Sportul, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 21-50)

1967-12-01 / nr. 21

Mr. 21 (5455) De la trimisul nostru special, CALIN ANTONESCU: „JUVENTUS NU ȘI-A ASIGURAT LA TORINO ELIMINAREA RAPIDULUI“ ROMA 80 Cprin telefon), îna­inte de a da cuvîntul colegilor mei italieni, am să încerc să sin­tetizez, pa scurt, tot ca n-am putut spună In cronica meciului Juventus—Rapid. Pentru că, scrisă pe genunchi, in autobuzul ce mă purta spre oraş, sau pe ghişeul de lingă amabila telefonistă de la hotelul „Ambasciatori“ din Tori­no, relatarea sau, să zicem, încer­carea de a aşterne pe hirtie, or­donat, vălmăşagul de ginduri şi idei culese in cele 90 de minute de joc, nu a putut fi completă. Am omis, de pildă, să precizez cele trei momente principale: primul l­aş numai şocul iniţial, când e­­chipa a fost sufocată nu atât de adversar, cit de încinsă atmosferă din tribună, de încurajările fre­netice adresate fotbaliştilor tori­nezi. A fost momentul cel mai greu, cind bucureștenii au supor­tat o presiune morală ce ne-a dus cu gindul la debutul lui Dinamo Bucureşti In Italia, da, la acel 0—a Înregistrat de o echipă româ­nească nu departe de Torino, la Milano. In această perioadă, doar Ion Ionescu, Intr-o amară singu­rătate, naviga prin zona din cen­trul terenului. A venit apoi cel de-al doilea moment, să-i zicem al decontrac­­tării, care a durat cam din minu­tul 20 și pină la sfirşitul primei reprize, in care — pentru acest lucru întreaga echipă, dar in spe­cial Jamalsehi, Dinu, Codreanu și Năsturescu merită felicitări­i .Kora* s-a mutat către mijlocul terenului, pe unde s-au şi pornit citeva atacuri fragile, prin Însăşi lipsa da convingere a jucătorilor feroviari, care acţionau în tere­nul adversarului dar erau parcă cu ochii şi cu gindul în propria jumătate de teren. După pauză, momentul al trei­­lea, pa care l-aş numi al curaju­lui. Jocul s-a echilibrat şi combi­naţiile feroviarilor au fost mai consistente, atacurile mai lungi, pasele date mai in adîncime. Şi tocmai in această perioadă a căzut golul şi s-a creat marea ocazie ratată de Menichelli care a şutat de la 10 metri direct în braţele lui Răducanu. Aşa a fost ! Cînd presiunea era mai mică, Magnus­­son a nimerit cu un şut din late­ral muchea barei, iar Menichelli, după o ricoşare ca la biliard a mingii şi după o ezitare de o fracţie de secundă a apărării noastre, s-a văzut in situaţia de a putea ridica scorul la 2-0. Am omis, de asemenea, să vor­besc despre adversarii lui Rapid. Au lăsat impresia că formează o echipă nesudată, dar căreia ii dă o forţă mare valoarea Indivi­duală a unor jucători. Torinezii nu fac excepţie In fotbalul Ita­lian, unde numai imagul H.H. 1* a putut impune unei formaţii o disciplină tactică de fler. Aşa că, în mod concret, Juventus în­seamnă la ora actuală, o exce­lentă pregătire fizică, forţă de atac şi aplomb în apărare (unde Salvadore, Leoncini şi Castano, dar in special primul joacă fără cruţare). Şi mai înseamnă ceva: valoarea tehnică şi tactică indi­viduală a lui Dai Sol şi Cinesinbo, la mijlocul terenului, şi abilitatea da a acţiona eficient, pe perioade de timp reduse, a unor atacanţi de talia lui Magnusson, ZigonI, Menichelli. Care sunt concluziile? Mai m­tit că la Bucureşti, Rapid trebuie să înceapă cu sfîrşitul, adică cu mo­mentul al treilea, apăslnd zdra­văn pe accelerator şi renunţind la celelalte două momente. Şi apoi, că Juventus, chiar dacă nu este o ECHIPA, rămlne redutabilă prin individualităţile pe care Ie are, foarte periculoase, prompte in a specula orice greşeală sau orice situaţie ivită pe neaşteptate. Se impune deci un marcaj mai strict, mai la om Şi mai este o concluzie, ultima pe care o tran­scriem, dar cea mai aproape da Inimile noastre. Miercuri la To­rino s-au înfruntat