Serester, Gh. Boaghe, C. Popovici, C. Năstase. Nedumerirea mea n-a fost cu nimic risipită nici de răspunsurile antrenorilor Gh. Viziru (Steaua) şi M. Bă­­din (Dinamo) . ..Sportivii şi antrenorii secţiilor noastre sunt în concediu .* Cum s-ar zice, totul este „clar“ pentru cei de la Steaua şi Dinamo. Dar jucătorii de la Progresul ? Au şi ei un răspuns pregătit ? Curioasă atitudine. Se cunoaşte importanţa con­cursurilor în procesul de in­struire. Tocmai de aceea, fe­deraţia de tenis — la insis­tenţele antrenorilor — aduce îmbunătăţiri continue calen­darului competiţional (mări­rea volumului de întîlniri, di­verse formule de disputare). Totuşi, jucătorii noştri frun­taşi — invocând diferite mo­tive — apar destul de rar în competiţiile interne, deşi nu­mărul lor este încă redus. Am fi consemnat oare ace­leaşi absenţe şi dacă — prin absurd — „Cupa de toamnă“ ar fi avut loc — hai să-i spu­nem — la Acapulco sau Santa Fe ? Să fim serioşi ! O ase­menea situaţie nu poate să fie acceptată de F.R.T. In afară de Ilie Năstase şi Ion Ţiriac, tenisul românesc nu are alte valori certe. Aşa că, tinerilor noştri — pentru ridicarea nivelului lor teh­nic — trebuie să li se ofere cît mai multe posibilităţi de întrecere —■ nu numai peste hotare — ci şi în ţară, în compania frun­taşilor. Ca să nu vorbim de faptul că iubitorii tenisului de la noi merită şi ei satisfac­ţia de a-i putea urmări pe sportivii favoriţi şi îndrăgiţi, ca şi publicul din... Florid­a, Cairo, Cannes sau Viareggio. Se impune respectarea ed­ lit­­teram a calendarului interna­ţional dar şi a celui intern. C. COMARNISCHI VEDETELE RACHETEI — Rămii sănătoasa cucoa­nă, că-mi iau geamantanul şi plac... Desen de NE­ACU RADULESCU PROLETARI DIN TOA TE TARILE. UNTTI-UA f O selecţionată a statului Sao Paulo la Bucureşti Fotbaliştii brazilieni joacă la 1 şi 9 noiembrie o veste plăcută pentru a­­matorii de fotbal din Ro­mânia. Săptămîna viitoare ne va vizita o selecţionată a statului Sao Paulo. Oas­peţii sosesc la Bucureşti vineri după-a treiază, venind din Italia, unde susţin as­tăzi primul joc din turneul pe care-l fac în Europa. Se­lecţionata cuprinde jucători — pînă la 23 de ani — din marile cluburi ale statului Sao Paulo, F.C. SANTOS, F.C. PAULO (actualul lider al campionatului din acest stat), CORINTIANS, PAL­­MEIRAS, PORTUGUESA etc. Din selecţionata care face deplasarea se distinge RI­­VELINO, remarcat la re­centul turneu între repre­zentativele statelor Rio, Sao Paulo şi Minas Gerais, or­ganizat de Aimore Moreira (noul conducător tehnic al echipei Braziliei) în vede­rea alcătuirii lotului de perspectivă pentru cam­pionatul mondial din Me­xico (1970). Fotbaliştii brazilieni vor susţine în România două jocuri programate pentru 7 şi 9 noiembrie. Ei vor în­­tîlni două selecţionate ro­mâneşti, aflate în pregătire pentru meciurile cu R. F. a Germaniei. O fotografie de... prezentare a selecţionatei statului Sao Paulo Anca Andrei şi Nicoleta Ştefănescu învingătoare la Londra In celebra piscină londo­neză (55 yarzi) Cristal Palace s-au desfăşurat campionatele europene feroviare la înot. Sportivele noastre Anca An­drei şi Nicoleta ştefănescu au cîştigat probele de 110 yarzi spate şi 110 yarzi delfin. Cel mai nou stadion al ţării Craiova a fost dotată cu al doilea stadion al ţării, în or­dinea mărimii. Numai stadio­nul ,­23 Augustu din Capi­tală îl întrece. După numeroasele stadioa­ne mari construite şi date în folosinţă de-a lungul ultimi­lor ani in centrele sportive importante, oraşul reşe­dinţă al Olteniei primeşte un splendid dar, o structură ovală de beton, o cetate a sănătăţii, care poate face cinste oricărei urbe. Terenul de fotbal, cu pista de atletism înconjurătoare, miile de metri patraţi de ve­getaţie vor invita — sîntem siguri — crt persistenţă pe tinerii craioveni spre joc şi destindere, spre sport şi re­­creere. O