campioana Italial şi campioana României. A fost, dacă vreţi, o dispută între şefii de promoţie al lui „Calcio“ şi al fotbalului nostru. A învins, deocamdată, NECONCLUDENT, Juventus. ★ Şi acum, citeva spicuiri din presa italiană. Un supratitlu al ziarului torinez „TUTTO SPORT“, „împotriva unui Rapid compact şi­­carit­abil în manevre, Juven­tus a luptat, a greşit mult şi a învins pe merit cu 1—0. Dar asta e suficient la Bucureşti ." După care, urmează un titlu mare la şase coloane: „Magnueson a des­chis o portiţă speranţei", în „CORRIERE DELLO SPORT», care apare la Roma, se scria: »Victorie la limită (1—0) a lui Juve asupra lui Rapid. Magnussan, boi­cotat, s-a răzbunat*. Cotidianul „IL POPOLO“ îşi intitulează, astfel cronica jocului: „Juventus norocos a invina pe Rapid“. Iar in continuare: „Ro­mânii au rezistat cu o certă uşu­rinţă. Rezultatul este exact chiar fi din punct de vedere cifric, pen­tru că a fost fructul mai puţin al unei superiorităţi tehnice şi mai mult al combativităţii manifestate de campioni pe terenul propriu"­„Juventus nu şi-a asigurat la Torino eliminarea lui Rapid* — scrie „GAZZETTA DELLO SPORT“, care apare la Milano „TUTTO SPORT“ publică citeva Interesante declaraţii. Valentin Stănescu: „Am fost foarte ghinio­nişti, dar la Bucureşti vom putea recupera“. Edmondo Fabri (fostul selecţioner al Italiei): „Rapid s-a dovedit foarte tare, dar Juventul va trece fi de acest tur". Ion Ionescu: „Bercellino e foarte tare, dar data viitoare voi înscrie*. Cel mai neplăcut moment al rapidiștilor In meciul cu Juventu*: Magnusson (meri* unicul pol al partidei (min. 67) Telefoto : United Prese ION IONESCU 0 CERTITUDINE: Campionatul de box pe echipe şi-a dovedit utilitatea 0 PROPUNERE: Echipe de club, şi nu selecţionate regionale n-au desfăşirat, în această pe­rioadă, o activitate continuă. De aceea, eu cred că ar fi fost un gest colegial din partea noastră să ajutăm Pe antrenorii din pro­vincie cu boxerii de care dispu­nem. Nu trebuie uitat că, cu ani in urmă, Hegrea, Dobrescu, Şchiepu, Fiat (sportivi proveniţi din provincie) au fost elemente de bază ale echipei Steaua. Eu aş fi cedat bucuros, în această perioadă, antrenorilor craioveni pe Lumezeanu, Mihăileanu, Pi­l­­pescu, Matei, tineri — proveniţi din această regiune — care ar fi Întărit vizibil echipa Olteniei. Dar, regulamentul campionatului n-a prevăzut această posibilitate. Cum »văd­ viitorul campionat? Propun ca echipele să fie împăr­ţite in trei categorii­­ A, B, O. Dispunind de mai mulţi boxeri, Capitala ar putea să înscrie echi­pe în toate categoriile. Cel mai echitabil ar fi ca echipele res­­pective să se constituie pe sche­letul clubului cere a dat cel mai mulţi sportivi. Fireşte, sunt de pă­rere că formaţiile de club, şi nu selecţionatele regionale pot con­­tribuii la sporirea interesului an­trenorilor, boxerilor, spectatori­lor, faţă de această competiţie*. ION P©PA (antrenorul echipei reprezentative)­­ .Anul acesta, datorită programului încărcat al­­naţionalei*, n-am avut posibili­tatea să urmăresc prea multe par­tide din campionat. Meciurile pe care le-am văzut însă, nu mi-au plăcut. Selecţionatele regionale nu s-au ridicat la valoarea scon­tată. Ana spus-o mai de mult, o spun şi acum ■ numai participa­rea echipelor de club poate duce la sporirea interesului faţă de­­ competiţie. Acestea s-ar bucura de sprijin mai mare din partea Consiliilor regionale pentru edu­caţie fizică şi sport a cluburilor, asociaţiilor sportive. cred că ar fi bine ca în campionatul viitor formaţiile de club să fie ajutate să folosească şi pe boxerii altor asociaţii sau cluburi din regiu­nea respectivă, care nu participă in campionat*. VIRGUr CAZAGIB (arbitru A.I.B.A.)