bază sportivă mo­­de­rnă, bine utilată tehnic, îmbietoare sub aspect estetic, constituie premisa esenţială a unei largi activităţi sportive, fie că este vorba de practi­canţi, fie de masa încuraja­toare a spectatorilor, a unor sportivi potenţiali. Iubitorii sportului din Cra­iova au un motiv de mindrie deplin justificat. Nădăjduim ca ei să se arate la înălţimea podoabei lu care oraşul lor a fost dăruit. Către Comitetul Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Cu ocazia inaugurării stadionului Central, sportivii şi iubitorii sportului din oraşul Craiova işi îndreaptă cu re­cunoştinţă gîndurile către Comitetul Central al Partidului Comunist Român, căruia îi aduc cele mai calde mulţumiri pentru grija părintească acordată mişcării sportive din oraşul nostru, dezvoltării bazei sale materiale. Noul edificiu, care face parte din complexul sportiv aprobat prin planul de sistematizare a oraşului Craiova, se înscrie în marile realizări consemnate în geografia ora­şului şi regiunii Oltenia, în anii construcţiei socialismului, pe tărâm economic, social şi cultural. El are menirea să asigure condiţii mai bune pentru pregătirea unui număr mai mare de sportivi, lărgirea bazei sportului de perfor­manţă, creşterea contribuţiei oraşului în formarea unor sportivi capabili să reprezinte cu cinste oraşul, regiunea şi ţara în marile întreceri sportive interne şi interna­ţionale. Noul stadion oferă, pe lîngă posibilitatea orga­nizării şi desfăşurării unor întreceri sportive de mai mare amploare, şi condiţii superioare de vizionare a acestora de masele largi de iubitori ai sportului. Sportivii, cadrele de specialitate, asociaţiile, cluburile sportive şi organele teritoriale pentru educaţie fizică şi sport din oraşul Craiova şi regiunea Oltenia, asigură con­ducerea partidului şi pe Dv. personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vor precupeţi nici un efort pentru a tra­duce în viaţă sarcinile ce le revin în continua înflorire şi dezvoltare a educaţiei fizice şi sportului. În numele sportivilor şi iubitorilor de sport din oraşul Craiova şi regiunea Oltenia, Consiliul regional pentru educaţie fizică şi sport Oltenia Grecia —U.R.S.S.: 0-1 la fotbal ATENA. — In campiona­tul european de fotbal, ieri, la Atena, echipa U.R.S.S. a dispus cu 1-0 de cea a Greciei, prin punctul marcat de Mala­feev. Astfel, fotbaliștii so­vietici s-au clasat pe pri­mul loc în grupa a IlI-a a campionatului european, calificmdu-se in sferturile de finală. Primii sportivi români s-au întors din Mexic După ce, sîmbătă, a so­sit in Capitală primul grup (alcătuit din taleristul Gheorghe Fior­escu, flore­­tiştii Tănase Mureşanu, Ion Drîmbă şi antrenorul Va­sile Chelaru) din delegaţia noastră care ne-a repre­zentat la întrecerile „Săp­­tămînii preolimpice­ din Mexic, aseară a revenit, pe aeroportul Băneasa, un alt lot. Este vorba de luptă­torii L Baciu, S. Popescu, pistolarii M. Roşea, I. Tripşa, skeetistul Gh. Sena­covici, antrenorii I. Cor­­neanu şi P. Cişmigiu. De asemenea, tot ieri seara, s-a reîntors şi conducăto­­rul delegaţiei sportivilor români în Mexic, tov. Emil Ghibu, vicepreşedinte, al Consiliului Naţional pen­tru Educaţie Fizică şi Sport. Ultimul lot va a­­junge la Bucureşti, joi. „PISCUL FOTBALULUI“ poate fi escaladat doar cu tineri (!) Vitalitatea fotbalului este dependentă de „fluxul tehno­logic“ care prepară și con­sacră jucători Materia pri­mă T Copiii. Intre cuantumul valoric al unui fotbal (bun sau mediocru) şi modul de organizare a pregătirii co­piilor şi juniorilor a existat, dintotdeauna, o relaţie di­rectă. Sectorul fotbalului de performanţă e o marcă în care toţi afluenţii din ţară aduc elementele cele mai înzestrate, complex pregătite şi dezvol­tate. Cineva pornit să cerce­teze albia acestor afluenţi ar observa la noi multe lucruri bizare, fără corespondenţă cu