­­ .Vreau să cred că actuala formulă de disputare a campionatului este tranzitorie, avînd În vedere calendarul In­ternational deosebit de bogat al pugiliștilor nostri fruntaşi în 1967. Numai astfel explic eu ab­senţa boxerilor de la Di neme şi Steaua de la întreceri. Pentru viitor, consider oportună partici­parea echipelor de club la aceste întreceri, formaţiile vor trebui împărţite în patru serii, pe baza criteriilor geografice şi valorice, la turneul final, care ar urma să se dispute după încheierea C. O. din Mexic, propun să fie invitate şi echipele Binaae şi Steaua. Pentru stimularea boxerilor ti­neri care participă la întrecerile campionatului pe echipe, propun ca limita de vârstă să fie 28 de ani. Astfel, tinerii se vor pregăti cu mai multă încredere şi vor lupta cu toată convingerea ca să obţină cit mai multe victorii. Limbtînd vîrsta, unii boxeri cu ex­perienţă, ca Marlutan, Menea, Trandafir, Piţu, Glmpeanu (mă re­fer la aceştia cu totul intîmplă­­tor) n-ar mai avea dreptul să participe in campionatul pe echi­pe, fapt care ar stimula, în mare măsură, creșterea elementelor ti­nere. Antrenorii din provincie vor munci, astfel, cu mai multa pa­siune și răspundere, pentru pre­gătirea tinerilor cu perspective, dornici să se afirme*. NOTA REDACTIEI- Un lucru este cert Campionatul, în pofida lipsurilor semnalate, şi-a dovedit utilitatea. Timp de trei luni, aproximativ 300 de boxeri din întreaga ţară au desfăşurat o ac­tivitate continuă, meciurile din serii, ca şi cele din turneul fi­nal determinîndu-l să-şi menţină pregătirea la un nivel constant, întrecerile (cu excepţia Capitalei) s-au bucurat de un interes ma­jor din partea spectatorilor, la Constanţa, Craiova şi Galaţi, evo­luţia echipelor gazdă fiind aştep­tată, de fiecare dată, cu nerăb­dare. In retrospectiva cu privire la desfăşurarea campionatului pe echipe nu au putut fi înserate — fireşte — toate sugestiile făcute referitor la viitorul acestei popu­lare competiţii. Am dat curs cl­­torva dintre părerile legate de organizarea actuală a campiona­tului, precum şi unor propuneri privind viitoarea ediţie a compe­tiţiei. Este interesant de remarcat că majoritatea antrenorilor, tehni­cienilor şi arbitrilor opinează pen­tru un campionat la care să par­ticipe echipe de club, că numă­rul formaţiilor ar putea fi mai mare dacă s-ar înfiinţa şi un cam­pionat de tineret, la care să aibă dreptul de participare, cu avizul medicului, boxeri între 19 şi 22­4 y­ard. (Urmare din pag. I) UNDE MERGEM ? • SCRIMA, Sala de la sta­­dionul Republicii, de la via B.B01 Finalele «aroplenatelor nationale rezervate juniorilor (16—29 de ani). Lotul de juniori a plecat la Budapesta In vederea meciului retur, din cadrul preli­mi­nab­i­lei turneului U.B.F.A„ dintre selecţionatele de juniori ale României «r Unga­riei, lotul nostru a plecat aseară, cu trenul, U Budapesta. Au făcut deplasarea următorii jucători : Bărbuiescu, Vidao, Ma­­rinescu, Glugariu, Ispir, Vidiu, Diaconu, Etern, Dumitru, Ciolan, Nicolae, Iordănescu, Ganlaro, Şte­­fănescu, Însoţiţi de antrenorii Gh. Ila şi N. Tătaru. Federaţia maghiară de fetbel a comunicat componenţa echipei care va fi aliniată duminică. Iată „lî*-le anunţaţi Mészáros, Szo­­beni,­­Vlanerer, Vago, Pali, Nagy, Radics, Kiss, Branikovics, Lau­­diszki, Kovács. sportál ....................................................................................mnmmmmsm In micul cosmos fotbalistic al juniorilor şi copiilor Doi ani, prea mult sau prea puţin? S-au împlinit, nu de mult, doi ani de existenţă a centrelor de juni­ori şi copii înfiinţate de F. R. Fotbal în scopul de a asigura tinerilor fotbalişti o pregătire superioară. Antrenori pricepuţi, activînd în cele 18 „şcoli* răspindite în întreaga ţară, muncesc cu pasiune, împărtăşind cunoştinţele lor schimbului de mîine al sportului cu balonul rotund din ţara noastră. Şi unele rezultate n-au înttrziat să apară : o serie de tineri jucători au împrospătat rîndurile formaţiilor de seniori (Tătaru, Manea, Savu — la Steaua, Dumitrache — la Dinamo Buc., Neagu, Ştefan, Mitroi — Rapid Buc. etc.), alţii au fost selecţionaţi în repre­zentativele de juniori şi de tineret ale ţării (Iordănescu, Ştefănescu, Ispir, Ciggarin — tofi de la Şteaua, Dumitru, Petreanu — de la Ra­pid, Rizea, Bărbuiescu — Petrolul, Etern, Biliboacă, — Farul, tofi in lo­tul de juniori). Cei mai mulţi, autentice talente, cărora foarte curîp­d le vor urma şi alta elamenta la fel de dotate, evidenţiate cu prilejul primelor jocuri inter-centre, organizate în cea de a doua jumătate a lunii octombrie de către F. R. Fotbal. ... Şi totuşi în activitatea centrelor de juniori şi copii, a comisiei cen­trale de juniori din cadrul F. R. Fotbal mai este suficient loc şi pentru... mai bine. Intr-adevăr, nu peste tot selecţia tinerilor fotbalişti s-a făcut după criteriile cele mai nimerite, în unele centre nu s-a asigurat cadrul ştiin­ţific de pregătire, în sfârşit, îndrumarea şi controlul organului tutelar, R R. Fotbal, nu s-a ridicat pretutindeni la nivelul dorit. Sînt concluzii la care am ajuns consultînd o serie de specialişti în materie, antrenori, metodişti, medici, şi a căror opinie o veţi găsi în rîndurile care ur­mează. Este organizată bine „producţia“? „în luna decembrie a anului trecut — deci după un an şi ju­mătate de activitate a centrelor noastre — F. R. Fotbal, prin co­misia ei de juniori, a organizat o consfătuire cu reprezentanţii tuturor celor 18 „unităţi", cerîn­­du-le să întocmească un grafic de producţie, nominalizat, pe patru ani. Cu alte cuvinte, un plan de perspectivă pe perioada 1966-1970 pentru a se vedea cam cite ele­mente din cele peste 1 500 (n.n. un centru activează cu aproxi­mativ 80­^100 de copii și ju­niori) vor împrospăta echipele noastre de divizie în 1966, 1967, ș.a.m.d.* (Ștefan Stănculescu, an­trenor la centrul Dinamo Bucu­reştii „O dinamică a performanţei a existat, dar, nu de mult, printr-o modificare intervenită In regu­lament virata maximă a juniora­tului a coborît de la 20 la 18 ani. „în cadrul procesului nostru tehnologic — selecţia, Instruirea (cu treptele ei, Iniţierea, Învăţa­rea, perfecţionarea­ cea mai im­portantă este selecţia, fapt cere ar fi necesitat stabilirea de către F.­R Fotbal a unor criterii de selecţie general valabile. Netă­Fapt care ne-a dat peste cap so­cotelile. In ceea ce ne priveşte, am fost nevoiţi să Întocmim un alt grafic, concentrindu-ne, în principal, eforturile asupra copii­lor de 14 şi 15 ani care, pre­gătite cu migală vor părăsi cen­trul cu un certificat de bună ab­solvire­. (Gh. Smărăndescu şi Adam Munteanu, antrenori la centrul Farul Constanţa) „In general, centrele de juniori şi copii se­ bucură de condiţii bune de pregătire (echipament, te­ren, antrenori), iată de ce consi­der că obiectivele cifrice şi de calitate trebuie să fie fixate de însuşi organul conducător, adică de F­R. Fotbal. Fireşte, ceea ce ar trebu­i să ne preocupe în pri­mul rîn­d este calitatea*, (prof. Traian Tomescu, metodist în pro­bleme de fotbal la Consiliul orăşenesc pentru educaţie fizică şi sport Bucureşti) Dîndu-se acest lucru, fiecare cen­tru îşi are criteriile sale*. (Şte­fan Stănculescu) „în munca de depistare a ele­mentelor pentru centrul nostru întîmpinăm serioase dificultăţi din partea asociaţiilor mai mici e­­xistente în raza raionului nostru, care se opun ca cei mai talen­taţi dintre tinerii lor fotbalişti să fie instruiţi mai departe în ca­drul centrelor speciale. Şi ast­fel se pierd multe elemente de perspectivă*. (Ioan Kluge, antre­nor la centrul Progresul) „La centrul „23 August* unde am funcţionat o