legile fiziologiei fotbalului, în opoziţie cu experienţa fertilă a unora dintre echipele noas­tre (vai, cit de puţine !), pre­cum şi cu aceea adunată în ţările cu fotbal excelent ! APROAPE SUBLIM... DAR LIPSEŞTE COM­PLET lată o firmă bună de lipit pe faţada aşa-zisului sector de pregătire organizată(!!!), pentru selecţia, instruirea şi promovarea copiilor şi junio­rilor, o construcţie de mucava bătută mulţi ani ,vreo 15) de vîntul indiferenţei. Fiecare confruntare internaţională cu echipe reputate reliefează, fără întrerupere, că eşalonul nostru c­e fotbalişti fruntaşi e lipsit de personalităţi, de jucă­tori superclasă. Faptul în sine nu constituie o întîmplare, un renghi al sorţii, sau vreo cu­riozitate. Cum să ţîşnească somităţi fotbalistice, cînd la noi, doar un număr de copii extrem de redus practică siste­matic acest sport, atîtea talen­te latente rămînînd ne­desco­perite ? Iar dintre ei, cum să se ridice 20—30 la cota virtuo­zităţii internaţionale, cînd în­vaţă fotbalul în condiţii atît de precare, într-un climat ne­prielnic ? Toată populaţia tinără a ţă­rii este cuprinsă în procesul de învăţămînt. Poate fi con­cepută, în primul rînd, pregă­tirea viitoarelor generaţii de fotbalişti în afara cadrului şcolii ? indiscutabil nu. Şi to­tuşi, releul dintre şcoală şi fotbal e subţire cît un fir de păianjen. Dintre cei peste 1 000 000 de elevi (şcoli gene­rale, profesionale, tehnice, li­cee , cu, sau fără program special de educaţie fizică), un număr infim practică fotba­lul. Din 567 licee, numai în 16 există asociaţii sportive, dar şi din perimetrul lor fotbalul este absent. În nici unul din ROMULUS BALABAN (Continuare in pag. a 3-a) ŞTIRI EXTERNE • ŞTIRI EXTERNE • ŞTIRI CORESPONDENŢĂ SPECIALĂ DIN BUENOS AIRES Va reuşi Racing să egaleze pe Celtic? Interesat pentru pe va­rşa de miercuri dintre Racing Buenos Aires şi Celtic Glas­gow, din finala „Cupei inter­continentale“ la fotbal, este aici, în capitala Argentinei, de-a dreptul extraordinar. Toate biletele de pe stadionul Avellaneda au fost vîndute, iar cei care n-au ajuns în posesia lor se consolează cu ideea că vor urmări meciul pe micul ecran. Desigur, iubi­torii fotbalului din Europa regretă că nu pot face acelaşi lucru, deoarece condiţiile teh­nice şi diferenţa de fus orar nu permit în prezent transmi­sii televizate din America de Sud. Toate ziarele din Buenos Aires comentează pe larg eve­nimentul, publicînd declara­ţii şi pronosticuri. Ziarul „CLARIN“, de pildă, scrie : „Jose Pi­zz­ut­ti, antrenorul Ra­ ,­cingului, spune că băieţii lui vor ataca 90 de minute, ceea ce le va aduce victoria. Jock Stein, antrenorul scoţienilor, este mai laconic, dar tot atît de categoric : „Vom cuceri Cupa !« Echipa Racing a intrat în cantonament de joi. Argenti­nienii au o singură indisponi­bilitate, pe Diaz, care dacă nu se restabileşte va fi înlo­cuit cu­mnărul Chabay. Sco­ţienii, însoţiţi de 100 de su-­­­porteri, au sosit duminică seara cu lotul complet. Deşi au de înfruntat handicapul aerului cald şi umed, între­baţi despre aceasta, oaspeţii au declarat că în finala cu inter, de la Lisabona, a fost şi nici cald... Şi, după cure se ştie, Celtic a cucerit atunci trofeul european. Să fie oare căldura un atu al scoţienilor ? Deocamdată, rezultatul este 1-0 pentru Celtic. Vă reamin­tim că în cazul unei victorii a gazdelor se va juca un al treilea meci,­­decisiv, la 1 noiembrie, la Montevideo) pentru că în această compe­tiţie golaverajul nu contează. J. P. SARTO N.R. Rezultatul meciului Racing — Celtic va apare în ediţia de vineri a zia­rului nostru. Din sumar: • Comentariu de la C. E. de volei (pag. 2) • Valencia-echipa marilor surprize © Fenomenul Herrera • Fără Joe Frazier... (pag. 4) A A A Ciclistul belgian Ferdinand Bracke a stabilit la Roma un nou record mondial al orei. (Gligi amănunte în pagina a 4-a). A A A

Next