vreme ca an­trenor coordonator ne-ara orien­tat in selecţie după următoarele criterii: spontaneitatea raţio­nală, expresie a mobilităţii pro­ceselor nervoase, îndenaînarea, dârzenia, premise pentru dezvol­tarea unei ample capacităţi de efort. Lucrind insă cu copii între 11 şi 14 ani am putut constata că oricît de riguroasă este selec­ţia, procesul pierderilor este ma­re. Cauza principală ? Pubertatea, etapă de importante restructu­rări biologica în evoluţia copilu­lui, cu implicaţii serioase asupra aptitudinilor şi dezvoltării fizice a tinărului fotbalist, lată de ce ne-a re format convingerea că pînă la vîrsta de 14 ani Instruirea mi­cilor fotbalişti ar trebui să se efectueze in şcoli (unităţi ce cu­­prind întreaga masă a elevilor), şi nu în centre. Fireşte, cu con­diţia expresă ca numărul profe­sorilor de educaţie fizică cu spe­cializarea fotbal să crească, să existe o activitate compe­ti­ţonală. Se impune, cu alte cuvinte, ca fotbalul să intre în deplină le­galitate şi uu şcoli. Dar, revenind la criteriile de selecţie, sunt ne­voit să fac o remarcă­­ cîte cen­tre de copii şi juniori tot atîtea criterii de selecţie. Acelaşi lu­cru, şi în privinţa metodelor de pregătire. Vizitînd recent centrul de la Braşov, antrenării de aici mi se destăinuiau­­ pînă acum de la Bucureşti au sosit în munci de îndrumare şi control vreo 8-9 tovarăşi. Fiecare ne-a spus alt­ceva...*. (prof. Dumitru Teodo­­rescu) S-a găsit drumul adevărat care duce la calitate ? De ce 4 şi nu 5 stele? Arbitrul IOSIF RITTER, care a condus miercuri meciul de fotbal dintre Dinamo Bucureşti şi Universitatea Cluj a primit 4 din cele 5 stele la care poate aspira un conducător de joc. Aşadar, un arbitraj bun, încă o stea şi vor fi însemnat că Ritter a condus foarte bine. Neacordân­­du-i-o, lăsăm impresia că, pe undeva, Iosif Ritter, unul dintre cei m­ai buni şi mai corecţi ar­bitri pe care îi avem, nu a în­deplinit exigenţele fireşti pe care le avem de la un referee de ta­lia sa. Şi chiar aşa stau lucrurile. Ca ?! In alte meciuri pe care le-a condus, am apreciat curajul şi fermitatea acestui arbitru. In faţa unor infracţiuni evidente, el n-a adoptat tactica socotelilor de tot felul pe care le fac destui arbitri, ci a aplicat regulamen­tul, dictind fără cea mai mică ezitare TREI lovituri de la 11 metri. Pentru losif Ritter — s-a văzut in atîtea rinduri — acor­darea acestei sancţiuni grave nu reprezintă un moment de cum­pănă, legat de faptul că infrac­ţiunea a fost comisă de gazde sau de oaspeţi. Miercuri, a dat două lovituri de la 11 metri îm­potriva echipei gazdă.­­Ne amin­tim de un alt meci Dinamo Bucureşti — Universitatea Cluj, disputat acum doi ani, in care lucrurile s-au petrecut invers: I. Ritter a dictat două penalti­­uri împotriva clujenilor). Şi-atunci, de ce 4 şi m» 5 stele ? Fiindcă a tolerat să fie îm­­brîncit de către jucătorii dinamo­­vişti la acordarea celui de-al doilea penalti. Fiindcă a făcut gestul care însemna eliminarea lui Nunweiller III de pe teren, dar a pus apoi în balanţă trecu­tul şi, mai ales, viitorul acestui fotbalist, îndeosebi lui Ritter, cu comportarea şi alura sa atât de bărbătească, nu-i stă de így bine să fie sentimental. Deci, 4 stele, l-o ţinem la dis­poziţie Insă, cu alt prilej şi pe a cine­va... Jack BERARIU Loto — Pronosport POATE FI CEVA MAI SIMPLU ? Adeseori, cunoscuţi, prieteni, ne întreabă ! „Cum procedează cel care dragă autoturisme la Loto- Pronosport ?• Răspunsul nostru este, da fie­care dată, Invariabil: „Foarte sim­plu. Joacă In mod ragulat «I nu aa poate ca odată și odată să nu vină și premiul cel mare.* Pentru a arăta cit de simplu au procedat cei care au ctştigat auto­turisme la ultimele două trageri Loto, redăm mai jos numerele ju­cate de eltiva dintre clştigătorii pa bilete seria 3 de ette 60 lei. Auto­turisme 4 Barbu Gbeorgba — Slatina — 47 — 81 — 37 , Furdui Nicolae — Cluj — 18 — 88 -• 82 j Ciurea Con­stantin ■»■ Cluj — 18 — 18 — 19; Rac* Ema — Cluj — 80 — 75 — 44; Szabó Ştefan - Oradea — 39 — 10 — 80; Prodan Nicolae — Brăila — 11 -m 78 - 80; Bocancea Octavian — Rădăuţi - 8? - M - 47 j Jurea Drinica — Suceava - 21 — 37 - 47 | Bănică Ion — Bucureşti — 21 — 37 — 47 | Gheorghiu Gheorghe — Iaşi — 33 - 78 — 0; Cristi Gheorghe — Ulpovu « 83 - 8 - 78; Sult­an» — Timişoara — 78 — 84 ** 9 | Buzea Stelian - Brăila - 16 —­ 82 — I­­ Petrus Coloman — Mier­curea Cluj — 74 — 44 — 88 I Lei­­bovici Bell - Iaşi — 78 — 22 — 14 ş.e. Premii de ette 78.000 lei ■ Crintea Gheorghe — Constanţa — 20­11­­— 68 | Piperski Stela — Timişoara — 18 — 86 — 90 | Teo­­dorescu Maria — Huşi — 28 — 00 — 13; Puiu Constantin — Paşcani -28 — 11 —661 Florea Traian — Tg. Mureş - 1? — 88 - 68; Rădu­­lescu Aurelian — Bucureşti — 28 — 60 — 881 Oprescu Gherastra -Bucureşti — 11 — 28 — 18 ş a. După care se poate vedea, par­ticipanţii de mai sus şi încă mulţi alţii, au procedat foarte simplu: şi-au ales alte trei numere, s-au dus la agenţie, le-au comunicat gestionarilor vânzători care le-au înscris in carnete, au achitat cele 60 Iei -- fiind vorba de bilete se­ria 3 cu cele mai mari şanse de ciştig — şi... au aşteptat tragerea. Marţi, 8 decembrie, este o nouă tragere a autoturismelor la Loto, la care se atribuie un număr ne­limitat, ciştiguri de cite 78.000 lei (cu autoturisme la alegere), auto­turisme Renault 10 Major, Skoda 1000 M.B., Fiat 850, Trabant 801, precum şi premii în bani de valoare fixă şi variabilă. La această tragere puteţi partici­pa pe mai multe feluri de bilete, fiecare având şansa sa- Biletele seria 3, de 60 lei, cu cele mai mari şanse, deoarece participă la toate cele 21 extrageri — 88 numere. De altfel, la tragerile anterioare, 82% din marile premii au fost ob­ținute pe biletele ieria I de 60 lei. ,Cupa României** Gloria Birlad-C.S.M.S. Iaşi 1-1 (0-0, 1-1) BIRLAD, 30 (prin telefon). — doc de slab nivel tehnic. C.S.M.S. a aliniat o formaţie in care locu­rile lui Deleanu, Cuperman, Şte­­fănescu­­ şi Lupulescu au fost ocupate de rezerve. Ieşenii au avut mai multe ocazii de a în­scrie decît gazdele. Să le amintim numai pe cele ratate de Hritcu (min. 22), Incze IV (min. 82), Ște­­fănescu 11 (min. 35) si Gavrilă (min. 65). Trăznea (Gloria) a sutat in bară, in min. 95. Au Înscris: Tacaci (min. 48) pentru gazde si Vernicu (min. 72) pentru haspelt. In min. 106, arbitrul Em. Vlai­­culescu (Ploiești), care a condus slab, n-a acordat o lovitură de la 11 m, in favoarea ieșenilor, la un bent în careu comis de An­­gheluță. In min. 114, Sălceanu (C.S.M.S.) a fost eliminat din joc pentru Injurii aduse arbitrului. E. Solomon • ceresp. principal ŞTIRI... ŞTIRI... Rapid — Lokomotiv Moscova Marţi, 6 decembrie, pe stadionul Giuleşti, va avea loc partida Ra­pid — Lokomotiv Moscova (in semi­finalele campionatului european feroviar). Ora de Începere a Jocu­lui va fi stabilită ulterior. T.U.G. — Electrica Constanţa Duminică, începând de la ora 11, se va disputa, pe terenul Construc­torul, intilnirea restantă la divi­zia C, dintre echipele T.U.G. şi Electrica Constanţa. O scrisoare de la Timişoara Publicăm următoarea scrisoare primită de la Timişoara­­ -Către REDACŢIA ZIARULUI „SPOR­TUL"» „Am aflat, cu cel mai profund re­gret că, la Timișoara, a rulat fil­mul de lung metraj, In culori, „Campionatul mondial din Anglia, 1968". Care am aflat ? Intimplfitor, deoarece nu a asistat nici un jucă­tor de fotbal sau antrenor din Ti­mișoara. A fost prezentat in cel mai mare secret. Nu, să fim sin­ceri, am avut un reprezentant al fotbaliştilor bănăţeni, un norocos , Lereter, de la U.T­ A. Singurul I „Demonstraţia“ a avut loc luni, 20.X­I­­667, intr-una din sălile cine­matografului „Modern". In aceeaşi zi, la orele 19.00, colegiul orăşenesc de antenori Timişoara dezbatea conţinutul cărţii Iui C. Tearcu, „Din nou pe meridianele fotbalu­lui*. Cit am fi dorit că Împletim cele două forme de informare şi ctt do­rim ca cel in cauză să-şi repare gre­şeala ! Pentru aceasta, propunem prezentarea, din nou, e filmului tn cauză, prezentare la care să putem participa şi noi, cel care lucrăm in domeniul fotbalului. Credem că nu sîntem prea pra­­tenţioşi !* prof* Nicolae GODEANU antrenor al echipei de fotbal f Utehnica Timişoara Pag. a 3-a De ce atîtea modalităţi in instruirea tinerilor fotbalişti? „In ceea ce priveşte alegerea celor mai bune metode de pregă­tire tocă se bîjbîie. Pentru sim­plul motiv că la acest capitol nu există o linie orientativă, verifi­cata ştiinţific. De aceea la cen­tre Instruirea prezintă forme di­verse, mergtndu-se, în general, pe folosirea mijloacelor „tradiţio­nale“. Sunt şi antrenori care caută noi soluţii dar se lovesc de un mare Inconvenient­­ lipseşte documentaţia cu ceea ce se in­­tîmplă azi în antrenamentul mo­dern. Unele centre încearcă să introducă în pregătirea fizică a juniorilor unele mijloace moderne, dar ele se văd tn imposibilitate de a verifica In mod stiintiia e­­fectele. Cuprinzînd copil de la 8-18 ani, procesul de antrenament ar trebui să fie asemănător celu­l de şcolarizare, care are o pro­­gresiviate bine calculată, în ma­nualul, un curs de apariţie, pe care l-am alcătuit pe bază­­ de experimente şi date culese la sarta locului din ţările cu fotbal a­­vansat, am încercat să sintetizez tocmai această concepţie a proce­sului de antrenament progresiv, unic şi indivizibil al juniorilor, punînd la dispoziţia antrenorilor metode şi mijloace moderne. Ne­­propunîndu-şi nici un moment să uniformizeze antrenamentul ma­nualul sugerează doar un fla­gfi­­lăuzitor In procesul de Instruire a juniorilor*. (prof. Nicolae Pe­­trescu — melodist la centrul „23 August*) Verificare ştiinţifică fără... medic! „Orientarea procesului de an­trenament trebuie făcută pe cri­terii ştiinţifice, după caracteristi­cile fiziologice şi de vârstă. Ast­fel, dezvoltarea fizică multilate­rală a tinerilor fotbalişti este de neconceput fără un central siste­matic şi riguros al aparatelor car­diovascular şi respirator. Este de neconceput, şi totuşi pe schema centrelor nu s-a găsit lea pentru medici. De altfel, în Capitală, nu­mai centrul „23 August* este do­tat cu un cabinet medical, de ti­­nerii fotbalişti ocupîndu-se, prin­tre picături, medicii care func­ţionează pe lingă echipele de seniori*.­­dr. Mugur Ghimpeş­teanu — medicul echipei repre­­zentative de juniori) Schimbului de miine nu i se oferă astăzi condiţii bune de pregătire „Antrenamentele noastre se des­făşoară în funcţie de necesităţile echipei de seniori. Este cumva liber terenul gazonat, ni se dă voie să ne pregătim. De nu ? Şi cum, de regulă, terenul principal este ocupat, Instruirea juniorilor şi copiilor noştri se efectuează pe zgură*. (Ioan Kluge) „întîmpinăm mari greutăţi în pregătirea micilor fotbalişti de­oarece nu avem o bază sporti­vă proprie (n.n. stadionul 1 Mai din Constanţa aparţine Sfatului popular) bine utilată cu aparate ajutătoare. Pe terenul gazongt are acces doar prima noastră echipă de juniori și aceasta numai e dată pe săptămînă dacă jur... plouă. In rest, pregătirea de „ba­ză* se efectuează pe terenul de zgură din spatele vestiarului*. (Adam Munteanu și Gh. Smărăn­­descu). „Călcăm pe gazonul terenului 1 numai atunci când juniorii ser­vesc drept sparing-parteneri for­maţiei de seniori. Altfel, ne pregă­tim pe celelalte terenuri, din incinta parcului, destul de nunţe­­roase şi spaţioase. Ele lasă însă mult de dorit din punct de ve­dere al calităţii, fapt care îngre­uiază procesul de antrenament, îndeosebi la capitolul teh­nică in­­dividualâ". (Ştefan Stănculescu) Actualul sistem competiţîonal pentru juniori - o frm­ă „Este un luam Ştiut faptul că desăvârşirea pregătirii tinerelor elemente se obţine numai prin jocuri importante. Or. formula ac­tuală — campionat pe oraşe — este necorespunzătoare, avanta­­jind dea» formaţiile busureştene, in general bine pregătite şi pre­­zentind o oarecare valoare. In celelalte oraşa Insă, formatia cen­trului este lipsită de adversari, ctştigtnd jocurile la «ceruri «ate­­gorice. Din această «sură — Imi spuneau, de pilda, antrenorii clu­jeni Silviu Avram si Will­­­e­­vaci — echipa noastră joacă din ce tn ce Ia un nivel mai scăzut. lata de ce propun pentru juniorii mai! « competiţie cu caracter re­publican, singura în stare să i stimuleze In pregătire*. (Ioan Kluge) „Foarte multi Juniori talentati se ratează în cora din urmă în forma­l de categorie Inferioară, deoarece pe linia competitională nu există o treaptă de trecere de la juniori la prima echipă de se­niori. Astfel stind lucrurile, as considera necesară organizarea unui campionat rezervat echipelor de tineret sau de rezerve. Insusi marele Bobby Meere mărturiseste in roemariile sale ctt de mult l-a folosit perioada de evoluţie in echipa de tineret*. (SL Stăncu­lescu) „Activez ca antrenor la centrul de copil şi de juniori din Aiud, unde, prin muncă asiduă, am reu­şit să formez o bună echipă. Pe timpul verii, în aşteptarea cam­pionatului regional, neam pre­gătit cu multă atenţie. In zadar însă am efectuat antrenamente de Intensitate, întrucît în compe­tiţia organizată pe plan local, ju­cătorii mei nu au fost de loc solicitaţi, cişligînd toate partidele cu multă uşurinţă*. (M. Iuztin — antrenor al centrului de juniori şi copii Aiud) Fireşte, p­opunerile de îmbunătăţire a activităţii deriva din însăşi relatările interlocutorilor, noştri Sînt trecute, de altfel, şi în regula­mentul de organizare şi funcţionare a centrelor de pregătire pentru juniori şi copii. Sa ne oprim doar asupra unora dintre paragrafe­­ — Selecţia copiilor şi juniorilor componenţi ai grupşi a­ll­o (15-iff­­ v)r avea un caracter permanent pe bază de schimb, în centre nefiind refini­i deci­ numai acei copii şi juniori care corespund inte­gral criteriilor şi scopului stabilit de F. R. Fotbal. , Procesul instructiv-educativ se va organiza şi desfăşura pe baze tehnico-metodice, fundamentat la specificul muncii cu copiii şi juni­orii, în strînsă «doborâre cu medicul şi antrenorii echipei de seniori . In cadrul fiecărui centru, se vor organiza ctte două echipe de juniori, cărora li se vor asigura competiţii oficiale, după cum ur­­mează : — echipa I de juniori va participa tn campionatul republican. "7 echipa a ll-a —-tn campionatul regional sau orăşenesc. Copiii vor fi organizaji in 2-4 grupe mari, care la rindul lor vor fi divizate in,.grupe de ette 8 si 16 jucători In felul acesta se pot alcătui formarii reduse pentru jocuri. Activitatea tehnico-metodica va fi condusă de antrenorul princi­pal al centrului care va lucra in strinsă colaborare cu antrenorul echipei de seniori. Fiecare antrenor va întocmi şi va tine la zi docu­mentaţia şi evidenţa necesară a grupelor sale, sub îndrumarea şi controlul antrenorului principal .■ Secţia de fotbal şi antrenorul echipei de seniori vor lua mă­suri ca, în mod permanent şi organizat, cei mai valoroşi jucători (buni demonstranți) ai primei formaţii să participe la activitatea centrului. In sftrşit, P. R. Fotbal să exercite, pe viitor, o muncă de îndrumare şi control competentă, să elaboreze o melodică unitară și să asigure documentația necesară» Aschită realizată 4. G. NICOLAESCU

Next